HOTĂRÎRE
CU PRIVIRE LA CONTROLUL CONSTITUŢIONALITĂŢII
unor hotărîri ale Parlamentului şi confirmarea rezultatelor
alegerii Preşedintelui Republicii Moldova
(Sesizările nr.4e/2012 şi nr.5a/2012)

CHIŞINĂU
19 martie 2012

În numele Republicii Moldova,
Curtea Constituţională, statuînd în componenţa:
Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte, judecător-raportor,
Dna Valeria ŞTERBEŢ, judecător-raportor,
Dl Dumitru PULBERE,
Dl Victor PUŞCAŞ,
Dl Petru RAILEAN,
Dna Elena SAFALERU, judecători,
cu participarea dnei Dina Musteaţa, grefier,

Avînd în vedere sesizările comisiei speciale de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi a unui grup de deputaţi, depuse şi înregistrate la 16 martie 2012 şi, respectiv, 19 martie 2012,
Examinînd sesizările în şedinţă plenară publică,
Avînd în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberînd în şedinţă plenară închisă,
Pronunţă următoarea hotărîre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea Comisiei speciale de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, depusă la 16 martie 2012 şi înregistrată cu nr.4e, drept temei servind Hotărîrea Parlamentului nr.46 din 16 martie 2012 cu privire la confirmarea alegerii Preşedintelui Republicii Moldova şi actele privind desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, prezentate în conformitate cu articolul 11 alin.(3) din Legea cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000.

2. Prin decizia Curţii Constituţionale din 16 martie 2012 sesizarea a fost declarată admisibilă şi înscrisă în ordinea de zi pentru examinare în fond pe data de 19 martie 2012.

3. La 19 martie 2012, în temeiul articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 alin.(1) lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, un grup de deputaţi din fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova a depus o sesizare pentru controlul constituţionalităţii hotărîrilor Parlamentului: nr.38 din 7 martie 2012 privind stabilirea datei pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova; nr.39 din 7 martie 2012 privind comisia specială de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova; nr.46 din 16 martie 2012 cu privire la confirmarea alegerii Preşedintelui Republicii Moldova.

4. Prin decizia din 19 martie 2012 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond şi conexată cu sesizarea nr.4e, depusă la 16 martie 2012.

5. La şedinţa plenară publică a Curţii au participat dl Tudor Deliu, deputat în Parlament, preşedintele comisiei speciale de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, dl Valeriu Munteanu, deputat în Parlament, secretar al comisiei speciale, dl Ion Creangă, reprezentantul permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională, şi autorii sesizării, deputaţii în Parlament Artur Reşetnicov şi Serghei Sîrbu. Au fost prezenţi dl Nicolae Timofti, Preşedintele ales al Republicii Moldova, dl Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreşedinte al Parlamentului.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

6. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O. nr.1/1, 1994) sunt următoarele:

Articolul 2
Suveranitatea şi puterea de stat

(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

(2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.

Articolul 60
Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

(2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi.

Articolul 77
Preşedintele Republicii Moldova, şeful statului

(1) Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului.

(2) Preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.

Articolul 78
Alegerea Preşedintelui

(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret.

(2) Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.

(3) Este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur.

(4) Dacă şi în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate.

(5) Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament.

(6) Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.

Articolul 79
Validarea mandatului şi depunerea jurămîntului

(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituţională.

(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, cel tîrziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurămînt:

"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei".

 Articolul 80
Durata mandatului

(1) Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului.

(2) Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou ales.

(3) Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive.

 Articolul 90
Vacanţa funcţiei

(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.

(2) Cererea de demisie a Preşedintelui Republicii Moldova este prezentată Parlamentului, care se pronunţă asupra ei.

(3) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor mai mult de 60 de zile de către Preşedintele Republicii Moldova este confirmată de Curtea Constituţională în termen de 30 de zile de la sesizare.

(4) În termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Preşedinte.

7. Prevederile relevante ale Legii nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova (M.O. nr.139-140/996, 2000) sunt următoarele:

Articolul 1
Alegerea Preşedintelui Republicii Moldova

(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret.

Articolul 2
Organizarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova

(1) Organizarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova presupune: stabilirea datei alegerilor, crearea unei comisii speciale de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, desfăşurarea turului întîi al alegerilor ordinare în şedinţă publică specială a Parlamentului.

[...]

