HOTĂRÂRE
cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare
din 28 septembrie 2025 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi în
Parlamentul Republicii Moldova
(sesizarea nr. 211e/2025)

CHIŞINĂU
16 octombrie 2025

În numele Republicii Moldova,
Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dlui Sergiu LITVINENCO,
dlui Ion MALANCIUC,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA, judecători,
cu participarea dnei Dina Musteața, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 6 octombrie 2025,
Examinând sesizarea menționată în ședință plenară publică,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 16 octombrie 2025, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale privind confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 şi validarea mandatelor deputaților aleși, depusă la Curtea Constituțională la 6 octombrie 2025, pe baza articolelor 62 și 135 alin. (1) lit. e) din Constituție, 125 alin. (2) din Codul electoral, 4 alin. (1) lit. e) și 25 alin. (3) din Legea nr. 74 din 10 aprilie 2025 cu privire la Curtea Constituțională.

2. La 7 octombrie 2025, în procesul soluționării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Partidului politic „Partidul Acțiune și Solidaritate", Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei", Blocului Electoral „Alternativa", Partidului politic „Partidul Nostru" și Partidului politic „Democrația Acasă".

3. În şedinţa publică a Curţii, au fost prezenţi dna Angelica Caraman, președintele Comisiei Electorale Centrale, dl Pavel Postică, vicepreședinte al Comisiei, dna Rita Lefter-Simașco, membră a Comisiei, și dl Ruslan Nastas, șef al Direcției juridice a Comisiei, autori ai sesizării, dl Sergiu Gherciu, reprezentant al Partidul Acțiune și Solidaritate, dl Adrian Lebedinskii, reprezentant al Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei, dl Vasile Costiuc, președinte al Partidului politic „Democrația Acasă", precum și reprezentata acestuia dna avocat Doina Ioana Străisteanu.

ÎN FAPT

4. Prin Hotărârea nr. 77 din 17 aprilie 2025[1], Parlamentul a stabilit că alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025.

5. Prin Hotărârea nr. 3601 din 18 iunie 2025[2], Comisia Electorală Centrală a aprobat Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare şi desfășurare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.

6. Prin Hotărârea nr. 3651 din 14 iulie 2025[3], cu modificările ulterioare, Comisia Electorală Centrală a publicat lista a 33 de partide politice care aveau dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

7. Pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 23 de concurenți electorali, inclusiv 4 blocuri electorale, 15 partide politice şi 4 candidați independenți.

8. La 28 septembrie 2025, în Republica Moldova au avut loc alegerile parlamentare.

9. Prin Hotărârea nr. 4149 din 5 octombrie 2025 Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării și a constatat că la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au participat 1 609 579 de alegători, ceea ce constituie 52,24 %[4] din numărul cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot înscriși în listele electorale de bază și suplimentare.

10. Prin Hotărârea nr. 4151 din 5 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a stabilit concurenții electorali care au trecut pragul minim de reprezentare și numărul mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova care le revin acestora în funcție de numărul de voturi acumulate la alegeri.

11. Prin Hotărârea nr. 4152 din 5 octombrie 2025[5], Comisia Electorală Centrală a atribuit 101 mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova (Anexa nr. 1) şi a stabilit lista candidaților supleanți din partea partidelor care au trecut pragul de reprezentare (Anexa nr. 2).

12. Prin Hotărârea nr. 4153 din 5 octombrie 2025[6], Comisia Electorală Centrală a aprobat Raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.

13. Prin scrisoarea nr. 9313 din 6 octombrie 2025, Președinta Comisiei Electorale Centrale a trimis Curții Constituționale procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, listele deputaților aleși în Parlament și listele candidaților supleanți, precum și acte electorale relevante pentru confirmarea rezultatelor alegerii Parlamentului din 28 septembrie 2025 și validarea mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

14. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 2
Suveranitatea şi puterea de stat

„(1) Suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

[...]."

Articolul 38
Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

„(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puși sub interdicție în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 60
Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ

„(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

(2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi."

Articolul 61
Alegerea Parlamentului

„(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.

(3) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent."

Articolul 62
Validarea mandatului de deputat

„Curtea Constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăşte validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislaţiei electorale."

Articolul 69
Mandatul deputaţilor

„(1) Deputaţii intră în exerciţiul mandatului sub condiţia validării.

[...]."

Articolul 135
Atribuțiile [Curţii Constituţionale]

„(1) Curtea Constituțională:

[...]

e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului [...];

[...]."

15. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr. 325 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele:

Articolul 85
Centralizarea rezultatelor votării de către Comisia Electorală Centrală

„(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican, Comisia Electorală Centrală întocmeşte, în termen de 5 zile, iar în cazul alegerilor locale generale - în termen de 10 zile, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripţie, un proces-verbal care conţine:

a) numărul de alegători înscrişi în listele electorale de bază;

b) numărul de alegători înscrişi în listele electorale suplimentare;

c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;

d) numărul de alegători care au participat la votare;

e) diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare;

f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;

g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral/pentru fiecare opţiune privind întrebările la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului republican;

h) numărul total de voturi valabil exprimate.

(2) În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale şi al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votării pe ţară într-un proces-verbal, conform alin.(1), semnat de către membrii comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor.

(3) În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către autorităţile abilitate, concurenţii electorali/participanţii la referendum pot solicita acestor autorităţi să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de către Curtea Constituţională, în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, sau de către Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor şi al referendumurilor locale, în condiţiile capitolului XIII. Renumărarea se efectuează de către aceleaşi organe electorale, substituindu-se funcţionarii electorali vinovaţi de fraudă. Procedura generală a renumărării se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(4) Actele prevăzute la alin.(2) se prezintă Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi/sau validarea mandatelor deputaţilor şi a mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova.

Articolul 95
Termenul de depunere a contestaţiilor

„[...]

(10) Cererile privind renumărarea voturilor pot fi depuse în termen de 3 zile de la aducerea la cunoştinţa publică a rezultatelor preliminare ale votării. Comisia Electorală Centrală sau, după caz, Curtea Constituţională dispune renumărarea voturilor dacă încălcările arătate în cerere sunt de natură să influenţeze rezultatele alegerilor şi, respectiv, distribuirea mandatelor. Se califică întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferenţe de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenţii electorali/între voturile date la referendum, precum şi în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea şi veridicitatea acestora.

(11) Depunerea contestaţiilor nu suspendă executarea actelor emise de organele electorale sau de alte autorităţi competente, dacă actele administrative în domeniul electoral nu prevăd altfel ori autoritatea sau, după caz, instanţa de judecată nu a dispus suspendarea executării actelor contestate în condiţiile Codului administrativ."

Articolul 96
Sarcina probaţiunii

„(1) Fiecare contestatar probează faptele pe care îşi întemeiază pretenţiile formulate şi este responsabil de veridicitatea şi calitatea probelor prezentate.

(2) Obligaţia de a confirma respectarea termenului de depunere a contestaţiei în condiţiile art.95 revine contestatarului.

(3) În cazul contestaţiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe."

Articolul 100
Termenul de examinare a contestaţiilor

„[...]

(5) Cererile privind renumărarea voturilor în cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării se examinează în termen de 3 zile de la depunere. Dacă se dispune renumărarea voturilor, procedura se organizează în termen de 5 zile în condiţiile stabilite de Comisia Electorală Centrală.

[...]"

Articolul 106
Alegerea Parlamentului

„(1) Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani.

(2) Alegerea Parlamentului se efectuează într-o singură circumscripţie electorală naţională, în care se aleg 101 deputaţi."

Articolul 110
Stabilirea datei alegerilor

(1) Alegerile parlamentare se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului Parlamentului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.

(2) Data alegerilor parlamentare se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puţin 80 de zile înainte de ziua alegerilor.

Articolul 122
Stabilirea pragului de reprezentare

„(1) După primirea proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripție, în care sunt indicate rezultatele numărării voturilor din toate circumscripţiile electorale, Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare concurent electoral, pentru a stabili dacă aceştia au atins pragul minim de reprezentare.

(2) Pragul minim de reprezentare constituie următoarele procente din voturile valabil exprimate în ansamblu pe țară:

a) pentru un bloc electoral - 7%;

b) pentru un partid politic - 5%;

c) pentru un candidat independent - 2%.

(3) Concurenții electorali care au întrunit un număr mai mic de voturi decât cel prevăzut la alin.(2) se exclud, printr-o hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, din procesul de atribuire a mandatelor.

Articolul 124
Atribuirea mandatelor de deputat

„(1) Mandatele de deputat se atribuie concurenţilor electorali de către Comisia Electorală Centrală în ordinea înscrierii lor în liste.

(2) Candidaţii incluşi în listele concurenţilor electorali care au trecut pragul de reprezentare stabilit la art.122, dar nu au fost aleşi sunt declaraţi supleanţi. Candidatul supleant se declară de către Curtea Constituţională ales, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, în cazul în care, indiferent de motive, un mandat de deputat aparţinând partidului politic sau blocului electoral pe care îl reprezintă va deveni vacant. Candidatul supleant poate refuza mandatul de deputat, depunând o declarație în scris la Comisia Electorală Centrală.

[...]"

Articolul 125
Confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor de deputat

„(1) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore de la stabilirea rezultatelor alegerilor, prezintă Curţii Constituţionale actele prevăzute la art.85, precum şi listele de deputaţi aleşi şi de candidaţi supleanţi.

(2) În termen de 10 zile de la primirea actelor menţionate la alin.(1), dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către organele electorale şi instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor. Concomitent, Curtea Constituţională validează, printr-o hotărâre, mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele de candidaţi supleanţi."

Articolul 126
Stabilirea rezultatelor alegerilor

„(1) Procesul-verbal privind rezultatele alegerilor, însoţit de hotărârea Curţii Constituţionale prin care se confirmă legalitatea alegerilor şi validarea a cel puţin 2/3 din numărul de mandate de deputat, se transmite Parlamentului în termen de 2 zile de la adoptarea hotărârii. Copia hotărârii şi listele de candidaţi supleanţi confirmate se transmit Comisiei Electorale Centrale şi Preşedintelui Republicii Moldova. Hotărârea Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Comisia Electorală Centrală dispune publicarea rezultatelor finale ale alegerilor în termen de 24 de ore de la primirea actelor de la Curtea Constituţională."

16. Prevederile relevante ale Legii nr. 74 din 10 aprilie 2025 cu privire la Curtea Constituțională sunt următoarele:

Articolul 4
Competenţa materială a Curţii Constituţionale

„(1) În scopul exercitării activităţii de jurisdicţie constituţională, Curtea Constituţională îndeplineşte următoarele atribuţii funcţionale:

[...]

e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele deputaţilor în Parlament şi mandatul Preşedintelui Republicii Moldova;

[...]"

Articolul 38
Hotărârile Curţii Constituţionale

„(1) Prin hotărâri Curtea Constituţională:

[...]

d) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova;

[...]"

ÎN DREPT

I. Competența Curții Constituționale

17. Curtea reține că sesizarea Comisiei Electorale Centrale vizează confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 și validarea mandatelor deputaților aleși.

18. Potrivit Constituţiei, prerogativa de confirmare a rezultatelor alegerii Parlamentului (articolul 135 alin. (1) lit. e)) şi de validare a mandatelor deputaţilor aleşi în Parlament (articolul 62) ține de competenţa Curţii Constituţionale. Având competența necesară prevăzută de articolele 61 alin. (2) și 72 alin. (3) litera e) din Constituție, legislatorul a reglementat aspectele referitoare la modul de exercitare a acestor competențe în Legea cu privire la Curtea Constituţională (a se vedea articolul 4 alin. (1) lit. e) din Lege) și în Codul electoral (a se vedea în special articolele 85 alin. (3), 125, 126, 128 din Cod).

19. Așadar, Curtea verifică îndeplinirea condițiilor de alegere a Parlamentului Republicii Moldova prescrise de Constituţie şi de Codul electoral, inclusiv verifică respectarea legalității alegerii deputaților în Parlament. Potrivit Codului electoral, Curtea Constituțională „confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor" (articolul 125 alin. (2)) și poate declara nule alegerile în Parlament dacă constată că „în procesul alegerilor şi/sau al numărării voturilor au fost comise încălcări ale Codului care au influențat rezultatele alegerilor şi atribuirea mandatelor" (articolul 128).

20. Cu privire la controlul legalității alegerilor, Curtea trebuie să stabilească dacă presupusele încălcări au existat în realitate şi, în eventualitatea unui răspuns afirmativ, dacă acestea au fost suficient de grave pentru a influența rezultatele alegerilor în măsura în care să facă imposibilă stabilirea opiniei electoratului (a se vedea HCC nr. 20 din 23 iulie 2021, § 26). De altfel, Comisia de la Veneția a subliniat, pe de o parte, că "[...] neregulile din procesul electoral interferează cu libera exprimare a opiniei poporului numai dacă neregulile au condus la un prejudiciu real asupra rezultatului alegerilor și denaturează rezultatele alegerilor", iar, pe de altă parte, "[...] dacă neregulile sunt minore sau doar de natură formală, anularea rezultatului alegerilor poate încălca dreptul la alegeri libere prevăzut la articolul 3 din Protocolul nr. 1 la CEDO" (a se vedea Raportul urgent privind anularea rezultatelor alegerilor de către curțile constituționale, aprobat de Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 142-a sesiuni plenare, Veneția 14-15 martie 2025, CDL-AD(2025)003), § 39).

21. Astfel, Curtea are competenţa să examineze dacă scrutinul s-a desfășurat în conformitate cu prevederile constituţionale şi cu principiile universale privind alegerile democratice şi să evalueze dacă încălcările constatate au influențat rezultatul final al acestuia. Eventuala nulitate a alegerilor depinde de dimensiunile şi de amploarea încălcărilor/neregulilor comise în procesul alegerilor sau numărării voturilor, constatate în modul corespunzător de autorităţi competente ale statului. În acest context, Curtea reiterează că: 1) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă; 2) nu orice încălcări/nereguli din procesul electoral echivalează cu fraudarea alegerilor, ci numai neregulile de natură să influențeze rezultatele alegerilor; 3) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoțită de dovezile pe care se bazează (a se vedea HCC nr. 29 din 9 decembrie 2014, § 72-73; HCC nr. 34 din 13 decembrie 2016, § 21-22; HCC nr. 8 din 24 martie 2020, § 19; HCC nr. 30 din 10 decembrie 2020, § 18; HCC nr. 25 din 28 noiembrie 2024, § 14).

