DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 174g/2017
privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi ale pct.25 din Art. III și Art. VIII alin.(3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
(dreptul la recalcularea pensiei)[3]

CHIŞINĂU
5 ianuarie 2018

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANȚÎRU, preşedinte,
Dl Igor DOLEA,
Dl Victor POPA,
Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dlui Gheorghe Reniță, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 27 decembrie 2017,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 5 ianuarie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a pct. 25 din Art. III, în partea ce ține de articolul 33 alin. (1) lit. c) și alin.(4/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, și Art.VIII alin. (3) din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ridicată de avocatul Mihail Balaban, în dosarul nr. 3-559/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 27 decembrie 2017 de către judecătorul Victoria Hadîrcă din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 21 februarie 2017, Iacob Balaban s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Căușeni, solicitând recalcularea pensiei pentru stagiul de cotizare realizat după stabilirea pensiei.

4. Casa Teritorială de Asigurări Sociale Căușeni a refuzat să efectueze recalcularea pensiei, invocând prevederile Legii nr. 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care au fost operate modificări în articolul 33 din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

5. La 28 martie 2017, Iacob Balaban s-a adresat cu o cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând anularea actului administrativ al Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căușeni și recalcularea pensiei. Cererea prealabilă înaintată a fost respinsă.

6. La 20 iunie 2017, Iacob Balaban a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, cererea de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu Casa Teritorială de Asigurări Sociale Căușeni și Federația Sindicală a Educației și Științei din Republica Moldova, prin care a solicitat anularea actelor administrative şi obligarea de a recalcula pensia.

7. În ședința de judecată din 13 octombrie 2017 avocatul Mihail Balaban a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a pct. 25 din Art. III, în partea ce ține de articolul 33 alin. (1) lit. c) și alin.(4/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, și Art. VIII alin. (3) din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

8. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 18 decembrie 2017, s-a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate și remiterea sesizării Curții Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislația pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art. 140) sunt următoarele:

Articolul 16
Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 46
Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat."

Articolul 47
Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

„(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

10. Prevederile relevante ale Legii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii (republicată în M.O., 2004, nr.42-44, art.247) sunt următoarele:

Articolul 33
Reexaminarea drepturilor la pensie

„(1) Reexaminarea drepturilor la pensie se efectuează în cazul:

a) apariţiei unor circumstanţe noi referitoare la stagiul de cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc până la acordarea drepturilor la pensie;

b) transferării la altă categorie de pensie;

c) persoanelor care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă.

(2) Reexaminarea drepturilor la pensie în cazul prevăzut la alin.(1) lit. a) se efectuează şi pentru pensionarii care şi-au realizat dreptul la pensie până la 1 ianuarie 1999, dar numai la prezentarea documentelor ce confirmă stagiul de cotizare.

(3) Reexaminarea drepturilor la pensie se efectuează în condiţiile prezentei legi.

(4) Pensionarul care solicită transferul la una dintre categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege de care a beneficiat anterior poate opta pentru pensia stabilită anterior luând în considerare toate indexările şi recalculările efectuate până la data transferului.

(4/1) Pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă în condiţiile prezentei legi pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiţia că pensia calculată conform formulelor din anexe, părţi integrante ale prezentei legi, este mai mare decât pensia aflată în plată.

(5) Noile drepturi la pensie se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea şi actele necesare la organul de asigurări sociale. În cazul transferării la altă categorie de pensie prevăzută de prezenta lege, termenul de transfer se stabileşte conform art.11 alin.(2)."

11. Prevederile relevante ale Legii nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (M.O., 2016, nr.478-490, art.964) sunt următoarele:

„Art. III. - Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.42-44, art.247), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

[...]

25. Articolul 33:

alineatul (1) se completează cu litera c) având următorul cuprins:

„c) persoanelor care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă."