(4) Data alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului.

Articolul 3
Condiţiile pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova

În funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova poate fi aleasă persoana cu drept de vot, care deţine cetăţenia Republicii Moldova, are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani, posedă limba de stat şi întruneşte condiţiile prezentei legi.

Articolul 4
Crearea unei comisii speciale, atribuţiile ei

(1) Parlamentul, la propunerea fracţiunilor parlamentare, instituie o comisie specială de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova (denumită în continuare comisie specială), care:

(2) Membrii comisiei speciale aleg preşedintele şi secretarul, determină competenţa şi aprobă regulamentul de activitate al comisiei.

(3) Şedinţele comisiei speciale sînt deliberative în prezenţa majorităţii membrilor, iar hotărîrile se adoptă cu votul majorităţii membrilor. Hotărîrile şi procesele-verbale sînt semnate de preşedintele şi secretarul comisiei şi ştampilate cu sigiliul Parlamentului Republicii Moldova.

Articolul 8
Votarea

(1) Votarea pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se efectuează în mod secret.

(2) Numele candidaţilor se includ în buletinul de vot în ordinea desemnării lor.

(3) Fiecărui deputat i se înmînează un buletin de vot.

(4) Deputaţii votează ştergînd cu o linie din buletinul de vot numele candidaţilor contra cărora votează.

(5) Imediat după terminarea votării, comisia specială întocmeşte un proces-verbal care va conţine:

a) numărul total de deputaţi care au primit buletine de vot;

b) numărul total de buletine introduse în urnă;

c) numărul total de voturi acumulate de fiecare candidat;

d) numărul total de buletine declarate nevalabile;

e) alte date necesare.

Articolul 9
Prevederi speciale privind alegerile ordinare

(1) La alegerile ordinare pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova pot participa unul sau mai mulţi candidaţi.

(2) Este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi.

[...]

Articolul 11
Rezultatele alegerilor

(1) Comisia specială totalizează rezultatele votării şi prezintă informaţia respectivă Parlamentului.

(2) În baza informaţiei prezentate de comisia specială, Parlamentul adoptă o hotărîre prin care confirmă că Preşedintele Republicii Moldova este ales.

(3) Hotărîrea Parlamentului şi actele comisiei speciale se prezintă de îndată Curţii Constituţionale.

Articolul 12
Validarea rezultatelor alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova

Curtea Constituţională, în termen de 3 zile de la primirea hotărîrii Parlamentului privind alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, examinează în şedinţă publică constituţionalitatea alegerii Preşedintelui Republicii Moldova şi emite o hotărîre cu privire la validarea rezultatelor alegerilor, care se publică imediat.

ÎN DREPT

8. Prin Hotărîrea privind stabilirea datei pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova nr.38 din 7 martie 2012 Parlamentul a decis că va desfăşura alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova la 16 martie 2012.

9. Prin Hotărîrea privind comisia specială de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nr.39 de la aceeaşi dată Parlamentul a instituit şi a stabilit componenţa nominală a comisiei speciale pentru desfăşurarea scrutinului prezidenţial.

10. La 16 martie 2012 Parlamentul a adoptat Hotărîrea nr.46 cu privire la confirmarea alegerii Preşedintelui Republicii Moldova, prin care a luat act de informaţia privind totalizarea rezultatelor votării în cadrul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, desfăşurate la 16 martie 2012, prezentată de comisia specială, şi a confirmat alegerea domnului Nicolae Timofti în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

11. La aceeaşi dată comisia specială de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova a prezentat Curţii Constituţionale Hotărîrea Parlamentului nr.46 din 16 martie 2012 şi actele respective în vederea confirmării rezultatelor alegerii Preşedintelui Republicii Moldova.

12. În opinia grupului de deputaţi, hotărîrile contestate ale Parlamentului nr.38, nr.39 şi nr.46 au fost adoptate cu încălcarea prevederilor articolelor 2, 60, 78 şi 90 din Constituţie.

13. Autorii sesizării menţionează că una din atribuţiile de bază ale Parlamentului este alegerea şefului statului, subliniind că funcţia de şef al statului a devenit vacantă începînd cu 11 septembrie 2009. În acelaşi context ei observă că art. 90 alin. (4) din Constituţie prevede că, în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Preşedinte. Avînd în vedere posibilitatea dizolvării Parlamentului nu mai frecvent decît o dată pe an, ei consideră că la 28 septembrie 2011 au apărut circumstanţe pentru dizolvarea Parlamentului.