22. Încălcările comise în scrutin trebuie să se fundamenteze pe hotărâri judecătoreşti definitive şi/sau pe acte ale autorităţilor competente (HCC nr. 24 din 31 octombrie 2024, § 14; HCC nr. 25 din 28 noiembrie 2024, § 13). Curtea reiterează că orice hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă privind legalitatea actelor emise de autorităţi dispune de puterea lucrului judecat. Curtea nu se poate pronunţa asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare care au avut ca obiect examinarea legalităţii actelor organelor electorale. Dacă Curtea ar proceda altfel, ea ar înlocui, de fapt, autorităţile statului a căror competenţă este stabilită prin lege (HCC nr. 34 din 13 decembrie 2016, §§ 18-19).

23. Având în vedere dispozițiile Codului electoral, legislatorul a prevăzut că, în cazul alegerilor parlamentare, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votării în întreaga ţară într-un proces-verbal, întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor (articolul 85 alin.(2)) și împreună cu alte acte relevante (i.e. lista deputaților aleși, lista candidaților supleanți) le prezintă Curţii Constituţionale în vederea confirmării rezultatelor alegerilor şi a validării mandatelor deputaţilor aleşi.

24. La rândul său, Curtea Constituţională, în termen de 10 zile de la primirea actelor electorale de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către organele electorale şi instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite, confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor (a se vedea articolul 125 alin. (2) din Cod). Concomitent, Curtea Constituţională validează mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele candidaţilor supleanţi.

II. Confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025

A. Cu privire la respectarea condițiilor de alegere a Parlamentului

25. Potrivit Constituției, Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat (art. 61 alin. (1)), pentru un mandat de patru ani (articolul 63 alin. (1)). Alegerea Parlamentului se efectuează într-o singură circumscripţie electorală naţională, în care se aleg 101 deputaţi (articolul 106 alin. (2) din Codul electoral).

26. Prin Hotărârea nr. 77 din 17 aprilie 2025[7], Parlamentul a stabilit că alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025.

27. Curtea reține că, potrivit articolului 61 alin. (3) din Constituție, alegerile deputaților în Parlament se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent. Parlamentul precedent a fost ales pe data de 11 iulie 2021 pentru 4 ani. Mandatul deputaților Parlamentului a fost validat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 20 din 23 iulie 2021 și deputații aleși au fost convocați în ședința de constituire a Parlamentului pe data de 29 iulie 2021. Prin urmare, Curtea constată că stabilirea datei alegerilor deputaților în Parlament pentru 28 septembrie 2025 respectă condiția de „cel mult 3 luni de la data expirării mandatului" Parlamentului precedent prevăzută de Constituție.

28. Curtea reține că pentru participare la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 s-au înregistrat 23 de concurenți electorali, inclusiv 4 blocuri electorale, 15 partide politice şi 4 candidați independenți.

29. Pe parcursul campaniei electorale, componența unui bloc-concurent electoral a fost modificată prin excluderea unui partid politic membru, iar în privința unui partid politic a fost anulată înregistrarea calității de concurent electoral. Astfel, Curtea constată că la alegerile parlamentare au participat 22 de concurenți electorali, dintre care 4 blocuri electorale, 14 partide politice şi 4 candidați independenți.

30. Campania electorală s-a desfășurat între 29 august și 26 septembrie 2025, în cadrul căreia concurenții electorali au avut posibilitatea de a aduce la cunoștința alegătorilor propriile programe politice cu privire la dezvoltarea țării. Campania electorală a fost monitorizată de reprezentanții concurenților electorali, de numeroși observatori, dar și de către misiuni naționale și internaţionale de observare.

31. Curtea constată că la 28 septembrie 2025 au fost organizate și desfășurate alegerile parlamentare pe teritoriul Republicii Moldova și în țările în care au fost deschise secții de votare.

32. Prin Hotărârea nr. 4149 din 5 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a declarat valabile alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 și a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.

33. Curtea constată că, potrivit procesului-verbal menţionat, la alegerile din 28 septembrie 2025 au participat la votare 1 609 579 de alegători, ceea ce constituie 52,24 % din numărul cetățenilor cu drept de vot incluși în listele electorale de bază (2 738 735 alegători) și listele suplimentare (342 244 de alegători). În consecinţă, se constată că a fost respectată condiţia valabilităţii alegerilor stabilită de articolul 127 din Codul electoral, adică au participat mai mult de 1/3 din numărul de alegători înscriși în listele electorale.

34. Conform procesului-verbal de totalizare a rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a constatat că, în ansamblu, concurenţii electorali au obţinut 1 578 722 de voturi valabil exprimate (Hotărârea nr. 4149 din 5 octombrie 2025). Cinci concurenți electorali au trecut pragul minim de reprezentare stabilit de lege și acestora, în funcție de numărul de voturi exprimate, le revin, după cum urmează: Partidul Acţiune şi Solidaritate - 55 de mandate; Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei - 26 de mandate; Blocul electoral Alternativa - 8 mandate; Partidul politic Partidul Nostru - 6 mandate și Partidul politic Democrația Acasă - 6 mandate (a se vedea Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4151 din 5 octombrie 2025).

35. Având în vedere rezultatele alegerilor parlamentare, Comisia Electorală Centrală i-a prezentat Curţii Constituţionale lista deputaţilor aleşi pentru validarea mandatelor şi listele candidaţilor supleanți pentru confirmare.

36. După primirea actelor prezentate de Comisia Electorală Centrală, Curtea Constituțională verifică respectarea legalității procesului de alegere și a procesului de numărare a voturilor. Legislatorul a stabilit că, în cazul în care Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul alegerilor şi/sau al numărării voturilor, au fost comise încălcări ale Codului care au influențat rezultatele alegerilor şi atribuirea mandatelor, alegerile sunt declarate nule (articolul 128 din Cod).

37. Prin urmare, pentru a confirma sau infirma alegerea Parlamentului Republicii Moldova pe data de 28 septembrie 2025, Curtea Constituţională trebuie să verifice dacă procesul de desfășurare a alegerilor parlamentare şi de numărare a voturilor a fost sau nu afectat de încălcări de natură să influențeze rezultatele alegerilor.

B. Contestațiile și sesizările privind organizarea și desfășurarea alegerilor

38. Curtea observă că, potrivit Raportului Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, în perioada 19 august 2025 - 28 septembrie 2025 au fost înregistrate 92 de contestații. După ziua alegerilor, Comisia Electorală Centrală a înregistrat șase contestații. Acestea au vizat, inter alia, utilizarea resurselor administrative; amplasarea, difuzarea/distribuire a publicității electorale cu încălcarea legislației; încălcarea regulilor privind finanțarea campaniei; publicitate cu conținut înșelător și/sau de instigare la ură; efectuarea agitației electorale de către funcționari electorali; existența blocului electoral camuflat; efectuarea agitației electorale în zilele tăcerii.

39. Conform informațiilor prezentate de Comisia Electorală Centrală în perioada indicată, după criteriul care determină obiectul acestora, sesizările adresate Comisiei au semnalat:

- acțiuni cu elemente de agitație electorală, inclusiv publicitatea online anterior perioadei campaniei electorale;

- includerea unui partid în lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare prin desemnarea listei de candidați; modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3651/2025 „Cu privire la lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025";

- acțiuni de distribuire a informațiilor cu caracter fals și defăimător;

- furnizarea, distribuirea și difuzarea publicității politice și electorale contrar prevederilor regulamentare;

- implicarea funcționarilor electorali în acțiuni de corupere a alegătorilor și participare la întruniri cu alegătorii;

- modalitatea de desemnare și de înregistrare a candidaților în alegeri;

- schimbarea ordinii concurenților electorali în buletinul de vot;

- asocierea neautorizată între partidele politice (existența blocului electoral camuflat);

- utilizarea resurselor administrative de către candidați sau persoane care exercită funcții publice, precum și de către autorități publice locale; implicarea Președintelui Republicii Moldova în campania electorală;

- finanțarea ilegală a campaniei electorale și fapte de corupere a alegătorilor;

- obstrucționarea procesului de monitorizare a alegerilor acceptată de către unii funcționari electorali;

- transportarea organizată a alegătorilor la secțiile de votare din afara țării;

- epuizarea buletinelor de vot în unele secții de votare constituite pentru alegătorii din stânga Nistrului; împiedicarea cetățenilor domiciliați în localitățile din stânga Nistrului de a-și exercita dreptul de vot;

- efectuarea agitației electorale în ziua alegerilor.

40. Potrivit raportului prezentat, în cadrul scrutinului, Comisia Electorală Centrală a fost implicată în mai multe cauze judiciare, în care s-au contestat acţiunile/inacţiunile sale şi hotărârile adoptate. Potrivit informației prezentate Curții, pe rolul Curții de Apel Centru și Curții Supreme de Justiție nu se află în examinare vreo contestație care are legătură cu sesizarea Comisiei Electorale Centrale privind confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 și validarea mandatelor de deputați aleși. Prin urmare, Curtea a analizat situația contestațiilor electorale depuse la Comisia Electorală Centrală.

C. Situația contestațiilor electorale depuse la Comisia Electorală Centrală

(1) Contestația formulată de Partidul Democrat Modern din Moldova (dosarul nr. 3-90/2025)

41. La 18 august 2025, Partidul Democrat Modern din Moldova a depus la Comisia Electorală Centrală o cerere pentru înregistrarea în calitate de concurent electoral și a listei de candidați la funcția de deputat pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Având în vedere că Partidul Democrat Modern din Moldova nu a fost inclus în lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri, Comisia Electorală Centrală a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat din partea acestui partid.

42. Prin Hotărârea Curții de Apel Centru din 2 septembrie 2025[8] s-a respins acțiunea Partidului Democrat Modern din Moldova și a fost menținută hotărârea Comisiei.

43. Prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 5 septembrie 2025[9] a fost declarat inadmisibil recursul formulat de Partidul Democrat Modern din Moldova.

(2) Contestația formulată de dl Anatolie Donțu, pretendent la funcția de deputat din partea Partidului politic „Liga Orașelor și Comunelor" (dosarul nr. 3-94/25)

44. Prin Hotărârea nr. 3828/2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat lista de 52 de candidați la funcția de deputat în Parlamentul din partea Partidului politic „Liga Orașelor și Comunelor". Ulterior, Partidul Liga Orașelor și Comunelor a depus la Comisia Electorală Centrală o cerere pentru modificarea listei de candidați, anexând documentele necesare.

45. Prin Hotărârea nr. 3886 din 30 august 2025[10], Comisia Electorală Centrală, la cererea partidului, a modificat hotărârea menționată mai sus și, între altele, lista candidaților la funcția de deputat din partea Partidului Liga Orașelor și Comunelor. Dl Anatolie Donțu nu a fost de acord cu excluderea sa din lista candidaților și a formulat o acțiune judiciară împotriva Comisiei Electorale Centrale și a solicitat restabilirea să în listă la nr. 52.

46. Prin Hotărârea din 5 septembrie 2025[11], Curtea de Apel Centru a respins acțiunea formulată de dl Anatolie Donțu.

47. Prin Încheierea din 11 septembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție[12] a declarat inadmisibil recursul formulat de dl Anatolie Donțu.

(3) Contestația formulată de Partidul politic „Liga Orașelor și Comunelor" (dosarul nr. 3-95/25)

48. La 4 septembrie 2025, Partidul Liga Orașelor și Comunelor a formulat o acțiune împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat anularea parțială a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3886/2025, în partea excluderii candidatului de la poziția nr. 52, și, respectiv, menținerea acestuia pe lista candidaților.

49. Prin Încheierea din 5 septembrie 2025[13], Curtea de Apel Centru a declarat inadmisibilă acțiunea formulată.

(4) Contestația formulată de Partidul politic „Partidul Național Moldovenesc" și sesizarea Partidului politic „Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa" (dosarul nr. 3-110/25 conexat cu dosarul nr. 3-111/25)

50. La 2 septembrie 2025, dl Dragoș Galbur, președinte al Partidului Național Moldovenesc și la 5 septembrie 2025, dna Arina Spătaru, președinte al Partidului Politic „Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa", au depus contestații împotriva Partidului Republican Inima Moldovei și a dnei Irina Vlah, președinte al acestui partid, referitor la încălcarea dispozițiilor legale privind finanțarea partidelor politice, inclusiv obținerea din străinătate a resurselor financiare, și au solicitat sancționarea lor.

51. Prin Hotărârea nr. 3993[14] din 17 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a admis parțial contestațiile formulate, i-a aplicat Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei sancțiunea avertisment pentru încălcarea prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice și a inițiat efectuarea unor controale asupra finanțării activității Partidului Republican Inima Moldovei și a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, din care face parte Partidul Inima Moldovei. Suplimentar, Comisia a expediat această hotărâre Ministerului Justiției, împreună cu copia dosarului administrativ, în vederea examinării posibilității limitării activității Partidului Republican Inima Moldovei în modul prevăzut de articolul 21 din Legea privind partidele politice.

52. Partidul Republican Inima Moldovei și Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei au atacat în contencios administrativ hotărârea în discuție. Acțiunea a fost respinsă printr-o hotărâre a Curții de Apel Centru din 25 septembrie 2025[15], iar recursul împotriva acesteia a fost respins prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 27 septembrie 2025[16].

(5) Contestațiile formulate de Blocul electoral Alternativa și de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (dosarul nr. 3-101/2025)

53. La 3 și la 5 septembrie 2025, Blocul electoral Alternativa și, respectiv, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, prin reprezentanții săi, au depus contestații la CEC împotriva Partidului Acțiune și Solidaritate. Contestațiile au vizat publicarea în format text și video, pe pagina oficială din rețeaua de socializare Facebook a Ambasadei Republicii Moldova în Irlanda, a unui îndemn la vot în favoarea Partidului Acțiune și Solidaritate.

54. Prin Hotărârea nr. 3941 din 8 septembrie 2025[17], Comisia Electorală Centrală a respins contestațiile formulate.

55. Prin Hotărârea din 15 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru[18] a respins acțiunea formulată de Blocului electoral Alternativa.

56. Prin Încheierea din 20 septembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție[19] a declarat inadmisibil recursul formulat de Blocul electoral Alternativa.