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Pensionarul care solicită transferul la una dintre categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege de care a beneficiat anterior poate opta pentru pensia stabilită anterior luând în considerare toate indexările şi recalculările efectuate până la data transferului."

articolul se completează cu alineatul (4/1) având următorul cuprins:

„(4/1) Pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă în condiţiile prezentei legi pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiţia că pensia calculată conform formulelor din anexe, părţi integrante ale prezentei legi, este mai mare decât pensia aflată în plată."

„Art. VIII. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2017.

[...]

(3) Punctul 25 din articolul III în partea ce ţine de articolul 33 alineatul (1) litera c) şi alineatul (4/1) se aplică în cazul pensiilor pentru limită de vârstă stabilite începând cu 1 ianuarie 2017.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

12. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că prevederile contestate, care acordă dreptul la recalcularea pensiei doar persoanelor care au realizat dreptul la pensie din 1 ianuarie 2017, încalcă grav drepturile fundamentale ale reclamantului la proprietate, la un trai decent şi la o protecţie socială echitabilă şi nediscriminatorie din partea statului, garantate de articolele 46 și 47 din Constituţie.

13. Autorul excepției menționează că reclamantul pe toată perioada de activitate a achitat contribuţiile de asigurări sociale, fapt care îl îndreptăţeşte pe deplin de a beneficia de recalcularea pensiei în egală măsură cu alţi beneficiari, iar, prin prisma principiului egalităţii, trebuie să-i fie asigurat același tratament nediscriminatoriu ca în raport cu alţi beneficiari de pensii.

14. În final, autorul excepției susține că prevederile pct. 25 din Art. III, în partea ce ține de articolul 33 alin. (1) lit. c) și alin.(4/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, și Art. VIII alin. (3) din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative sunt contrare articolelor 4, 7, 8, 15, 16, 46, 47 şi 54 din Constituție.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit. a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Legii nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de avocatul Mihail Balaban, în dosarul nr. 3-559/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit. a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.

18. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit. g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

19. Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile pct. 25 din Art. III, în partea ce ține de articolul 33 alin. (1) lit. c) și alin.(4/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, și Art. VIII alin. (3) din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

20. Curtea constată că prin Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 au fost operate mai multe modificări în Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, inclusiv în partea ce ține de recalcularea pensiei. Astfel, potrivit noilor prevederi, pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiţia că pensia calculată este mai mare decât pensia aflată în plată (Art. III pct.25).

21. În același timp, prin Art. VIII alin. (3) din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 s-a stabilit că reexaminarea pensiei în condițiile articolului 33 alin. (1) lit. c) şi alin. (4/1) din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 se aplică în cazul pensiilor pentru limită de vârstă stabilite începând cu 1 ianuarie 2017.

22. În aceste condiții, Curtea observă că autorul excepției susține că prevederile contestate contravin articolelor 4, 7, 8, 15, 16, 46, 47 şi 54 din Constituţie.

23. Astfel, cu referire la pretinsa încălcare a articolului 46 din Constituție, prin care se garantează dreptul de proprietate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a stabilit că un drept social poate fi obiectul protecţiei constituţionale, garantate de articolul 46 şi, respectiv, articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană, numai în cazul când dreptul social respectiv este dobândit şi are o valoare economică.

24. La fel, Curtea Europeană a stabilit că articolul 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenţie se aplică doar pentru bunurile actuale ale unei persoane. Astfel, veniturile viitoare nu pot fi considerate „bunuri", cu excepţia cazului în care dreptul a fost deja câştigat sau este sigur că va fi plătit (a se vedea, spre exemplu, Koivusaari şi alţii v. Finlanda, decizia din 23 februarie 2010, nr. 20690/06). Cu toate acestea, în anumite circumstanţe, o „speranţă legitimă" de a obţine un „bun" poate beneficia, de asemenea, de protecţia articolului 1 din Protocolul nr.1 adițional la Convenţie. Dacă interesul patrimonial în cauză este de ordinul creanţei, el nu poate fi considerat o „valoare patrimonială" decât dacă are o bază suficientă în dreptul intern, spre exemplu atunci când este confirmat printr-o jurisprudenţă bine stabilită a instanţelor (Kopecky v. Slovacia [MC], par. 52, Dumitru David și alții v. România, cererea nr. 54577/07).