14. Autorii sesizării menţionează de asemenea că prin anularea, din motivul neînregistrării nici unui candidat, a Hotărîrii nr.199 din 20 octombrie 2011 privind stabilirea datei alegerii Preşedintelui Republicii Moldova pentru 18 noiembrie 2011 Parlamentul şi-a depăşit competenţa şi a întrerupt nefondat procesul de alegere a şefului statului.

15. Deşi la 16 decembrie 2011, conform Hotărîrii Parlamentului nr.239 din 2 decembrie 2011, a avut loc scrutinul prezidenţial, candidatul la funcţia de Preşedinte nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi ales. Autorii sesizării relatează că prin Hotărîrea nr.287 din 28 decembrie 2011 Parlamentul a fixat pentru 15 ianuarie 2012 desfăşurarea alegerilor repetate pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. La 12 ianuarie 2012, prin Hotărîrea nr.1, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale hotărîrile Parlamentului nr.266 din 23 decembrie 2011 cu privire la rezultatele alegerilor ordinare pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi nr.287 din 28 decembrie 2011 privind stabilirea datei alegerii repetate a Preşedintelui Republicii Moldova.

16. Acţiunile ulterioare ale Parlamentului, avînd în vedere abrogarea hotărîrilor declarate neconstituţionale fără a se stabili data scrutinului prezidenţial, prin care fapt din nou s-a întrerupt în mod nefondat procesul de alegere a şefului statului, fixarea pentru 16 martie 2012 a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, constituirea comisiei speciale, procedura de votare, confirmarea alegerilor din 16 martie 2012 de către Parlament, în opinia autorilor sesizării, au avut loc cu încălcarea prevederilor constituţionale menţionate şi ignorarea dreptului la vot secret şi liber exprimat.

17. Curtea reţine că, în esenţă, sesizarea vizează respectarea de către Parlament a procedurii de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, prevăzută de articolul 78 din Constituţie.

18. În acest context, Curtea relevă că prerogativa care i-a fost acordată prin articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie privind controlul constituţionalităţii hotărîrilor Parlamentului presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinînd cont de principiul supremaţiei acesteia. În acelaşi timp, Curtea menţionează că, în conformitate cu prevederile articolului 135 alin.(1) lit.e) din Constituţie, Curtea Constituţională confirmă rezultatele alegerii Preşedintelui Republicii Moldova.

19. Astfel, pentru a stabili respectarea articolului 78 din Constituţie, Curtea va verifica dacă n-a fost încălcată procedura constituţională de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, avînd drept reper şi jurisprudenţa sa anterioară, potrivit căreia Curtea are atribuţia de a veghea la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor Preşedintelui conform principiilor democratice, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale, legale şi standardelor internaţionale în domeniu. În înţelesul prevederii constituţionale menţionate, soluţionarea sesizărilor care îi sînt adresate cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte ţine de sfera sa de competenţă, în măsura în care soluţionarea contestaţiilor nu intră în atribuţiile organelor electorale sau ale instanţelor judecătoreşti (HCC nr.1 din 12.01.2012).

20. În lumina celor expuse, Curtea Constituţională va analiza constituţionalitatea actelor contestate prin prisma normelor constituţionale invocate de autorii sesizării. În acest sens, Curtea va examina pretinsa încălcare a articolului 78 din Constituţie combinat cu articolele 2, 60 şi 90 din Constituţie.

APRECIEREA CURŢII

21. Potrivit articolului 2 din Constituţie, suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie. Art.60 din Constituţie statuează că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova. Una din obligaţiile fundamentale ale Parlamentului constituie alegerea Preşedintelui Republicii Moldova.

22. Conform dispoziţiilor articolului 78 alin.(1) din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret.

Curtea relevă că art.78 din Legea Supremă stipulează condiţiile pentru a putea candida la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova:

„ (2) Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat";

circumstanţele care condiţionează organizarea şi desfăşurarea turului doi de scrutin şi a alegerilor repetate:

„ (3) Este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur.

(4) Dacă şi în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate.";

consecinţele nealegerii şefului statului:

„ (5) Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament."

23. Reglementînd principiile generale de alegere a şefului statului, constituanta legislativă a prevăzut că:

„(6) Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică."