(6) Contestația formulată de Partidul Acțiune și Solidaritate (dosarul nr. 3-99/2025)

57. La 4 septembrie 2025, dl Sergiu Gherciu, reprezentant al Partidului Acțiune și Solidaritate, a depus la Comisia Electorală Centrală o contestație împotriva candidatului la funcția de deputat din partea Blocului electoral Alternativa dl Ion Ceban, în care a susținut că acesta a participat, în calitate de primar, la o conferința desfășurată în Italia.

58. Prin Hotărârea nr. 3942 din 8 septembrie 2025[20], Comisia Electorală Centrală a admis contestația și i-a aplicat candidatului Ion Ceban sancțiunea avertisment.

59. Prin Hotărârea Curții de Apel Centru din 15 septembrie 2025[21], a fost respinsă acțiunea formulată de Blocul electoral Alternativa și dl Ion Ceban și menținută Hotărârea Comisiei.

60. Prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 septembrie 2025[22] a fost declarat inadmisibil recursul formulat de Blocul electoral Alternativa și de dl Ion Ceban.

(7) Contestația formulată de Blocul electoral Alternativa (dosarul nr. 3-100/2025)

61. La 5 septembrie 2025, Blocul electoral Alternativa a depus la Comisia Electorală Centrală o contestație împotriva dlui Dorin Recean, candidat la funcția de deputat pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate.

62. Printr-o scrisoare din 8 septembrie 2025[23], Comisia Electorală Centrală a declarat contestația inadmisibilă. Prin Hotărârea din 15 septembrie 2025 Curtea de Apel Centru[24] a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de Blocul electoral Alternativa. Prin Încheierea din 21 septembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție[25] a respins recursul declarat împotriva hotărârii Curții de Apel Centru.

(8) Contestația formulată de dna Irina Vlah și de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei din 8 septembrie 2025 (dosarul nr. 3-104/2025)

63. Dna Irina Vlah a formulat o contestație în care a menționat că dl Dorin Recean, în calitatea sa de Prim-ministru în exercițiu și de candidat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate, a participat la ședința Consiliului Interinstituțional de Supervizare, la care s-a adoptat o decizie privind blocarea fondurilor și resurselor economice care îi aparțin, afectând, în acest sens, principiul egalității șanselor concurenților electorali. Printr-o scrisoare din 10 septembrie 2025[26], Comisia Electorală Centrală a declarat contestația inadmisibilă.

64. Prin Hotărârea Curții de Apel Centru din 16 septembrie 2025[27] s-a admis parțial acțiunea formulată de dna Irina Vlah și cererea de alăturare depusă de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. A fost anulat răspunsul Comisiei Electorale Centrale din 10 septembrie 2025 și Comisia Electorală Centrală a fost obligată să reexamineze contestația, ținând cont de raționamentele hotărârii Curții de Apel Centru. Prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2025[28] a fost declarat inadmisibil recursul formulat de Comisia Electorală Centrală.

65. Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4081 din 23 septembrie 2025[29] contestația în discuție a fost respinsă ca neîntemeiată. Printr-o Încheiere din 27 septembrie 2025[30], Curtea de Apel Centru a declarat inadmisibil recursul dnei Irina Vlah.

(9) Contestația formulată de reprezentantul Partidului Acțiune și Solidaritate (dosarul nr. 3-105/2025)

66. La 8 septembrie 2025, dl Sergiu Gherciu, reprezentant al Partidului Acțiune și Solidaritate, a depus o contestație la Comisia Electorală Centrală în care a susținut că dl Renato Usatîi, candidat la funcția de deputat din partea Partidului Nostru, a utilizat imagini cu minori fără consimțimântul părinților sau al reprezentanților legali ai acestora pentru a fi reproduse sau difuzate, inclusiv în scop electoral. Printr-o scrisoare din 10 septembrie 2025[31], Comisia Electorală Centrală a declarat contestația inadmisibilă.

67. La 15 septembrie 2025[32], Curtea de Apel Centru a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de Partidul Acțiune și Solidaritate împotriva Comisiei Electorale Centrale.

(10) Contestațiile formulate de Blocul electoral Alternativa și de Partidul Național Moldovenesc (dosarul nr. 3-108/2025)

68. La 11 și 12 septembrie 2025, Blocul electoral Alternativa și, respectiv, Partidul Național Moldovenesc, prin reprezentanții lor, au depus câte o contestație împotriva dlui Dinu Plîngău, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate.

69. Prin Hotărârea nr. 3988 din 15 septembrie 2025[33], Comisia Electorală Centrală a respins contestațiile menționate.

70. Prin Hotărârea Curții de Apel Centru din 19 septembrie 2025[34] a fost respinsă acțiunea Blocului electoral Alternativa formulată împotriva Hotărârii menționate supra. Hotărârea Curții de Apel Centru a fost contestată cu recurs de către reprezentantul Blocului electoral Alternativa. La 25 septembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție[35] a respins recursul Blocului electoral Alternativa depus împotriva hotărârii instanței de apel.

(11) Contestația formulată de Blocul electoral Alternativa (dosarul nr. 3-112/25)

71. La 12 septembrie 2025, Blocul electoral Alternativa a formulat o contestație împotriva Partidului Acțiune și Solidaritate și a dlui Sergiu Lazarencu, candidat la funcția de deputat.

72. Prin Hotărârea nr. 3994 din 17 septembrie 2025[36], Comisia Electorală Centrală i-a atenționat pe dl Sergiu Lazarencu și Partidul Acțiune și Solidaritate despre necesitatea respectării articolului 16 alin. (3) din Codul electoral.

73. Prin Hotărârea din 23 septembrie 2025[37], Curtea de Apel Centru a respins acțiunile Partidului Acțiune și Solidaritate, a dlui Sergiu Lazarencu, și a Blocului electoral Alternativa și a menținut Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3994 din 17 septembrie 2025.

(12) Contestația formulată de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (dosarul nr. 3-119/25)

74. La 19 septembrie 2025, dna Tamara Chișca-Doneva, în calitate de reprezentant al Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, a formulat o contestație prin care a solicitat constatarea utilizării funcției de demnitate publică de către candidații la funcția de deputat ai Partidului Acțiune si Solidaritate.

75. Prin scrisoarea nr. CEC-8/9056 din 22 septembrie 2025[38], Comisia a constatat că nu sunt întrunite criteriile de admisibilitate a unei contestații în sensul prevederilor Codului electoral.

76. Prin Hotărârea din 26 septembrie 2025[39], Curtea de Apel Centru a respins acțiunea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei depusă împotriva Hotărârii CEC menționate supra.

(13) Contestația formulată de către Partidul Republican „Inima Moldovei" (dosarul nr. 3-123/2025)

77. La 19 septembrie 2025, Ministerul Justiției i-a solicitat Curții de Apel Centru să dispună limitarea activității Partidului republican „Inima Moldovei", parte componentă a unui concurent electoral Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. La 25 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru a pronunțat o încheiere prin care a dispus limitarea activității partidului, ca o măsură asiguratorie, până la soluționarea cauzei în fond, fiind menținută prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 27 septembrie 2025[40]. În baza acestei încheieri judecătorești, Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea nr. 4114 din 26 septembrie 2025[41], prin care a revocat Partidul Republican „Inima Moldovei" din lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, aprobată prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3651/2025.

78. Partidul Republican „Inima Moldovei" a formulat o acțiune în contencios administrativ împotriva hotărârii în discuție, care a fost respinsă printr-o Încheiere a Curții de Apel Centru din 27 septembrie 2025[42] și printr-o Decizie a Curţii Supreme de Justiţie din 28 septembrie 2025[43].

(14) Contestațiile formulate de Blocul electoral Alternativa (dosarul nr. 3-113/25)

79. La 16 septembrie 2025, Blocul electoral Alternativa a depus la Comisia Electorală Centrală două contestații împotriva Partidului Acțiune și Solidaritate și a dlui Sergiu Lazarencu, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea acestui partid. În contestație, Blocul electoral Alternativa a menționat că ministrul mediului, dl Sergiu Lazarencu, a participat la întâlniri cu caracter electoral, nu și-a suspendat activitatea de ministru, continuă să-și exercite atribuțiile de ministru și să desfășoare campania electorală prin participarea la discuții în calitate de reprezentant al Guvernului și, în același timp, de candidat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, contrar interdicției de a utiliza resursele administrative.

80. Prin Hotărârea nr. 3995 din 17 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală i-a aplicat dlui Sergiu Lazarencu un avertisment și a sesizat Inspectoratul General al Poliției în vederea examinării faptelor relatate în hotărâre prin prisma articolului 48¹ alin. (7) din Codul contravențional. Printr-o hotărâre din 22 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru a anulat sancțiunea aplicată dlui Sergiu Lazarencu, iar recursul formulat împotriva hotărârii Curții de Apel Centru a fost declarat inadmisibil prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 27 septembrie 2025^[44].

(15) Contestația formulată de dna Veronica Pascal (dosarul nr. 3-125/2025)

81. Pe data de 18 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat două sesizări depuse de Serviciul de Informații și Securitate și de Aparatul Președintelui Republicii Moldova referitoare la presupuse încălcări comise de candidații înregistrați pe lista Partidului Democrația Acasă. Ulterior, în aceeași zi, Partidul Democrația Acasă a depus la Comisia Electorală Centrală o cerere, prin care a solicitat modificarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Democrația Acasă.

82. Prin Hotărârea nr. 4054 din 23 septembrie 2025[45], Comisia a constatat neîndeplinirea condiției de eligibilitate a candidatei Veronica Pascal și a decis excluderea acesteia din listă.

83. La 25 septembrie 2025, dna Veronica Pascal a formulat o contestație în contencios administrativ împotriva hotărârii în discuție. Prin Încheierea Curții de Apel Centru din 2 octombrie 2025[46] acțiunea a fost declarată inadmisibilă.

(16) Contestația formulată de Partidul politic „Mișcarea Respect Moldova" (dosarul nr. 3-117/25)

84. La 19 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea nr. 4025[47] cu privire la supravegherea finanțării campaniei electorale a concurenților electorali pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Prin această hotărâre, Comisia Electorală Centrală a luat act de informațiile și de datele din rapoartele privind finanțarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, până în data din 8 septembrie 2025, prezentate de concurenții electorali și i-a atenționat pe unii concurenți electorali. În cazul Partidului Mișcarea Respect Moldova, Comisia i-a aplicat un avertisment pentru nerespectarea articolului 54 alin. (5) lit. b) și g) din Codul electoral.

85. Prin Hotărârea Curții de Apel Centru din 25 septembrie 2025[48] a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de Mișcarea Respect Moldova cu privire la anularea pct. 11 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4025 din 19 septembrie 2025.

86. Prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 28 septembrie 2025[49] a fost respins recursul formulat de Mișcarea Respect Moldova.

(17) Contestația formulată de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (dosarul nr. 3-119/2025)

87. Printr-o scrisoare din 22 septembrie 2025[50], Comisia Electorală Centrală a răspuns la contestațiile formulate la 19 septembrie 2025 de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei în adresa Comisiei.

88. Prin Hotărârea Curții de Apel Centru din 26 septembrie 2025[51] a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea deciziei și obligarea de reexaminare a contestațiilor.

(18) Contestația formulată de Partidul Moldova Mare (dosarul nr. 3-124/2025)

89. La 22 septembrie 2025, dl Tudor Ulianovschi, președinte al Partidului politic Partidul Social Democrat European, a depus la Comisia Electorală Centrală o sesizare conform căreia, în 22 septembrie 2025 pe portalul de știri www.nordnews.md a fost publicată o investigație cu privire la acțiuni de finanțare externă a campaniilor electorale, publicitate electorală/politică nedeclarată, implicarea persoanelor din afara țării de către concurenții electorali Partidul Moldova Mare, Blocul electoral Alternativa și Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei.

90. Prin Hotărârea nr. 4119 din 26 septembrie 2025[52], Comisia Electorală Centrală a anulat înregistrarea concurentului electoral Partidul Politic Moldova Mare și lista candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea partidului. În baza probelor acumulate, Comisia a notat următoarele acțiuni ilegale deosebit de grave: a) folosirea fondurilor financiare și materiale nedeclarate în rapoartele privind finanțarea campaniei electorale prezentate de către concurentul electoral; b) utilizarea mijloacelor financiare din străinătate; c) oferirea alegătorilor de bani, bunuri, prestarea serviciilor sau acordarea de foloase în scopul determinării alegătorilor să își exercite drepturile electorale și d) participarea în cadrul unui bloc electoral camuflat cu reprezentanții partidelor politice a căror activitate a fost limitată ca urmare a recunoașterii acestora ca fiind succesori ai unui partid politic declarat neconstituțional. Potrivit Comisiei, din materialele supuse examinării face parte și sesizarea Inspectoratului Național de Investigații din cadrul Inspectoratului General al Poliției, precum și sesizarea Inspectoratului de Poliție Bălți, prin care se constată acțiuni de finanțare ilegală a Partidului Moldova Mare și acțiuni de asociere cu Blocul Politic „Victorie", afiliat lui Ilan Șor. Asocierea presupune desfășurarea de acțiuni comune și coordonate între formațiunile politice, implicarea entității în activități de promovare electorală, utilizarea de resurse materiale, financiare sau logistice comune și transmiterea de mesaje politice convergente care să creeze aparența unui bloc, fapt care contravine prevederilor Codului electoral.

91. La 27 septembrie 2025, Partidul Moldova Mare a formulat o acțiune în contencios administrativ împotriva hotărârii în discuție, care a fost respinsă printr-o hotărâre a Curții de Apel Centru din 28 septembrie 2025[53]. Prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 28 septembrie 2025 recursul formulat de Partidului Moldova Mare a fost declarat inadmisibil[54].

(19) Contestația formulată de Blocul electoral Alternativa (dosarul nr. 3-126/2025).

92. La 24 septembrie 2025, Partidul Acțiune și Solidaritate a sesizat Comisia Electorală Centrală cu privire la acțiunile candidatului la funcția de deputat din partea Blocului electoral Alternativa, dl Ion Ceban. În sesizare se menționează că în perioada 22-23 septembrie 2025, în spațiul public a fost distribuit un material video în care dl Ion Ceban prezintă un buletin de vot cu privire la poziția blocului în acest buletin de vot pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, cu mențiunea „votat" în dreptul acestuia, și îndeamnă alegătorii să voteze Blocul electoral Alternativa. În acest sens, autorul sesizării a solicitat aplicarea sancțiunii prevăzute de articolul 102 din Codul electoral.

