Curtea Constituţională a recunoscut drept constituţională sintagma "deţinerii cetăţeniei unui alt stat" din art.43 alin.(2) lit.k) din Legea serviciului în organele vamale nr.1150-XIV din 20 iunie 2000 (în continuare - Legea nr.1150-XIV).

Consider nefondată hotărîrea Curţii Constituţionale, iar norma contestată neconstituţională pentru următoarele motive.

1. Art.43 alin.(2) lit.k) din Legea nr.1150-XIV stipulează două temeiuri de concediere din organele vamale: în cazul retragerii cetăţeniei Republicii Moldova şi în cazul deţinerii cetăţeniei altui stat. Pentru a putea fi aplicate, aceste prevederi trebuiau mai întîi să fie incluse în condiţiile de angajare sau, ca restricţii, în articolele referitoare la exercitarea funcţiei. Corelativul prevederii "în cazul retragerii cetăţeniei Republicii Moldova" din art.43 alin.(2) lit.k) este prevederea art.5, care permite angajarea în serviciul vamal doar a cetăţenilor Republicii Moldova, iar corelativul sintagmei contestate "deţinerii cetăţeniei unui alt stat" este art.6 alin.(2) lit.i), care restricţionează atît angajarea, cît şi exercitarea "unei funcţii în organele vamale care prevede acces la secretul de stat, în cazul deţinerii cetăţeniei altui stat". Astfel, sintagma contestată din art.43 alin.(2) lit.k) din Legea nr.1150-XIV prevede deţinerea cetăţeniei altui stat ca temei de încetare a serviciului în organele vamale numai pentru acei colaboratori vamali care exercită o funcţie ce presupune acces la secretul de stat.

Curtea de Apel, Curtea Supremă de Justiţie şi Curtea Constituţională au dat o interpretare diferită acestor norme, fapt ce impune ca norma contestată, fiind restrictivă, să fie analizată prin prisma previzibilităţii şi clarităţii.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare - CtEDO) a atenţionat în repetate rînduri asupra faptului că este necesar ca, în procesul legislativ şi jurisdicţional, legea să fie supusă controlului sub aspectul clarităţii şi previzibilităţii (cauzele Holomiov versus Moldova¹, Boicenco versus Moldova² ş.a.). Astfel, CtEDO a atras atenţia asupra necesităţii de a examina "dacă însăşi legislaţia internă este în conformitate cu Convenţia, inclusiv cu principiile generale prevăzute sau sugerate de aceasta". În acest sens CtEDO a stabilit că restrîngerile aplicate de lege trebuie "să fie clar definite şi ca însăşi legea să fie previzibilă atunci cînd este aplicată, încît ea să corespundă standardului de "legalitate" stabilit de Convenţie, un standard care cere ca legea respectivă să fie suficient de exactă, încît să permită unei persoane - în caz de necesitate, cu o consultare adecvată - să prevadă, într-o măsură rezonabilă, ţinînd cont de circumstanţe, consecinţele pe care o anumită faptă le poate avea" (a se vedea: Steel and Others v. the United Kingdom, hotărîre din 23 septembrie 1998, Reports 1998-VII, §54)³.

_______________

¹ Hotărîrile şi deciziile CEDO în cauzele moldoveneşti, 2007, vol.IV, 01.01.2006 - 31.12.2006, pag.223

² Idem, pag.143

³ Buletinul Curţii Europene a Drepturilor Omului, 2005, nr.7, pag.20-24

Concluziile CtEDO, raportate la interpretarea dată de Curtea Constituţională în hotărîre, induc ideea că sintagma cuprinsă în art.43 alin.(2) lit. k) din Legea nr.1150-XIV nu este suficient de precisă şi previzibilă pentru a permite colaboratorului vamal să cunoască consecinţele faptei sale, deoarece art.6 alin.(2) lit.i) din Legea nr.1150-XIV impune colaboratorului vamal doar restricţia de a exercita o funcţie în organele vamale "care prevede acces la secretul de stat, în cazul deţinerii cetăţeniei altui stat". În baza acestei constatări, conchidem că sintagma contestată nu corespunde standardului de legalitate, stabilit de Convenţia europeană, pentru care motiv încalcă rigorile art.4 din Constituţie.

Standardul de legalitate rezultă şi din garanţia consfinţită de art.1 alin.(3) din Constituţie, conform căruia Republica Moldova este un stat de drept. Fiind cel mai important principiu al statului de drept, principiul legalităţii are la bază criteriile clarităţii şi previzibilităţii legii pentru persoane. În acest sens, sintagma "deţinerii cetăţeniei unui alt stat" din art.43 alin.(2) lit.k) din Legea nr.1150-XIV este neconstituţională.

2. Norma art.6 alin.(2) lit.i) din Legea nr.1150-XIV a fost introdusă prin controversata Lege nr.273-XVI din 07.12.2007⁴ şi a făcut obiectul Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.9 din 26 mai 2009⁵, fiind recunoscută constituţională. Am fost de acord cu hotărîrea respectivă a Curţii, deoarece această lege interzice titularilor cetăţeniei altui stat de a ocupa doar funcţii publice care presupun acces la secretul de stat sau putere decizională în probleme de securitate naţională.