Astfel, reglementările complementare referitoare la alegerile prezidenţiale, la care trebuie să se conformeze organele abilitate, sînt cuprinse în Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova.

24. În speţă, Curtea atestă că după expirarea unui an de la ultima dizolvare a Parlamentului (28 septembrie 2011) au fost întreprinse măsuri pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, lucru recunoscut şi de autorii sesizării. Or, în cazul în care pentru alegerile la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 18 noiembrie 2011 nu a fost înregistrat nici un candidat, nu se poate considera că a avut loc turul întîi al acestora şi că prin anularea Hotărîrii nr.199 din 20 octombrie 2011 s-a întrerupt procesul de alegere a şefului statului, deoarece ulterior scrutinul prezidenţial a fost stabilit pentru 16 decembrie 2011, adică în termen de o lună, ceea ce nu contravine prevederilor Legii nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000. În urma procedurii de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova din 16 decembrie 2011 candidatul la funcţia de Preşedinte nu a întrunit numărul necesar de voturi, în consecinţă, s-a stabilit o nouă dată a alegerilor prezidenţiale repetate - 15 ianuarie 2012.

25. Prin Hotărîrea nr.1 din 12 ianuarie 2012 Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale Hotărîrea Parlamentului nr. 266 din 23 decembrie 2011 cu privire la rezultatele alegerilor ordinare pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi Hotărîrea Parlamentului nr. 287 din 28 decembrie 2011 privind stabilirea datei alegerii repetate a Preşedintelui Republicii Moldova pentru 15 ianuarie 2012, astfel Parlamentul fiind readus la etapa iniţială de alegere a şefului statului.

26. Autorii sesizării argumentează neconstituţionalitatea Hotărîrii Parlamentului nr. 38 din 7 martie 2012 privind stabilirea datei pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova pentru 16 martie 2012 şi, drept consecinţă, a Hotărîrii Parlamentului nr.39 din 7 martie 2012 privind comisia specială de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi a Hotărîrii Parlamentului nr.46 din 16 martie 2012 cu privire la confirmarea alegerii Preşedintelui Republicii Moldova prin încălcarea prevederilor art.90 din Constituţie, care prevede pentru iniţierea procedurii de alegere a şefului statului un termen de 2 luni.

27. În acest context, Curtea Constituţională readuce în atenţie concluziile expuse în Hotarîrea nr.2 din 8 februarie 2011: „...termenul de 2 luni început la 11.09.2009 s-a consumat, acest termen nemaifiind aplicabil actualmente, decît în cazul constatării de către Curtea Constituţională a circumstanţelor pentru instituirea unui nou interimat în situaţiile prevăzute de alin.(1) art.90 din Constituţie... Parlamentul Republicii Moldova, desemnînd la 30 decembrie 2010 un nou Preşedinte interimar, a instituit o situaţie juridică inedită: de interimat al funcţiei de Preşedinte interimar, situaţie nereglementată de Constituţie sau legislaţie". Or, după cum a apreciat Curtea Constituţională, termenul privind desfăşurarea alegerilor prezidenţiale în cadrul perioadei de exercitare a interimatului funcţiei de Preşedinte ţine de procedura cu privire la alegerea Preşedintelui şi, în conformitate cu alin.(6) art.78 din Constituţie, Parlamentul are deplina putere de a reglementa această problemă, respectînd principiile constituţionale.

28. Deoarece Legea specială cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova nu conţine astfel de reglementări, Curtea nu poate reţine argumentele autorilor sesizării cu privire la aplicabilitatea, prin analogie, a prevederilor art.90 alin.(4) din Constituţie, care, în opinia lor, ar putea servi drept temei pentru a recunoaşte neconstituţionale actele contestate.

29. Curtea consideră inacceptabile şi argumentele invocate în susţinerea încălcării dreptului la vot secret şi liber exprimat, deoarece procedura instituită de comisia specială şi modul în care s-a desfăşurat votarea sînt conforme dispoziţiilor constituţionale şi legale şi concluziilor Curţii Constituţionale expuse în Hotărîrea nr.1 din 12 ianuarie 2012 (paragrafele 42-46).

30. În baza celor expuse, Curtea conchide că hotărîrile Parlamentului nr.38, nr.39 şi nr.46 nu contravin articolului 78 combinat cu articolele 2, 60 şi 90 din Constituţie.