93. Prin Hotărârea nr. 4116 din 26 septembrie 2025[55], Comisia Electorală i-a aplicat Blocului electoral Alternativa un avertisment și a trimis hotărârea Inspectoratului General al Poliției, în vederea examinării faptei pe baza articolului 50 alin. (2) din Codul contravențional. Blocul electoral Alternativa a formulat o contestație în contencios administrativ împotriva hotărârii în discuție, care a fost respinsă la 2 octombrie 2025 printr-o hotărâre a Curții de Apel Centru[56].

(20) Contestația formulată de Blocul electoral Alternativa (dosarul nr. 3-127/2025)

94. Pe data de 24 septembrie 2025, Blocul electoral Alternativa a depus o contestație în care a menționat că un candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate, a ținut la 24 septembrie 2025 o conferință de presă la sediul Guvernului Republicii Moldova, în cadrul căreia a lansat acuzații la adresa concurenților electorali, deși articolul 70 alin. (6) din Codul electoral le interzice candidaților să utilizeze resursele administrative.

95. Prin Hotărârea nr. 4117 din 26 septembrie 2025[57], Comisia Electorală Centrală a admis contestația formulată de Blocul electoral Alternativa, i-a aplicat candidatului de pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate, un avertisment și a sesizat Inspectoratul General al Poliției în vederea examinării faptelor relatate prin prisma articolului 48¹ alin. (7) din Codul contravențional. Partidul Acțiune și Solidaritate a formulat o acțiune în contencios administrativ împotriva hotărârii în discuție, care a fost respinsă la 2 octombrie 2025, printr-o hotărâre a Curții de Apel Centru[58]. Prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 8 octombrie 2025, recursul formulat de Partidul Acțiune și Solidaritate și de candidat a fost declarat inadmisibil[59].

(21) Contestația formulată de dl Alexandr Iaroșevici, alegător (dosarul nr. 3-128/2025).

96. La 1 octombrie 2025, dl Alexandr Iaroșevici a depus la Curtea de Apel Centru o acțiune împotriva Comisiei Electorale Centrale pentru a anularea Hotărârii nr. 4128 din 28 septembrie 2025[60], hotărâre prin care Comisia Electorală Centrală a dispus aplicarea ștampilei cu mențiunea „Retras" în dreptul Partidului Moldova Mare. Acesta a afirmat că prin declararea nevalabile a voturilor exprimate pentru Partidul Moldova Mare cetățenilor le este încălcat dreptul de a-și exprima liber voința în ziua alegerilor.

97. Printr-o Încheiere din 3 octombrie 2025[61], Curtea de Apel Centru a declarat inadmisibilă acțiunea formulată de dl Alexandr Iaroșevici. Prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 8 octombrie 2025 recursul formulat de dl Alexandr Iaroșevici a fost respins[62].

(22) Contestația formulată de Partidul Democrația Acasă (dosarul nr. 3-130/2025)

98. La 1 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea nr. 4135[63] cu privire la supravegherea finanțării campaniei electorale a concurenților electorali pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, până în 22 septembrie 2025. În această hotărâre, Comisia a constatat, inter alia, încălcarea articolului 54 alin. (5) lit. b) din Codul electoral de către Partidul Democrația Acasă și i-a aplicat un avertisment. Totodată, Comisia a obligat acest partid să prezinte raportul corectat privind finanțarea campaniei electorale până în 22 septembrie 2025, în termen de 48 ore de la adoptarea hotărârii.

99. Printr-o Decizie din 6 octombrie 2025[64], Curtea de Apel Centru a respins ca neîntemeiată contestația formulată de Partidul Democrația Acasă.

(23) Contestațiile formulate de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (dosarele nr. 3-131/25 și nr. 3-132/2025)

100. La 28 septembrie 2025, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a formulat mai multe contestații în adresa Comisiei Electorale Centrale referitoare la încălcarea legislației electorale privind desfășurarea agitației electorale. Prin mai multe scrisori din 1 octombrie 2025[65], Comisia Electorală Centrală i-a comunicat acestui Bloc electoral că a transmis sesizările depuse către Inspectoratului General al Poliției pentru examinare pe baza articolului 52 alin. (1) din Codul contravențional.

101. Prin Deciziile Curții de Apel Centru din 6 octombrie 2025[66], acțiunile în contencios administrativ împotriva răspunsului Comisiei Electorale Centrale au fost respinse ca neîntemeiate.

(24) Contestația formulată de Partidul Democrația Acasă (dosar nr. 3-135/25)

102. La 28 septembrie 2025, reprezentantul Partidului Acțiune și Solidaritate a sesizat Comisia Electorală Centrală cu privire la acțiunile ilegale ale dlui Vasile Costiuc, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 din partea Partidului Democrația Acasă. De asemenea, Comisia a recepționat și a înregistrat la 28 septembrie 2025 și la 1 octombrie 2025 două sesizări din partea Inspectoratului Național de Investigații. Aceste sesizări afirmă că dl Vasile Costiuc și partidul pe care îl conduce au manipulat și au indus în eroare opinia publică, utilizând în acest sens mecanismul descris în raportul publicației Expert Forum România (EFOR).

103. Examinând sesizările împreună cu materialele anexate, Comisia Electorală Centrală, prin Hotărârea nr. 4140 din 3 octombrie 2025[67], a constatat: 1) implicarea unei persoane oficiale străine, declarată indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, în campania electorală a Partidului Democrația Acasă; 2) utilizarea unor tehnici digitale sofisticate de difuzare în masă a materialelor video publicitare pe rețele de socializare, inclusiv prin utilizarea tehnicilor de manipulare și conturi false; 3) neraportarea cheltuielilor pentru producția și difuzarea de spoturi publicitare, publicitate pe rețele sociale sau online și a cheltuielilor suportate de terți în interesul candidatului prin promovarea contra cost a spoturilor pe diverse platforme online și 4) existența unui bloc electoral camuflat între Partidul Democrația Acasă, Partidul AUR din Republica Moldova și Partidul AUR din România. În acest sens, Comisia a constatat încălcarea repetată a articolului 54 alin. (5) lit. b) din Codul electoral de către Partidul Democrația Acasă și i-a aplicat acestuia sancțiunea avertismentul. De asemenea, Comisia i-a aplicat partidului o sancțiune complementară privind lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2025.

104. Partidul Democrația Acasă a contestat Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4140 din 3 octombrie 2025 în fața Curții de Apel Centru, care, printr-o hotărâre din 9 octombrie 2025[68], a dispus anularea sancțiunii complementare a lipsirii de alocații de la bugetul de stat.

105. Prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 octombrie 2025[69], a fost admis recursul formulat de Comisia Electorală Centrală și casată Decizia Curții de Apel Centru din 9 octombrie 2025 în partea referitoare la anularea sancțiunii complementare a lipsirii de alocații de la bugetul de stat.

(25) Contestațiile formulate de dl Vasile Costiuc, președintele Partidului Democrația Acasă

106. La 5 octombrie 2025, dl Vasile Costiuc, președinte al Partidului Democrația Acasă, a formulat patru contestații privind acțiunile pretins ilegale de finanțare a Partidului Acțiune și Solidaritate, a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, a Blocului electoral Alternativa și a Partidului Partidul Nostru.

107. Prin Hotărârea nr. 4148 din 5 octombrie 2025[70], Comisia Electorală Centrală a respins contestațiile formulate. Printr-o Hotărâre din 13 octombrie 2025[71], Curtea de Apel Centru a respins ca neîntemeiată contestația formulată de Partidul Democrația Acasă. Împotriva acestei hotărâri, Partidul Democrația Acasă a formulat două recursuri. Primul recurs a fost declarat inadmisibil printr-o Încheiere a Curții Supreme de Justiție din 15 octombrie 2025[72], iar al doilea recurs a fost declarat inadmisibil printr-o Încheiere a Curții Supreme de Justiție din 16 octombrie 2025[73].

D. Informații prezentate Curții de către Centrul Național Anticorupție, Inspectoratul General al Poliției și Serviciul de Informații și Securitate

108. Printr-o scrisoare din 10 octombrie 2025, Centrul Național Anticorupție a informat Curtea Constituţională despre faptul că, sub conducerea Procuraturii municipiului Chișinău, Procuraturii raionului Cahul, Procuraturii municipiului Bălți, dar și în grupuri comune de urmărire penală cu Procuratura Anticorupție, examinează 20 de cauze penale cu privire la comiterea infracțiunilor prevăzute de articolele 181², 181³ și 243 din Codul penal. Potrivit Centrului, din materialele cauzelor penale rezultă o bănuială rezonabilă că factori de decizie, membri și simpatizanți ai unor formațiuni politice afiliate unei grupări criminale și unui partid declarat neconstituțional, din regiunile Centru, Sud și Nord ale țării, având roluri bine determinate, au pus în aplicare un plan infracțional de corupere a alegătorilor la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. De asemenea, Centrul menționează că deși partidele în discuție au fost excluse din lista partidelor participante la alegeri, acestea și-au continuat activitățile ilegale prin alte formațiuni politice, de exemplu, prin dezinformarea cetățenilor și promovarea imaginii partidului cu utilizarea mijloacelor financiare a căror proveniență nu a fost stabilită. Centrul menționează că a documentat transmiterea mijloacelor financiare în sumă de 20 000 000 lei care erau destinați pentru remunerarea factorilor de decizie, a membrilor și a simpatizanților unor formațiuni politice, existând date care indică că resursele financiare în discuție provin din Federația Rusă și din companii nerezidente incluse în lista de sancțiuni internaționale. De exemplu, Centrul indică faptul că a identificat un portofel electronic deschis pe numele unei persoane fizice, cetățean al Republicii Moldova, creat în noiembrie 2022, pe care au fost primite fonduri în sumă totală de 107 082 384 dolari SUA și expediate fonduri în sumă de 106 966 966 dolari SUA, echivalentul a 1,8 miliarde lei, bani care provin din Federația Rusă și din companii incluse în liste de sancțiuni internaționale. În perioada anului 2025, prin intermediul acestui portofel electronic au fost transferate mijloace financiare în sumă de aproximativ 47 000 0000 dolari SUA, care au ajuns în conturile unor persoane din Republica Moldova, Kazahstan și Ucraina, fiind destinați pentru finanțarea ilegală a unor formațiuni politice și corupere electorală. Centrul mai informează că pe aceste cazuri penale au fost efectuate 192 de măsuri speciale de investigații, 2500 de acțiuni de urmărire penală și 36 de persoane au fost reținute, aceștia fiind lideri de grup cu roluri de organizare și repartizare a mijloacelor financiare în vederea convingerii unui număr semnificativ de persoane pentru a susține formațiuni politice pro-ruse la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

109. Printr-o scrisoare din 13 octombrie 2025, Inspectoratul General al Poliției a informat Curtea Constituțională despre faptul că în perioada 14 iulie - 26 septembrie 2025 reprezentanții partidelor politice au desfășurat 1 553 de întruniri cu alegătorii, la care au participat aproximativ 102 100 persoane. Inspectoratul General al Poliției a înregistrat 554 sesizări cu privire la pretinse încălcări/incidente în procesul electoral:

1) 118 sesizări referitoare la încălcări ale legislației cu privire la publicitate. În 23 de cazuri a fost constatată comiterea contravenției prevăzut la articolul 364 alin. (10) din Codul contravențional. În 42 de cazuri a fost constatată comiterea contravenției prevăzute la articolul 50 (afişajul electoral neautorizat sau deteriorarea afişajului electoral) din Codul contravențional;

2) 20 sesizări referitoare la încălcarea legislației privind întrunirile. În 14 cazuri a fost constatată comiterea contravenției prevăzute la articolul 67 (încălcarea legislaţiei privind întrunirile) din Codul contravențional;

3) 78 sesizări referitoare la agitația electorală, în 11 cazuri fiind constatată comiterea contravenției prevăzute la articolul 52 (agitaţia electorală interzisă) din Codul contravențional;

4) 99 sesizări referitoare la fotografierea buletinului de vot. În 72 de cazuri a fost constatată comiterea contravenției prevăzute la articolul 49 alin. (4) (împiedicarea activităţii organului electoral şi periclitarea procesului de votare) din Codul contravențional;

5) 12 sesizări referitoare la transportarea organizată a alegătorilor. Într-un caz a fost constatată comiterea contravenției prevăzute la articolul 52¹ (colectarea semnăturilor de către persoane neautorizate) din Codul contravențional;

6) 4 sesizări referitoare la utilizarea ilicită a resurselor administrative. În 2 cazuri a fost constatată comiterea contravenției prevăzute la articolul 48¹ alin. (7) (încălcarea legislaţiei privind gestionarea mijloacelor financiare ale partidelor politice, ale fondurilor electorale şi ale grupurilor de iniţiativă) din Codul contravențional;

7) 9 sesizări referitoare la împiedicarea activității organului electoral. În 8 cazuri a fost constatată comiterea contravenției prevăzute la articolul 49 alin. (2) (împiedicarea activităţii organului electoral şi periclitarea procesului de votare) din Codul contravențional;

8) 68 sesizări prin care alegătorul s-a prezentat la secția de votare din localitate pentru a vota, însă nu s-a regăsit în listă. Materialele au fost remise pentru examinare către Comisia Electorală Centrală;

9) 146 sesizări referitoare la alte încălcări comise în procesul electoral (injurii, huliganism, deteriorarea ștampilei de vot etc.). Într-un caz a fost pornit un proces penal privind existența semnelor infracțiunii prevăzute la articolul 287 (huliganismul) din Codul penal. În 5 cazuri a fost constatată comiterea contravenției prevăzute la articolul 354 (huliganismul nu prea grav) din Codul contravențional.

110. Serviciul de Informație și Securitate a informat Curtea despre faptul că a remis în timp util în adresa instituțiilor publice informații menite să contribuie la prevenirea riscurilor și amenințărilor capabile să pericliteze buna desfășurare a procesului electoral, dar și să afecteze securitatea statului și ordinea publică. Subiectele sesizate au vizat segmente ale procesului electoral și ale activităților conexe, printre care se numără: evenimente specifice de ordine publică, cum ar fi tentative de înfiltrare a elementelor provocatoare în cadrul unor proteste și/sau manifestații în masă; racolarea si atragerea persoanelor în activități subversive din partea exponenților grupării „Șor", cu potențiale implicații asupra stabilității sociale și electorale; asigurarea integrității procesului electoral, inclusiv monitorizarea potențialelor amenințări la adresa securității votului și a participanților.