25. Totodată, Curtea Europeană a statuat că statele se bucură de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicilor lor sociale, inclusiv dreptul de a-și reglementa în mod independent sistemul de pensii (Janković v. Croația, decizia din 12 octombrie 2000).

26. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a menționat că cererea privind recalcularea pensiei nu se referă la un ,,bun existent". Cu toate acestea, este important de a determina dacă persoana a avut o ,,speranță legitimă" privind recalcularea pensiei sale, în temeiul dispozițiilor legale (Berezovskiy v. Ucraina, decizia din 15 iunie 2004).

27. În speță, Curtea observă că reclamantul s-a pensionat în anul 2008 și solicită recalcularea cuantumului pensiei pentru stagiul de cotizare realizat după stabilirea pensiei. Așadar, prin raportare la constatările sus menționate, Curtea reține că reexaminarea drepturilor la pensie pentru pensionarii care continuă să activeze în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă a fost introdusă prin Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017. Prin urmare, având în vedere că anterior adoptării Legii nr. 290 din 16 decembrie 2016 nu era prevăzut un asemenea drept de reexaminare a pensiei, nu se poate susține că persoanele pensionate până la această dată și care au continuat să activeze în câmpul muncii au avut o „speranță legitimă" de a obține un bun.

28. În acest sens, Curtea nu poate reține nici pretinsa încălcare a articolului 16 din Constituție. Or, până la 1 ianuarie 2017 nimeni nu a beneficiat de dreptul la recalcularea pensiei.

29. În partea ce ține de dreptul de recalculare a pensiei după 1 ianuarie 2017, Curtea menționează că această situație nu este aplicabilă în prezenta speță, ținând cont de faptul că, potrivit articolului 33 alin. (4/1) din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017, reexaminarea pensiei poate fi solicitată nu mai des decât o dată la doi ani.

30. Cu referire la alegațiile autorului sesizării privind încălcarea articolului 47 din Constituţie, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că statul dispune de o marjă largă de apreciere în domeniul drepturilor sociale, iar drepturile prevăzute de articolul 47 din Constituţie nu garantează persoanelor un nivel concret de asigurare socială. Garanțiile sociale nu au un caracter necondiționat, legiuitorul fiind în drept de a stabili condiţii specifice pentru exercitarea drepturilor sociale.

31. În acest sens, Curtea menționează că modul de reexaminare a dreptului la pensie reprezintă o opţiune a legiuitorului, acesta fiind liber să stabilească acordarea acestui drept, conţinutul şi limitele acestuia, precum şi condiţiile în care poate fi efectuată reexaminarea.

32. Totodată, cu referire la prevederile constituţionale cuprinse la articolul 54 alin. (1), privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, Curtea constată că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, deoarece dispozițiile legii criticate nu restrâng dreptul la pensie, ca un drept fundamental prevăzut la articolul 47 din Constituție, ci prevăd doar modul de recalculare în condițiile noului sistem de pensionare, stabilit prin Legea nr.290 din 16 decembrie 2016.

33. În ceea ce priveşte încălcarea articolelor 4, 8, 15 din Constituţie, Curtea observă că acestea comportă un caracter generic şi constituie imperative de ordin general-obligatoriu, care stau la baza oricăror reglementări şi nu pot constitui repere individuale şi separate.

34. În temeiul celor expuse supra, Curtea menționează că sesizarea nu întrunește condițiile de admisibilitate pentru a fi examinată în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și pct. 28 din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a pct. 25 din Art. III, în partea ce ține de articolul 33 alin. (1) lit. c) și alin.(4/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, și Art. VIII alin. (3) din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ridicată de avocatul Mihail Balaban, în dosarul nr. 3-559/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Preşedinte                  Tudor PANȚÎRU

Chişinău, 5 ianuarie 2018
DCC nr.8
Dosarul nr.174g/2017