_______________

⁴ M.O., 2008, nr.84-85, art.288

⁵ M.O., 2009, nr.99-100, art.9

Legea nr.273-XVI din 07.12.2007 a divizat funcţiile publice incompatibile cu deţinerea cetăţeniei unui alt stat în două categorii: a) funcţii pentru care, în toate situaţiile, nu se permite deţinerea pluralităţii de cetăţenii (deputaţii, Preşedintele Republicii Moldova, membrii Guvernului, membrii Curţii de Conturi, judecătorii ş.a.) şi b) funcţii compatibile cu deţinerea pluralităţii de cetăţenii, exceptînd funcţiile care presupun acces la secretul de stat (colaboratorii vamali, funcţionarii publici, colaboratorii poliţiei, ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei ş.a.).

Prin hotărîrea sa însă Curtea Constituţională a lărgit nu numai motivarea şi aplicabilitatea propriei hotărîri din 26 mai 2009, dar şi sensul Legii nr.273-XVI din 07.12.2007, raportînd la colaboratorii organelor vamale criteriile care erau valabile doar pentru deputaţi, membrii Guvernului, judecători... Astfel, în Hotărîrea nr.9 din 26 mai 2009 Curtea s-a pronunţat numai asupra sintagmei "să exercite o funcţie în organele vamale care prevede acces la secretul de stat, în cazul deţinerii cetăţeniei altui stat" din art.6 alin.(2) lit. i) din Legea nr.1150-XIV. În Hotărîrea din 30 iunie însă Curtea Constituţională a afirmat că în Hotărîrea nr.9 "s-a pronunţat în fond asupra problemelor de drept legate de ocuparea prin numire a unei funcţii publice în organul vamal, în exerciţiul căreia persoana are acces la secretul de stat şi are obligaţia de a asigura independenţa politică şi economică a statului, integritatea teritorială şi suveranitatea statului, ordinea constituţională, de a apăra drepturile şi libertăţile cetăţenilor Republicii Moldova, funcţie care implică deţinerea în exclusivitate a cetăţeniei Republicii Moldova, şi asupra incompatibilităţii care survine în cazul respectiv pentru persoana care deţine pluralitate de cetăţenii". Astfel, dacă pînă acum puteau fi eliberaţi din funcţie numai colaboratorii vamali cu pluralitate de cetăţenii care aveau acces la secretul de stat, acum pot fi eliberaţi toţi colaboratorii vamali, indiferent de funcţiile ocupate, care deţin cetăţenia altui stat. Astfel se dă undă verde aplicării restricţiei în cauză faţă de funcţionarii publici, colaboratorii poliţiei, ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei ş.a.

Iar concluzia Curţii Constituţionale, potrivit căreia "accesul la secretul de stat este o condiţie specială, complementară şi nu modifică conţinutul şi caracterul funcţiei publice în organele vamale, indiferent de efectivul în care aceasta se încadrează", schimbă radical conceptul iniţial al Legii nr.273-XVI din 07.12.2007 şi extinde interdicţia deţinerii pluralităţii de cetăţenii asupra oricărui funcţionar public. Argumentul apărării independenţei economice a statului de către colaboratorii vamali nu este concludent, deoarece aceeaşi obligaţie o au şi inspectorii fiscali, colaboratorii poliţiei, alţi funcţionari publici.

3. Colaboratorii serviciului vamal sînt unicii faţă de care Legea nr.273-XVI din 07.12.2007 a aplicat condiţii mai blînde. Astfel, dacă în redacţia iniţială art.43 alin.(2) lit.k) din Legea nr.1150-XIV permitea concedierea tuturor colaboratorilor vamali care deţineau cetăţenia unui alt stat, după intrarea în vigoare a Legii nr.273-XVI din 07.12.2007, acest articol, corelat cu art.6 alin.(2) lit.i) din Legea nr.1150-XIV, permite eliberarea din funcţie doar a colaboratorilor vamali care au acces la secretul de stat. În practică însă s-a întîmplat invers: atîta timp cît legea nu a permis pluralitatea de cetăţenii, colaboratorii vamali care deţin cetăţenia altui stat şi-au exercitat funcţiile, iar cînd legea a permis celor care nu au acces la secretul de stat să deţină cetăţenia altui stat, ei au fost concediaţi, deşi, cu referire la cazul concret, pînă la expirarea contractului de muncă, colaboratorului vamal i-au mai rămas doar 10 luni.

În opinia mea, sintagma "deţinerii cetăţeniei unui alt stat" din art.43 alin.(2) lit.k) din Legea serviciului în organele vamale nr.1150-XIV din 20 iunie 2000 încalcă principiul legalităţii, garantat de art.1 alin.(3) din Constituţie, iar prin necorespunderea sa cu principiul similar garantat de Convenţia europeană, contravine, de asemenea, art.4 din Constituţie.