E. Concluziile observatorilor naționali și internaționali

111. În Raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală menționează că au fost acreditați 3 423 de observatori. Comisia Electorală Centrală a acreditat 2 496 de observatori naționali și 912 observatori internaționali. Consiliile electorale de circumscripție de nivelul II au acreditat 15 observatori naționali. Cei 2 496 de observatori naționali au fost propuși de către organizațiile „Promo-LEX", Uniunea Juriștilor din Moldova, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT", Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), „Alianța INFONET", Fundația Est-Europeană din Moldova și Mișcarea „Forța Veteranilor de Război pentru Neam și Țară".

112. Alegerile parlamentare au fost monitorizate de mai multe organizații internaționale, precum Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/BIDDO), Rețeaua Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO), Adunarea Parlamentară a Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Parlamentul European, Adunarea Parlamentară a OSCE, Parlamentul Ucrainei și Organizația Internațională a Francofoniei, Asociația „Funky Citizens", Organizația „Committee for Open Democracy" din Statele Unite ale Americii, Asociația „Expert Forum" (EFOR), Organizația SILBA - Initiative for Dialogue and Democracy, Asociația Europeană pentru Dialog și Democrație (EDDA), Asociația Mondială a Autorităților Electorale (A-WEB) și Platforma Europeană pentru Alegeri Democratice.

113. Misiunea Promo-LEX de observare a alegerilor parlamentare[74] a documentat mai multe nereguli: abuzul de resurse administrative; corupția electorală și finanțarea ilicită, manifestate într-o formă organizată cu sprijin extern; activitatea nereglementată a terților, în special a actorilor online; implicarea cultelor religioase în activitățile de campanie electorală; tactici de propagandă negativă și defăimare; axare pe geopolitică în detrimentul dezbaterilor politice de fond; absența principalilor lideri de la dezbaterile televizate, în detrimentul discuțiilor publice autentice.

114. Promo-LEX a menționat că alegerile parlamentare s-au desfășurat sub imperiul unor norme mai stricte privind raportarea și controlul finanțării politice. Comisia Electorală Centrală a demonstrat un angajament mai ferm pentru integritatea procesului electoral și a identificat nereguli, inclusiv întârzieri în raportare, evidența incompletă a donațiilor. Au fost aplicate măsuri de redresare și au fost emise avertismente, însă supravegherea a rămas fragmentară, iar lipsa transparenței a persistat.

115. Promo-LEX a evidențiat peste 80 de plângeri și sesizări depuse la Comisia Electorală Centrală, majoritatea se referă la utilizarea abuzivă a resurselor administrative și la agitația electorală ilegală. Cel puțin 13 litigii electorale au ajuns în fața instanțelor, majoritatea fiind respinse. Organele de aplicare a legii au efectuat sute de percheziții în legătură cu corupția electorală și finanțarea ilegală.

116. Promo-LEX a identificat 302 cazuri de discurs al urii și incitare la discriminare, utilizate în contextul alegerilor. Aproximativ 75% au fost răspândite prin intermediul aplicațiilor și al rețelelor de socializare, ajungând la peste 6 milioane de vizualizări. Motivele au inclus afilierea politică, genul, orientarea sexuală, sănătatea și etnia. Manifestările au variat de la stereotipuri și insulte la incitare directă la discriminare și violență. Promo-LEX consideră că amploarea discursului de ură afectează incluziunea și încrederea alegătorilor.

117. Pentru ziua alegerilor Promo-LEX a desemnat peste 931 de observatori în întreaga țară și peste hotare. Procedurile de deschidere a secțiilor de votare au fost evaluate în mare parte pozitiv. Votarea s-a desfășurat în mod ordonat, însă au fost menționate și nereguli, inclusiv: secretul votului compromis în unele secții de votare, deficiențe în listele electorale, accesul problematic al reprezentanților candidaților și încercările acestora de a filma procesul de votare în interiorul secțiilor de votare, prezența persoanelor neautorizate și cazuri de agitație ilegală în ziua alegerilor, precum și unele cazuri de refuz al membrilor de a furniza observatorilor copii ale proceselor-verbale. Totuși, numărarea voturilor și totalizarea rezultatelor au fost evaluate pozitiv, procedurile fiind în mare parte respectate, iar rezultatele transmise în mod transparent.

118. Declarația privind constatările şi concluziile preliminare ale Misiunii de observare a alegerilor formată de Biroul OSCE pentru Instituții Democratice şi Drepturile Omului, Adunarea Parlamentară a OSCE, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi Parlamentul European menționează că alegerile parlamentare au fost competitive și le-au oferit alegătorilor posibilitatea de a alege între opțiuni politice autentice.[75] Totodată, la luarea deciziilor privind înregistrarea candidaților, Comisia Electorală Centrală a utilizat uneori o abordare formalistă și selectivă. Câteva condiții de înregistrare a candidaților au fost împovărătoare, iar motivele deciziilor Agenției Servicii Publice privind eligibilitatea prealabilă a partidelor politice nu au fost întotdeauna clare. Deciziile Comisiei Electorale Centrale și ale Curții de Apel Chișinău de a retrage eligibilitatea a două partide în ultimele zile înainte de alegeri, din cauza încălcărilor serioase ale regulilor de agitație și finanțare electorală a campaniei, au afectat certitudinea juridică a statutului concurenților electorali.

119. Concurenții electorali și-au completat metodele tradiționale de campanie electorală cu folosirea pe scară largă a rețelelor de socializare. Însă, din nefericire, campania electorală a fost marcată de atacuri hibride, inclusiv de finanțare ilicită și dezinformare tot mai amplă. A fost depistată activitatea unei rețele organizate, finanțate din surse străine, pentru coordonarea schemelor de cumpărare a voturilor și a campaniilor de dezinformare din Federația Rusă. Eforturile proactive de aplicare a legii au manifestat un efect atenuant și au prevenit cumpărarea de voturi. În perioada electorală au avut loc campanii neoficiale, realizate de rețele neautentice de conturi, care au folosit uneori videoclipuri generate de inteligența artificială, „ferme de troli" și roboți pentru a disemina mesaje alarmante false pe platformele rețelelor de socializare.

120. Cu privire la cadrul legal, misiunea a menţionat că acesta a oferit o bază adecvată pentru desfășurarea unor alegeri democratice conforme cu standardele internaționale. O lege recentă a introdus îmbunătățiri esențiale, inclusiv o definire mai clară a corupției electorale, pedepse mai severe și o mai bună reglementare a finanțării campaniilor electorale.

121. În opinia Misiunii de observare, ziua votării a decurs în mod organizat. Procesul de deschidere a secțiilor de votare și procesul de votare au fost apreciate pozitiv în majoritatea secțiilor de votare observate. În ciuda îngrijorărilor privind numărul de secții de votare și numărul de buletine de vot disponibile pentru alegătorii din Transnistria, scrutinul s-a desfășurat fără cozi excesive sau insuficiențe legate de buletine. A fost înregistrat un număr îngrijorător de incidente de securitate. Un atac cibernetic de amploare a forțat autoritățile să blocheze platforma host.md, lăsând circa 4000 de site-uri inactive în ziua alegerilor. Au fost raportate o serie de amenințări cu bombe la unele secții de votare din țară și de peste hotare, precum și la podurile de peste râul Nistru, fapt care a condus la sistări temporare ale procesului și a creat cozi de mașini la trecerile peste râu.

122. Misiunea Internațională de Observare a Alegerilor ENEMO[76] a menţionat, în declarația privind constatările și concluziile sale preliminare, că alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 s-au desfășurat într-un context polarizat, pe fundalul dezinformării și informațiilor eronate persistente, în care influența străină și alte amenințări hibride au încercat să contureze discursul public.

123. În general, ENEMO susține că candidații la alegeri au putut să-și desfășoare campania fără intervenții nejustificate, deși câțiva dintre aceștia au semnalat restricții în acest sens. De la începutul perioadei electorale, autoritățile au desfășurat operațiuni care vizau suspiciunile de cumpărare de voturi, finanțarea ilicită a partidelor și spălarea de bani. În ultima săptămână a campaniei, potrivit autorităților, au fost efectuate aproximativ 250 de percheziții și 74 de persoane au fost reținute în cadrul unei anchete privind un plan susținut de străini, care se pretindea că ar fi avut ca scop incitarea la tulburări în masă. Cadrul legal privind finanțarea campaniilor electorale este conform cu standardele internaționale și a fost consolidat recent pentru a spori transparența și pentru a combate finanțarea ilicită.

124. Totodată, ENEMO a notat că înalți funcționari de stat, inclusiv miniștri, s-au angajat în activități în calitatea lor oficială, al căror calendar și conținut s-au aliniat campaniei partidului de guvernare. Acestea au inclus discursuri publice și comunicate oficiale care au evidențiat realizările și prioritățile Guvernului esențiale pentru platforma partidului, precum și mesaje de mobilizare difuzate prin intermediul site-urilor web ale Guvernului și al rețelelor sociale.

125. Potrivit ENEMO, votarea s-a desfășurat în mod calm și a fost bine organizată în numărul limitat de secții de votare observate de misiune. Procedurile de identificare a alegătorilor au fost respectate în mod corespunzător, urnele de vot au fost sigilate în conformitate cu prevederile legale, iar secretul votului a fost asigurat. Membrii birourilor electorale și-au îndeplinit atribuțiile în mod profesionist și eficient, fără interferențe nejustificate. Mass-media și declarațiile oficiale au raportat alerte cu bombă la mai multe secții de votare din diaspora în ziua alegerilor, inclusiv în Italia, România, Spania, Belgia și Statele Unite, precum și în Rezina și în zona de securitate. Perturbările au fost temporare, procesul continuând cu respectarea măsurilor de securitate.

126. ENEMO mai menționează că în ciuda eforturilor autorităților statului și a implicării active a organizațiilor societății civile, incluziunea deplină a persoanelor cu dizabilități în procesul electoral rămâne insuficientă, fapt care poate împiedica persoanele cu dizabilități să-și exercite pe deplin drepturile politice.

127. Referitor la mecanismul legal de redresare a încălcărilor electorale, ENEMO a observat că anularea înregistrării candidaților la alegeri cu prea puțin timp înainte de ziua alegerilor a lăsat un interval de timp limitat pentru ca partidele politice afectate să se adreseze instanțelor și să exercite o cale de atac efectivă, fapt care contravine standardelor internaționale.

128. În declarația sa preliminară referitoare la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, Misiunea Electorală a Organizației Internaționale a Francofoniei[77] constată că procesul electoral a fost marcat de acuzații grave de ingerințe străine. Campania electorală a fost marcată de „amenințări hibride", prin campanii de dezinformare amplificate de și pe rețelele de socializare (TikTok, Telegram etc.), răspândirea de informații false, acuzații de finanțare ilegală și acte de corupție. Modificările cadrului legal pentru alegeri, care vizează combaterea corupției, a fraudei și a dezinformării, au făcut posibilă implementarea unora dintre recomandările observatorilor și ale societății civile, în lumina lecțiilor învățate din alegerile anterioare, consolidând integritatea și securitatea procesului electoral.

F. Opinia concurenților electorali care au trecut pragul electoral

a) Opinia Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei

129. Potrivit Blocului electoral, alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au fost marcate de multiple încălcări ale legislației electorale.

130. Una din încălcări ar viza utilizarea resurselor administrative de către concurentul electoral Partidul Acțiune și Solidaritate prin implementarea mai multor proiecte din bani publici, dar care au fost prezentate drept reușite proprii ale partidului. Acestea ar include independența energetică, dezvoltarea infrastructurii locale, majorarea indemnizațiilor și a pensiilor, aderarea la Uniunea Europeană, susținerea diasporei, precum și proiectele „Satul european" și „Curtea europeană".

131. Un alt aspect se referă la pretinsa implicare a Președintelui Republicii Moldova în acțiuni de agitație electorală și promovarea concurentului electoral Partidul Acțiune și Solidaritate prin transfer de imagine și asociere constantă cu acest concurent. Blocul face referire la implicarea directă a dnei Maia Sandu în formarea listei de candidați a concurentului electoral PAS.

132. În continuare, Blocul face referire la un pretins bloc camuflat dintre PAS și alte partide. La 22 septembrie 2025, reprezentanții Blocului Electoral „Blocul Unirea Națiunilor" au comunicat că se retrag din cursa electorală în favoarea PAS și au îndemnat alegătorii să voteze acest concurent electoral. De asemenea, ulterior zilei votării și anunțării rezultatelor, dl Dinu Plîngău și dna Stela Macari au anunțat că nu se vor alătura fracțiunii PAS în Parlament și vor fi deputați independenți. În opinia Blocului, acțiunile de parteneriat politic, retragere și îndemnuri de a vota denotă activități electorale comune, care se încadrează în definiția blocului electoral camuflat.

133. Cu referire la manipularea opiniei publice și utilizarea discursului de instigare la ură, Blocul critică conținutul unui material sub formă de pliante în tiraj de 900 000 de exemplare, care ar eluda cadrul legal prin impunerea laitmotivului precum că votarea altui concurent electoral va aduce război, corupție și sărăcie.

134. Potrivit Blocului electoral, excluderea unui partid politic, parte componentă a blocului electoral, în ultima zi de campanie electorală a descurajat participarea alegătorilor la scrutin.

135. De asemenea, Blocul electoral critică numărul mic al buletinelor de vot pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului sub limita de 3 000 de exemplare pentru fiecare secție de votare, fapt care ar fi încălca principiul egalității și accesul efectiv la vot și ar fi descurajat participarea la vot.

136. În concluzie, toate circumstanțele menționate au fost de natură să influențeze opinia alegătorului și, ca rezultat, nu oferă legitimitate rezultatelor scrutinului.

b) Opinia Partidului Democrația Acasă

137. Partidul Democrația Acasă consideră că de la înregistrarea sa în cursa electorală până la desfășurarea campaniei electorale și pe durata alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 partidul a respectat pe deplin legislația națională în vigoare.

138. Partidul Democrația Acasă susține că alegerile din 28 septembrie 2025 au fost organizate și desfășurate în mod corect, prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat, iar încălcări care să influențeze rezultatele votării sau atribuirea mandatelor de deputat nu au fost identificate.