31. Astfel, Curtea reţine că prin Hotărîrea nr.3/1 din 12 martie 2012, în conformitate cu Legea cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, comisia specială a înregistrat în calitate de candidat pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova pe dl Nicolae Timofti, eliberîndu-i certificatul de înregistrare cu nr.1.

32. Prin Hotărîrea nr.4/1 din 13 martie 2012 comisia specială a aprobat lista candidaţilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, înscriindu-l pe dl Nicolae Timofti şi anexînd copiile actelor depuse de candidat. În conformitate cu Hotărîrea comisiei speciale nr.4/2, dosarul unicului candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova a fost distribuit deputaţilor în Parlament.

33. La 16 martie 2012 a avut loc şedinţa specială a Parlamentului pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova.

34. Potrivit procesului-verbal al comisiei speciale nr.6 din 16 martie 2012, în urma votării au fost stabilite următoarele:

a) numărul total de buletine de vot elaborate de comisia specială - 111

b) numărul total de deputaţi care au primit buletine de vot - 62

c) numărul total de buletine introduse în urnă - 62

d) numărul total de buletine declarate nevalabile - 0

e) numărul total de buletine neutilizate şi anulate - 49

f) numărul total de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat:

1. TIMOFTI Nicolae - 62

35. Conducîndu-se de articolul 9 din Legea cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, comisia specială a constatat că dl Nicolae Timofti a întrunit 62 de voturi, ceea ce constituie mai mult de trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi, conform cerinţelor prevederilor articolului 78 alin.(3) din Constituţie.

În baza informaţiei prezentate de comisia specială, Parlamentul a adoptat Hotărîrea nr.46 din 16 martie 2012, prin care a confirmat alegerea domnului Nicolae Timofti în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, transmiţînd hotărîrea şi actele comisiei speciale Curţii Constituţionale.

36. Analizînd Hotărîrea Parlamentului nr.46 din 16 martie 2012 cu privire la confirmarea alegerii Preşedintelui Republicii Moldova şi actele prezentate de comisia specială, Curtea Constituţională reţine următoarele.

Candidatul Nicolae Timofti corespunde cerinţelor articolului 78 alin.(2) din Constituţie şi articolului 3 din Legea cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, fiind inclus în lista candidaţilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova cu respectarea prevederilor articolului 5 din Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000.

37. Curtea reţine că organizarea şi desfăşurarea de către comisia specială a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova cu un singur candidat nu contravine prevederilor articolului 78 alin.(3) din Constituţie, fiind în concordanţă şi cu jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale (HCC nr. 20 din 27 noiembrie 2009).

Curtea relevă că nu au fost atestate încălcări de natură să influenţeze rezultatele scrutinului prezidenţial.

38. În exercitarea atribuţiei ce-i revine potrivit Constituţiei, Curtea Constituţională confirmă că alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 16 martie 2012 s-au desfăşurat conform principiilor democratice, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale, legale şi standardelor internaţionale în domeniu.

39. Curtea atestă că la 16 martie 2012, în conformitate cu articolul 78 din Legea Supremă, Parlamentul Republicii Moldova, prin vot secret, exprimînd voinţa suverană a poporului şi reprezentîndu-i interesele cu bună-credinţă şi onestitate, a ales Preşedintele Republicii Moldova.

Pentru motivele arătate, în temeiul dispoziţiilor articolului 78 alin.(1), alin.(2) şi alin.(3), articolului 79 alin.(1) şi articolului 140 alin.(2) din Constituţie, articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolului 61 şi articolului 62 din Codul jurisdicţiei constituţionale,

Curtea Constituţională

H O T Ă R Ă Ş T E :

1. Se declară constituţionale Hotărîrea Parlamentului nr.38 din 7 martie 2012 privind stabilirea datei pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, Hotărîrea Parlamentului nr. 39 din 7 martie 2012 privind comisia specială de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi Hotărîrea Parlamentului nr.46 din 16 martie 2012 cu privire la confirmarea alegerii Preşedintelui Republicii Moldova.

2. Se confirmă constituţionalitatea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 16 martie 2012.

3. Se validează alegerea dlui Nicolae Timofti în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

4. Prezenta hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova".

Preşedinte                                                                                   Alexandru TĂNASE

Chişinău,
19 martie 2012, nr.4
Dosarul nr.4e/2012, nr.5a/2012