139. În concluzie, Partidul Democrația Acasă menționează că la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, 88 679 de cetățeni ai Republicii Moldova și-au exercitat votul direct, secret și liber exprimat pentru Partidul Democrația Acasă. Prin urmare, partidul solicită Curții Constituționale validarea mandatelor obținute în rezultatul alegerilor așa cum a fost voința poporului.

c) Opinia Partidului Acțiune și Solidaritate

140. Partidul Acțiune şi Solidaritate nu a constatat abateri grave care ar fi putut afecta rezultatul scrutinului. Astfel, partidul îi solicită Curții Constituționale să confirme rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 şi să valideze mandatele deputaților aleşi.

G. Concluziile Curții Constituționale cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025

141. Pornind de la sarcina pusă în fața sa, Curtea reține că, potrivit Constituției, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului. Având în vedere că deputații în Parlament reprezintă poporul, ei trebuie aleși prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

142. Articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului stabileşte obligaţia pozitivă a statelor de a organiza alegeri care să asigure libera exprimare a opiniei poporului. Curtea Europeană a subliniat în mod constant faptul că respectarea drepturilor garantate de articolul 3 din Protocolul nr. 1 este crucială pentru menținerea unei democrații eficiente, guvernate de preeminenţa dreptului (Hirst v. Regatul Unit (nr. 2) [MC], 6 octombrie 2005, § 58). Dreptul de a alege şi de a fi ales, garantat de articolul 3 din Protocolul nr. 1, nu este unul absolut. Totuşi, autorităţile trebuie să se asigure că condiţiile impuse pentru exercitarea acestuia nu îi afectează esenţa. Aceste condiţii nu trebuie să împiedice exprimarea liberă a poporului la alegerea legislativului - cu alte cuvinte, ele nu trebuie să anuleze necesitatea menţinerii integrităţii şi a efectivităţii procesului electoral, în vederea stabilirii voinţei poporului (Hirst v. Regatul Unit (nr. 2) [MC], 6 octombrie 2005, § 62).

143. Curtea reține că exercitarea prerogativei constituționale de a confirma rezultatele alegerii Parlamentului presupune că ea trebuie să verifice respectarea modului de organizare și desfășurare a alegerilor stabilit prin Constituție și legislație, iar în cazul în care constată că în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor au fost comise încălcări ale Codului electoral care au influențat rezultatele alegerilor le poate declara nule (articolul 128).

a) Dacă modul de desfășurare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 respectă exigențele constituționale și legale

144. Din analiza actelor prezentate, dar și a rapoartelor unor misiuni de observare, Curtea observă că procesul de înregistrare a concurenților electorali s-a efectuat cu respectarea legislaţiei electorale. CEC a înregistrat 23 de concurenți electorali, inclusiv 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Refuzul de a înregistra unele partide politice în calitate de concurenți electorali se datorează, după cum rezultă din actele judecătorești definitive, nerespectării de către aceste partide a normelor legale.

145. Pentru a permite cetățenilor Republicii Moldova să-și realizeze dreptul de vot la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a constituit un număr de 2 274 de secții de votare.

146. Atât Comisia, ca autoritate electorală principală, cât și organele electorale inferioare au funcționat eficient și au asigurat realizarea drepturilor concurenților electorali pe întreaga perioadă a campaniei electorale și în ziua votării.

147. Curtea reține că mai mulți concurenți electorali au contestat acțiunile/inacțiunile CEC-lui în instanțele de judecată competente. Fiecare contestație a fost soluționată definitiv prin acte judecătorești.

- Cu privire la excluderea unor concurenți electorali din lista electorală în ajunul zilei de vot

148. Curtea observă că unii concurenți electorali, precum și unele misiuni de observare a alegerilor au evidențiat cazurile de excludere din scrutin a Partidului Inima Moldovei și Partidului Moldova Mare, care au avut loc în perioada electorală. Curtea reține că legislatorul a stabilit reglementări care interzic limitarea activității partidelor politice pe parcursul campaniei electorale la care participă. Cu titlu de excepție, în cazul comiterii de către partide a unor încălcări grave ale legislației, legislatorul permite autorităților să se adreseze în instanța competentă pentru a limita activitatea acestora chiar pe parcursul campaniei electorale la care participă. Curtea reține că excluderea din alegeri a partidelor politice Inima Moldovei și Moldova Mare de către CEC s-a efectuat în baza actelor judecătorești definitive privind limitarea activității acestora, ca o măsură asiguratorie.

- Cu privire la numărul buletinelor de vot pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului și la pretinsa manipulare a opiniei publice și utilizare a discursului de instigare la ură

149. Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a menționat în opinia prezentată Curții că pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului autoritățile au stabilit un tiraj al buletinelor de vot sub limita de 3 000 pentru fiecare secție de votare, ceea ce ar reprezenta o decizie disproporționată, contrară practicii din scrutinele precedentele. Curtea reține că, prin Hotărârea nr. 3945 din 9 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a stabilit tirajul buletinelor de vot pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, inclusiv pentru secțiile de votare menționate de Blocul electoral, iar această hotărâre nu a fost contestată.

150. De asemenea, Blocul electoral pretinde că în perioada campaniei electorale au existat acțiuni de manipulare a opiniei publice și de utilizare a discursului de instigare la ură.

151. Curtea reține că legislatorul, având competența constituțională necesară, a stabilit că atât acțiunile/inacțiunile ilegale ale organelor electorale, precum și acțiunile/inacțiunile ilegale ale subiecților electorali se contestă în modul stabilit de articolele 91-101 din Codul electoral.

152. Curtea observă că, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei nu a contestat în modul stabilit de lege nici Hotărârea Comisiei nr. 3945 din 9 septembrie 2025, nici pretinsele acțiuni referitoare și manipularea opiniei publice, la utilizarea discursului de instigare la ură. Prin urmare, Curtea nu poate reține spre examinare acest capăt al cererii.

- Cu privire la numărul secțiilor de votare deschise pentru alegătorii din stânga Nistrului și din Federația Rusă

153. În opinia prezentată Curții, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a evidențiat o altă hotărâre a Comisiei Electorale Centrale prin care consideră că s-a subminat dreptul alegătorilor din stânga Nistrului. Astfel, la 27 august 2025, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a formulat o acțiune solicitând anularea parțială a Hotărârii nr. 3852 din 24 august 2025 cu privire la numărul de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului și obligarea Comisiei Electorale Centrale de a emite o nouă hotărâre prin care să dispună constituirea unui număr de 30 de secții de votare, în vederea asigurării accesului efectiv la vot al alegătorilor din localitățile respective.

154. Curtea observă că această contestație a fost soluționată printr-o hotărâre a Curții de Apel Centru, prin care s-a respins acțiunea de contencios electoral, hotărâre menținută printr-o încheiere a Curții Supreme de Justiție[78].

155. Mai mult, Curtea notează că pentru exercitarea dreptului la vot de către alegătorii din stânga Nistrului Comisia Electorală Centrală a deschis 12 secții de votare, cărora li s-a atribuit 23 500 buletine de vot. Conform proceselor-verbale prezentate de Consiliul electoral al circumscripției electorale pentru localitățile din stânga Nistrului, s-a constatat că la votare au participat 12 274 de alegători din aceste localități.

156. De asemenea, la 27 august 2025, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a formulat o acțiune în contencios administrativ solicitând anularea parțială a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale cu privire la organizarea secțiilor de votare în străinătate și a secțiilor de votare pentru votul prin corespondență în cadrul alegerilor parlamentare. În acest caz, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a solicitat majorarea numărului secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din Federația Rusă, Israel și Ucraina.

157. Curtea notează că, prin acte judecătorești definitive, acțiunea a fost respinsă[79]. Prin urmare, Curtea manifestă deferență față de considerentele acestor hotărâri judecătorești.

158. Totodată, Curtea observă că, deși în Federația Rusă au fost deschise două secții de votare, cărora li s-au atribuit în total 10 000 de buletine de vot, la votare au participat 4 205 de alegători.

- Cu privire la utilizarea publicității politice, a informațiilor false pe platformele de partajare a materialelor video și cu referire la interferențe străine

159. Curtea nu poate trece cu vederea constatările Comisiei Electorale Centrale, confirmate prin hotărâri judecătorești definitive, și concluziile observatorilor naționali și internaționali cu privire la cazurile de distribuire a publicității politice și a informațiilor false pe platforme de socializare online cu utilizarea unei rețele de conturi neautentice, amplificate de inteligența artificială. Unii observatori internaționali au menționat că procesul electoral a fost marcat de acuzații grave de ingerințe străine, de „atacuri hibride" prin intermediul unor „ferme de troli" coordonate de către actori statali străini, i.e. Federația Rusă. De asemenea, Curtea nu poate trece cu vederea informațiile menționate la §§ 108 și 110 supra potrivit cărora autorităților competente au comunicat despre acțiuni de finanțare și alte implicații de sorginte străină în alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. În legătură cu aceste fapte, autoritățile au documentat transmiterea unor sume semnificative de bani, precum și operarea cu portofele electronice. Curtea ia în calcul că autoritățile au pornit mai multe cauze penale în privința unor reprezentanți și simpatizanți ai partidului declarat neconstituțional și care sunt în proces de examinare.

160. Sub acest aspect, Curtea are în vedere raționamentele Comisiei de la Veneția din Raportul urgent privind anularea rezultatelor alegerilor de către curțile constituționale (aprobat de Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 142-a sesiuni plenare, Veneția 14-15 martie 2025, CDL-AD(2025)003).

161. Curtea observă că Declarația interpretativă a Codului de bune practici în materie electorală privind tehnologiile digitale și inteligența artificială le solicită statelor să reglementeze, printre altele, că publicitatea electorală online trebuie să fie întotdeauna identificată ca atare și trebuie să fie transparentă în ceea ce privește identitatea sponsorului său și tehnica de difuzare utilizată; că finanțarea activităților online trebuie să fie transparentă, cu limite potențiale privind cheltuielile partidelor politice pentru publicitatea digitală; și că platformele de socializare trebuie să dezvăluie în mod constant date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia. În conformitate cu declarația interpretativă, interzicerea anumitor forme de publicitate politică plătită pe rețelele de socializare în timpul perioadelor electorale poate fi o opțiune, în special atunci când sunt utilizate tehnici automatizate de difuzare în masă sau de micro-țintă bazate pe inteligența artificială, iar opțiunea de a interzice partidelor politice și candidaților să își desfășoare campania în mod anonim ar putea fi, de asemenea, justificată. De asemenea, Curtea reține că terții ar trebui să aibă libertatea de a strânge fonduri și de a-și exprima opiniile cu privire la chestiuni politice ca mijloc de liberă exprimare, iar activitatea acestora nu ar trebui să fie interzisă necondiționat. Totodată, anumite forme de reglementare, cu obligații și restricții comparabile celor care se aplică partidelor și candidaților partidelor, ar trebui extinse la terții care sunt implicați în campanie, pentru a asigura transparența și responsabilitatea (a se vedea CDL-AD(2025)003, § 58).

162. De asemenea, Curtea menționează că în cauza Bradshaw și alții v. Regatul Unit, 22 iulie 2025, reclamantul s-a plâns în fața Curții Europene a Drepturilor Omului că statul nu și-a îndeplinit obligația pozitivă stabilită de articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană de a investiga interferența ostilă a unui stat străin în alegerile democratice din Regatul Unit și că nu a instituit un cadru juridic eficient pentru a-și asigura obligațiile în temeiul articolului respectiv. În acest sens, reclamantul a invocat că Rusia s-a implicat într-o interferență pe scară largă și omniprezentă în alegerile democratice, care au inclus utilizarea dezinformării ca armă pentru a submina instituțiile democratice, atacuri cibernetice deliberate împotriva entităților cheie ale statului, inclusiv infrastructura electorală, operațiuni de tip „hack and leak" și utilizarea „trupelor cibernetice" și a „fermelor de troli" pentru a manipula discursul public și a semăna discordie între grupurile sociale.

163. Sub acest aspect, Curtea Europeană a reținut că pluralismul și democrația se bazează pe un compromis care necesită diverse concesii din partea indivizilor, care trebuie uneori să fie dispuși să își limiteze unele dintre libertăți pentru a asigura o mai mare stabilitate a țării în ansamblu. Problema care se pune este aceea de a realiza un compromis între cerințele apărării societății democratice, pe de o parte, și protejarea drepturilor individuale, pe de altă parte. Statele membre au obligația de a adopta măsuri pozitive pentru a organiza alegeri „în condiții care să asigure libera exprimare a opiniei poporului în alegerea forului legislativ" și poate exista o încălcare a articolului 3 din Protocolul nr. 1 dacă condițiile în care sunt exercitate drepturile electorale individuale sunt limitate într-o asemenea măsură încât le afectează însăși esența și le privează de eficacitate. Sfera de aplicare a acestei obligații se extinde dincolo de integritatea rezultatului alegerilor, în sens restrâns, și cuprinde circulația opiniilor și informațiilor politice în perioada premergătoare alegerilor și, mai general, egalitatea de șanse acordată candidaților. Nu există nicio îndoială că diseminarea dezinformării poate reprezenta o amenințare semnificativă la adresa democrației. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a recunoscut că dezinformarea pe scară largă ar putea reprezenta amenințări semnificative la adresa dreptului de a candida la alegeri și de a vota și, prin urmare, ar putea duce la încălcarea drepturilor prealabile la alegeri libere și autentice. Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a subliniat că dezinformarea reprezintă o amenințare la adresa democrației, care poate suprima implicarea politică, poate genera sau adânci neîncrederea față de instituțiile și procesele democratice și poate împiedica realizarea unei participări informate la afacerile politice și publice. Mai mult, potrivit Comisiei de la Veneția, „o nouă eră a dezordinii informaționale" a distorsionat ecosistemul comunicațional până la punctul în care alegătorii pot fi serios împiedicați în luarea deciziilor prin informații înșelătoare, manipulatoare și false, menite să le influențeze voturile. Curtea Europeană a acceptat faptul că în cazul în care ar exista un risc real ca, în urma imixtiunii unui stat ostil, drepturile alegătorilor dintr-un stat membru să fie limitate într-o asemenea măsură încât să le afecteze însăși esența, și anume libera exprimare a opiniei poporului în alegerea forței sale legislative, și să le priveze de eficacitatea lor, articolul 3 din Protocolul nr. 1 îi poate impune statului respectiv să adopte măsuri pozitive pentru a proteja integritatea proceselor sale electorale și să țină aceste măsuri sub supraveghere (a se vedea Bradshaw și alții v. Regatul Unit, 22 iulie 2025, §§ 115, 131, 135 și 136).

164. Având în vedere recomandările Comisiei de la Veneția și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea reține că atunci când legislatorul constituțional a stabilit că voința poporului „se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat", acest fapt presupune obligația pozitivă a statului de a adopta măsuri apte să protejeze votul liber al alegătorilor, inclusiv prin reglementarea publicității electorale online.

165. Curtea subliniază că legislatorul a stabilit reglementări cu privire la publicitatea politică în Codul electoral. Astfel, la articolul 70 alin. (4) din Cod, legislatorul a stabilit reglementări cu privire la conținutul publicității electorale, care prevăd că nu pot fi utilizate imagini ce reprezintă culte religioase sau părţi componente ale acestora, persoane oficiale străine, instituţii de stat sau autorităţi publice de peste hotare, organizaţii internaţionale, precum şi atributele partidelor politice declarate neconstituţionale. Se interzic combinarea de culori şi/sau sunete care evocă simboluri ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar personalităţi istorice de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizaţii internaţionale sau imaginea unor persoane oficiale străine, dacă acestea duc la contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional. De asemenea, la articolul 91 alin. (1) lit. c) din Cod, legislatorul a reglementat posibilitatea contestării faptelor considerate ca fiind o încălcare a modului de reflectare a campaniei electorale, de difuzare sau de plasare a publicității electorale.

166. Curtea observă că, prin Legea nr. 221 din 10 iulie 2025, legislatorul a modificat Codul serviciilor media audiovizuale și i-a atribuit competențe inclusiv în domeniul informațiilor distribuite pe platformele de partajare a materialelor video. Prin această Lege, Parlamentul a stabilit reglementări cu privire la conținutul serviciilor de platformă de partajare a materialelor video, obligațiile furnizorilor, competența Consiliului Audiovizualului de a examina sesizări și petiții privind activitatea furnizorilor și de a aplica sancțiuni (articolele 11 și 61¹ din Lege).

167. De asemenea, Curtea observă că, la 31 iulie 2023, legislatorul a adoptat Legea nr. 242 privind Centrul pentru Comunicare Strategică şi Contracarare a Dezinformării şi privind modificarea unor acte normative. Potrivit Legii, Centrul are competența să recomande autorităţilor şi instituţiilor publice naţionale şi internaţionale, instituţiilor media şi companiilor de tehnologie care deţin reţele de socializare şi platforme de partajare a conţinutului să ia măsuri pentru a elimina cauzele şi condiţiile care contribuie la dezinformare, la acţiuni de manipulare a informaţiilor şi la ingerinţe străine care atentează la securitatea naţională (a se vedea articolul 8 lit. f) din Lege). Legislatorul a stabilit că Centrul are competențe inclusiv în domeniul acţiunilor de manipulare a informaţiilor şi ingerinţe străine, așa cum sunt definite de articolul 4 din Lege.

168. Curtea mai are în vedere faptul că Comisia Electorală Centrală a stabilit reglementări separate cu privire la publicitatea în rețeaua de internet (online) în Secțiunea nr. 4 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin Hotărârea Comisiei nr. 1155 din 4 august 2023.

169. Având în vedere reglementările analizate, Curtea constată faptul că legislatorul a stabilit reglementări pentru autoritățile care au competențe în domeniul monitorizării platformelor de partajare a materialelor video în perioada electorală. Totodată, Curtea consideră că legislatorul trebuie să consolideze competențele autorităților în domeniul serviciilor de platformă de partajare a materialelor video și să stabilească alte măsuri eficiente, mai cu seamă în perioada electorală, cu condiția ca libertatea de exprimare a utilizatorilor platformelor online să nu fie limitată în mod disproporționat, așa cum recomandă Comisia de la Veneția în Raportul urgent privind anularea rezultatelor alegerilor de către curțile constituționale (CDL-AD(2025)003). În acest sens, Curtea va emite o Adresă Parlamentului.

- Cu privire la cazurile de utilizare a resurselor administrative

170. În opinia formulată, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei menționează despre pretinsa implicare a Președintelui Republicii Moldova în acțiuni de agitație electorală și promovarea concurentului electoral Partidul Acțiune și Solidaritate.

171. Sub acest aspect, Curtea constată că pretinsele încălcări menționate nu au fost contestate în modul stabilit de lege. Prin urmare, Curtea respinge acest capăt al cererii.

172. Cu referire la utilizarea resurselor administrative de către persoane care dețin funcții publice, Curtea notează că, prin Hotărârea nr. 4117 din 26 septembrie 2025[80] Comisia Electorală Centrală i-a aplicat unui candidat de pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate un avertisment pentru încălcarea articolului 70 alin. (6) din Codul electoral. Printr-o hotărâre a Curții de Apel Centru[81] și Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 8 octombrie 2025, hotărârea CEC a fost menținută[82]. Totuși, Curtea reține că aceste acțiuni în mod separat nu sunt de natură să influențeze rezultatul alegerilor.

- Cu privire la pretinsa existență a unui bloc electoral camuflat între PAS și Platforma DA

173. În opinia formulată, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei menționează despre o pretinsă constituire a unui bloc electoral camuflat între Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr. Curtea notează că argumentul prezentat a făcut obiectul unei cereri în materie electorală soluționată prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3988 din 15 septembrie 2025, care a respins contestația formulată. Hotărârea Comisiei a fost menținută prin Hotărârea Curții de Apel Centru din 19 septembrie 2025 și prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 septembrie 2025[83]. Prin urmare, Curtea manifestă deferență față de considerentele acestor hotărâri judecătorești.

- Procedurile electorale desfășurate în privința Partidului Democrația Acasă

174. Curtea observă că prin Hotărârea nr. 4140 din 3 octombrie 2025[84] Comisia Electorală Centrală a constatat încălcarea legislației electorale de către Partidul Democrația Acasă stabilind: 1) implicarea unei persoane oficiale străine, declarată indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, în campania electorală a Partidului Democrația Acasă; 2) utilizarea unor tehnici digitale sofisticate de difuzare în masă a materialelor video publicitare pe rețele de socializare, inclusiv prin utilizarea tehnicilor de manipulare și conturi false; 3) neraportarea cheltuielilor pentru producția și difuzarea de spoturi publicitare, publicitate pe rețele sociale sau online și a cheltuielilor suportate de terți în interesul candidatului prin promovarea contra cost a spoturilor pe diverse platforme online și 4) existența unui bloc electoral camuflat între Partidul Democrația Acasă, Partidul AUR din Republica Moldova și Partidul AUR din România. În baza acestor constatări, Comisia a aplicat partidului sancțiunea complementară a lipsirii de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2025.

175. Partidul a contestat hotărârea Comisiei în fața Curții de Apel Centru, care printr-o Hotărâre din 9 octombrie 2025 a dispus anularea sancțiunii complementare a lipsirii de alocații de la bugetul de stat. Totuși, în baza recursului formulat de Comisia Electorală Centrală, printr-o Decizie din 13 octombrie 2025, Curtea Supremă de Justiţie a casat parțial Decizia Curții de Apel Centru în partea anulării sancțiunii complementare a lipsirii de alocații de la bugetul de stat. Curtea reține că, deși autoritățile au constatat încălcarea legislației electorale de către un partid politic, aceste încălcări în mod separat nu sunt de natură să influențeze rezultatul alegerilor.

- Concluzii

176. Curtea reține că orice hotărâre judecătorească definitivă dispune de puterea lucrului judecat şi implică respectul pentru principiul res judicata. Curtea nu poate să se pronunţe asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare care au avut ca obiect examinarea legalităţii actelor organelor electorale. Dacă ar proceda altfel, Curtea ar înlocui autoritățile statale competente potrivit legii (HCC nr. 34 din 13 decembrie 2016, § 90).

177. Curtea Constituţională poate proceda la analiza gravității acestor încălcări doar dacă acestea au fost constatate prin hotărâri judecătoreşti care se bucură de autoritatea lucrului judecat sau se fundamentează pe acte ale autorităţilor competente. Curtea reține că la examinarea contestațiilor instanțele judecătorești și autoritățile competente nu au constatat încălcări ale legislației electorale referitoare la procesul alegerilor sau la numărarea voturilor de natură să influențeze rezultatele alegerilor.

178. Prin urmare, Curtea nu constată încălcări ale procesului electoral în măsură să influențeze decisiv exprimarea votului cetățenilor la alegerea deputaților în Parlament și consideră necesar să confirme rezultatele alegerilor.

b) Cu privire la legalitatea procesului de numărare a voturilor

179. Curtea observă că pe data de 28 septembrie 2025, după închiderea secțiilor de votare, s-a procedat la numărarea voturilor exprimate de alegători, care au fost centralizate de către Comisia Electorală Centrală prin Hotărârea nr. 4149 din 5 octombrie 2025.

180. Curtea reține că din actele prezentate nu rezultă că concurenții electorali sau alți subiecți electorali ar fi contestat rezultatele numărării voturilor la vreo secție de votare. De asemenea, niciun concurent electoral nu a contestat Hotărârea Comisiei Electorale nr. 4149 din 5 octombrie 2025, prin care a fost aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Prin urmare, Curtea nu constată încălcări ale procesului de numărare a voturilor.

III. Validarea mandatelor deputaților aleși și confirmarea listelor candidaților supleanți

181. Curtea reține că Legea Supremă prevede că deputații intră în exercițiul mandatului lor sub condiția validării (articolul 69 alin. (1)). Validarea mandatului de deputat este o competență constituțională exclusivă a Curții Constituționale (a se vedea articolul 62) care se exercită la propunerea Comisiei Electorale Centrale. Totodată, Curtea menționează că deține competența să hotărască nevalidarea mandatului de deputat dacă constată încălcări ale legislației electorale. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că mandatul de deputat nu poate fi validat dacă până la pronunțarea deciziei de validare se dovedește că candidatul cade sub incidența unei condiții de ineligibilitate (a se vedea HCC nr. 2 din 20 ianuarie 2015, § 133; HCC nr. 2 din 16 ianuarie 2024, § 33). Astfel, pot fi validați numai candidații care, pe lângă acceptarea accederii în funcția respectivă, întrunesc toate condițiile stabilite pentru un asemenea mandat.

182. Curtea notează că, potrivit Hotărârii nr. 4151 din 5 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a constatat că la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au fost valabil exprimate 1 578 722 de voturi pentru 22 de concurenți electorali. Având în vedere că legislația prevede un prag minim de reprezentare și acest prag a fost trecut doar de 5 concurenți electorali, Comisia Electorală Centrală a repartizat mandatele de deputat între aceștia, după cum urmează: Partidul Acțiune și Solidaritate - 55 de mandate; Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei - 26 de mandate; Blocul Electoral Alternativa - 8 mandate; Partidul Nostru - 6 mandate; și Partidul politic Democrația Acasă - 6 mandate.

183. Curtea constată că, prin Hotărârea nr. 4152 din 5 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a adoptat următoarea listă a candidaților, cărora li s-au atribuit mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, potrivit rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025:

PARTIDUL POLITIC „PARTIDUL ACȚIUNE ȘI SOLIDARITATE"

1.	Igor Grosu	29.	Valeriu Robu
2.	Dorin Recean	30.	Ersilia Qatrawi
3.	Doina Gherman	31.	Virgiliu Pâslariuc
4.	Nicolae Popescu	32.	Ludmila Catlabuga
5.	Marcel Spatari	33.	Natalia Davidovici
6.	Veronica Roşca	34.	Roman Cojuhari
7.	Mihail Popşoi	35.	Igor Chiriac
8.	Vladimir Bolea	36.	Marina Morozova
9.	Liliana Nicolaescu-Onofrei	37.	Ana Calinici
10.	Anastasia Nichita	38.	Alic Baraboi
11.	Nicolae Botgros	39.	Ilie Ionaş
12.	Constantin Cheianu	40.	Nicolae Draganel
13.	Dan Perciun	41.	Vasile Grădinaru
14.	Ludmila Adamciuc	42.	Dinu Plîngău
15.	Lilian Carp	43.	Dorian Istratii
16.	Maria Acbaş	44.	Adrian Belîi
17.	Viorel Bostan	45.	Andrian Cheptonar
18.	Emil Ceban	46.	Artemie Cătănoi
19.	Larisa Voloh	47.	Stela Macari
20.	Victoria Belous	48.	Tatiana Cucuietu
21.	Radu Marian	49.	Ana Butucea
22.	Mihail Druţă	50.	Galina Dragan
23.	Marcela Adam	51.	Artur Mija
24.	Sergiu Lazarencu	52.	Adrian Băluţel
25.	Maxim Potîrniche	53.	Eugeniu Sinchevici
26.	Larisa Novac	54.	Iurie Levinschi
27.	Ion Groza	55.	Ion Babici
28.	Maria Gonța

BLOCUL ELECTORAL „PATRIOTIC AL SOCIALIȘTILOR, COMUNIŞTILOR, INIMA ȘI VIITORUL MOLDOVEI"

1.	Igor Dodon	14.	Grigorii Uzun
2.	Diana Caraman	15.	Pavel Voicu
3.	Vasile Tarlev	16.	Inga Sibova
4.	Zinaida Greceanîi	17.	Bogdat Ţîrdea
5.	Vlad Batrîncea	18.	Valeriu Muduc
6.	Constantin Starîş	19.	Ala Ursu-Antoci
7.	Grigore Novac	20.	Vera Cernega
8.	Vladimir Odnostalco	21.	Dorin Pavaloi
9.	Alla Pilipeţcaia	22.	Adrian Lebedinskii
10.	Olga Cebotari	23.	Alla Darovannaia
11.	Andrei Godoroja	24.	Marcel Cenuşa
12.	Adela Răileanu	25.	Vladimir Voronin
13.	Adrian Domentiuc	26.	Petru Burduja

BLOCUL ELECTORAL „ALTERNATIVA"

1.	Ion Ceban	5.	Gaik Vartanean
2.	Alexandr Stoianoglo	6.	Liliana Iaconi
3.	Ion Chicu	7.	Olga Ursu
4.	Marc Tkaciuk	8.	Gabriela Cuneva

PARTIDUL POLITIC „PARTIDUL NOSTRU"

1.	Renato Usatîi	4.	Alexandr Berlinschii
2.	Elena Grițco	5.	Serghei Ivanov
3.	Nina Cereteu	6.	Stela Onuţu

PARTIDUL POLITIC „DEMOCRAȚIA ACASĂ"

1.	Vasile Costiuc	4.	Valentina Meşină
2.	Sergiu Stefanco	5.	Alexandru Chiţu
3.	Ana Ţurcan-Oboroc	6.	Alexandru Verşinin

184. Comisia Electorală Centrală a verificat dacă persoanele înscrise în liste îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru a candida la funcția de deputat.

185. Astfel, potrivit informațiilor prezentate de către Comisia Electorală Centrală, toți candidații incluși în liste sunt eligibili pentru funcția de deputat și au depus declarații pe propria răspundere că nu au interdicția de a candida. Declarațiile și datele biografice ale candidaților i-au fost prezentate Curții Constituționale.

186. Având în vedere faptul că până la data examinării în şedinţa Curţii a chestiunii privind validarea mandatelor de deputat nu au fost prezentate contestaţii privind nerespectarea de către candidaţi a exigenţelor prevăzute de lege, Curtea porneşte de la prezumţia că persoanele cărora li s-au atribuit mandate de deputat respectă condiţiile prevăzute de articolul 16 din Codul electoral.

187. Astfel, Curtea trebuie să valideze mandatele deputaților aleși în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor din 28 septembrie 2025, potrivit listei stabilite de Comisia Electorală Centrală în Anexa nr. 1 la Hotărârea nr. 4152 din 5 octombrie 2025.

188. Potrivit Codului electoral, Curtea Constituțională are competența de a confirma listele candidaților supleanți (a se vedea articolul 125 alin. (2)).

189. Având în vedere faptul că nu au fost constatate încălcări ale Constituției și ale Codului electoral la formarea listelor candidaților supleanți, Curtea Constituțională confirmă aceste liste așa cum au fost ele stabilite de Comisia Electorală Centrală în Anexa nr. 2 la Hotărârea nr. 4152 din 5 octombrie 2025, inclusiv: 1) din partea Partidului Acțiune și Solidaritate - 49 de candidați; 2) din partea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei - 54 de candidați; 3) din partea Blocului electoral „Alternativa"- 98 de candidați; 4) din partea Partidului Politic „Partidul Nostru"- 96 de candidați; 5) din partea Partidului Politic „Democrația Acasă"- 80 de candidați.

Din aceste motive, pe baza articolelor 62, 69 alin. (1), 135 lit. e) și 140 din Constituţie, 4 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 125 și 126 alin. (1) din Codul electoral, Curtea Constituţională

HOTĂRĂȘTE:

1. Se confirmă rezultatele alegerii Parlamentului din 28 septembrie 2025.

2. Se validează mandatele deputaților aleși în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, după cum urmează:

PARTIDUL POLITIC „PARTIDUL ACȚIUNE ȘI SOLIDARITATE"

1.	Igor Grosu	29.	Valeriu Robu
2.	Dorin Recean	30.	Ersilia Qatrawi
3.	Doina Gherman	31.	Virgiliu Pâslariuc
4.	Nicolae Popescu	32.	Ludmila Catlabuga
5.	Marcel Spatari	33.	Natalia Davidovici
6.	Veronica Roşca	34.	Roman Cojuhari
7.	Mihail Popşoi	35.	Igor Chiriac
8.	Vladimir Bolea	36.	Marina Morozova
9.	Liliana Nicolaescu-Onofrei	37.	Ana Calinici
10.	Anastasia Nichita	38.	Alic Baraboi
11.	Nicolae Botgros	39.	Ilie Ionaş
12.	Constantin Cheianu	40.	Nicolae Draganel
13.	Dan Perciun	41.	Vasile Grădinaru
14.	Ludmila Adamciuc	42.	Dinu Plîngău
15.	Lilian Carp	43.	Dorian Istratii
16.	Maria Acbaş	44.	Adrian Belîi
17.	Viorel Bostan	45.	Andrian Cheptonar
18.	Emil Ceban	46.	Artemie Cătănoi
19.	Larisa Voloh	47.	Stela Macari
20.	Victoria Belous	48.	Tatiana Cucuietu
21.	Radu Marian	49.	Ana Butucea
22.	Mihail Druţă	50.	Galina Dragan
23.	Marcela Adam	51.	Artur Mija
24.	Sergiu Lazarencu	52.	Adrian Băluţel
25.	Maxim Potîrniche	53.	Eugeniu Sinchevici
26.	Larisa Novac	54.	Iurie Levinschi
27.	Ion Groza	55.	Ion Babici
28.	Maria Gonța

BLOCUL ELECTORAL „PATRIOTIC AL SOCIALIȘTILOR, COMUNIŞTILOR, INIMA ȘI VIITORUL MOLDOVEI"

1.	Igor Dodon	14.	Grigorii Uzun
2.	Diana Caraman	15.	Pavel Voicu
3.	Vasile Tarlev	16.	Inga Sibova
4.	Zinaida Greceanîi	17.	Bogdat Ţîrdea
5.	Vlad Batrîncea	18.	Valeriu Muduc
6.	Constantin Starîş	19.	Ala Ursu-Antoci
7.	Grigore Novac	20.	Vera Cernega
8.	Vladimir Odnostalco	21.	Dorin Pavaloi
9.	Alla Pilipeţcaia	22.	Adrian Lebedinskii
10.	Olga Cebotari	23.	Alla Darovannaia
11.	Andrei Godoroja	24.	Marcel Cenuşa
12.	Adela Răileanu	25.	Vladimir Voronin
13.	Adrian Domentiuc	26.	Petru Burduja

BLOCUL ELECTORAL „ALTERNATIVA"

1.	Ion Ceban	5.	Gaik Vartanean
2.	Alexandr Stoianoglo	6.	Liliana Iaconi
3.	Ion Chicu	7.	Olga Ursu
4.	Marc Tkaciuk	8.	Gabriela Cuneva

PARTIDUL POLITIC „PARTIDUL NOSTRU"

1.	Renato Usatîi	4.	Alexandr Berlinschii
2.	Elena Grițco	5.	Serghei Ivanov
3.	Nina Cereteu	6.	Stela Onuţu

PARTIDUL POLITIC „DEMOCRAȚIA ACASĂ"

1.	Vasile Costiuc	4.	Valentina Meşină
2.	Sergiu Stefanco	5.	Alexandru Chiţu
3.	Ana Ţurcan-Oboroc	6.	Alexandru Verşinin

3. Se confirmă listele candidaților supleanți la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, potrivit anexei la prezenta hotărâre:

1) din partea Partidului politic „Partidul Acțiune și Solidaritate" - 49 de candidați;

2) din partea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei - 54 de candidați;

3) din partea Blocului Electoral „Alternativa" - 98 de candidați;

4) din partea Partidului Politic „Partidul Nostru" - 96 de candidați;

5) din partea Partidului Politic „Democrația Acasă" - 80 de candidați;

4. Se trimite prezenta hotărâre Parlamentului Republicii Moldova, Președintelui Republicii Moldova şi Comisiei Electorale Centrale.

5. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte                                                                                  Domnica MANOLE

Chișinău, 16 octombrie 2025
HCC nr. 12
Dosarul nr. 211e/2025

---

[1] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=148120&lang=ro

[2] https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-aprobarea-programului-calendaristic-pentru-realizarea-actiunilor-d-2751_112965.html

[3]https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-lista-partidelor-politice-care-au-dreptul-de-2751_114197.html

[4]https://a.cec.md/index.php/ro/cu-privire-la-centralizarea-rezultatelor-alegerilor-parlamentare-din-28-septembr-2751_115473.html

[5]https://a.cec.md/index.php/ro/cu-privire-la-atribuirea-mandatelor-de-deputat-in-parlamentul-republicii-2751_115476.html

[6]https://a.cec.md/index.php/ro/pentru-aprobarea-raportului-cu-privire-la-rezultatele-alegerilor-parlamentare-di-2751_115477.html

[7] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=148120&lang=ro

[8] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/PDMM(2).pdf

[9] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/csj%203-90.pdf

[10] https://a.cec.md/ro/pentru-modificarea-hotararii-comisiei-electorale-centrale-nr-38282025-privind-2751_114984.html

[11] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-94%20CAC.pdf

[12] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-94%20CSJ%20Don%C8%9Bu.pdf

[13] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-95%20CAC.pdf

[14] https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nrcec-10ap6-din-2-2751_115216.html

[15]https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosarul%203-110%20CAC%20hot%C4%83r%C3%AEre.pdf

[16] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3-110%20CSJ%20%C3%8Encheere.pdf

[17] https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatiile-nr-cec-10ap10-din-3-2751_115099.html

[18] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-101%20Hot%C4%83r%C3%A2re%20CAC.pdf

[19] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/Dosarul%20nr_3ra-671-25%20Blocul%20Alternativa%20vs%20CEC%20-Hot%203941.pdf

[20] https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nr-cec-10ap11-din-4-2751_115100.html

[21] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-99%20hot%C4%83r%C3%A2re%20CAC.pdf

[22] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-99%20CSJ.pdf

[23]https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/8893%20nr_CEC-AP-13%20r%C4%83spuns%20CEC.pdf

[24]https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-100%20CAC%20Hot%C4%83r%C3%A2re.pdf

[25]https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-100%20CSJ%20%20%C3%AEncheiere.pdf

[26] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/8861%20dosar%203-104.pdf

[27] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-104%20Hot%C4%83r%C3%A2re.pdf

[28] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-104%20CSJ%20%C3%AEncheiere.pdf

[29]https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-executarea-hotararii-curtii-de-apel-centru-din-2751_115329.html

[30] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3-122-25%20incheiere%20CAC.pdf

[31] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/8860%20dosar%203-105.pdf

[32] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosarul%203-105.pdf

[33] https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatiile-nrcec-10ap31-din-11-2751_115196.html

[34] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%201-108%20hot%C4%83r%C3%AEre%20CAC.pdf

[35] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-108%20CSJ%20%C3%8Encheiere.pdf

[36] https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nrcec-10ap36-din-12-2751_115217.html

[37]https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%20112%20CAC%20hot%C4%83r%C3%AEre.pdf

[38] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/9056%2010AP-52%2C%20AP-53%2C%20AP-54%2C%20AP-59.pdf

[39] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%20-119%20CAC.pdf

[40] https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=79632

[41]https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-executarea-incheierii-curtii-de-apel-centru-din-2751_115395.html

[42]https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3-123%20CAC%20%C3%AEncheiere.pdf

[43] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-123%20CSJ%20%20decizie(1).pdf

[44] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3-113%20CSJ%20%C3%AEncheiere.pdf

[45]https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-sesizarea-serviciului-de-informatii-si-securitate-nr-2751_115330.html

[46]https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3-125-25%20%C3%AEncheiere%20(1)_compressed.pdf

[47]https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-supravegherea-finantarii-campaniei-electorale-a-concurentilor-elec-2751_115294.html

[48] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3-117_25%20CAC_compressed.pdf

[49] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-117%20%20CSJ%20%C3%AEncheiere.pdf

[50] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/9056%2010AP-52%2C%20AP-53%2C%20AP-54%2C%20AP-59.pdf

[51] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%20-119%20CAC.pdf

[52] https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-sesizarile-nr-cec-723379-din-22-2751_115400.html

[53]https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/MTE2YzE0ZjgtMjg2ZS00M2M3LWFlMmQtZThhMjE5MjQ4YmQx

[54] https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=79638

[55] https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nr-cec-10ap76-din-25-2751_115401.html

[56]https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/NTRhZGJjODgtMDZiYi00NDgyLThlYTQtMDY0OGM3NGExZWFk

[57] https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nr-cec-10ap77-din-25-2751_115416.html

[58]https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/Hot%C4%83r%C3%A2re%203-127-25%20CAC.pdf

[59] https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=79769 

[60]https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-executarea-hotararii-curtii-de-apel-centru-din-2751_115426.html

[61] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/Incheiere_3-128_25.pdf

[62] https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=79735

[63]https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-supravegherea-finantarii-campaniei-electorale-a-concurentilor-elec-2751_115451.html

[64] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/Incheiere_3-128_25.pdf

[65] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/9056%2010AP-52%2C%20AP-53%2C%20AP-54%2C%20AP-59.pdf și https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/9225%207-23712%2C%207-23722%2C%2023723%2C%2023729%20din%2028%20_09_2025(1).pdf

[66] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3-131-25.pdf

[67] https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nr-cec-10ap91-din-28-2751_115468.html

[68]https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/NjA2ODcxZmEtOWE0Ny00YzdmLTg3NGUtNzBhYzk3NDhiNTcz

[69] https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=79826

[70]https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-supravegherea-finantarii-campaniei-electorale-a-concurentilor-elec-2751_115483.html

[71]https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/NjMwMDQ2ZGEtNjgwZS00MmMyLTg1MmMtYzE5OWVhMTUyMTc3

[72] https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=79853

[73] https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=79859

[74] https://promolex.md/declaratie-succinta-a-constatarilor-si-concluziilor-privind-alegerile-parlamentare-in-republica-moldova-din-28-septembrie/

[75]https://www.oscepa.org/en/documents/election-observation/election-observation-statements/moldova/statements-16/5347-2025-parliamentary-eng/file

[76]https://enemo.org/storage/uploads/wgacG0zsfKg3NAuaVBw50KWCIJ1uPPDXhyk1TotJ.pdf

[77]https://www.francophonie.org/moldavie-declaration-preliminaire-de-la-mission-electorale-de-la-francophonie-8173

[78] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-87.pdf

https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3ra-646-25%20Blocul%20Electoral%20Patriotic%20vs%20CEC.pdf

[79] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3_86%20pe%20site.pdf

https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3ra-647-25%2C%20Blocul%20Electoral%20Patriotic%20vs%20CEC%2C.pdf

[80] https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nr-cec-10ap77-din-25-2751_115416.html

[81]https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/Hot%C4%83r%C3%A2re%203-127-25%20CAC.pdf

[82] https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=79769 

[83]https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%201-108%20hot%C4%83r%C3%AEre%20CAC.pdf

https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-108%20CSJ%20%C3%8Encheiere.pdf

[84] https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nr-cec-10ap91-din-28-2751_115468.html