În adresa din 21 noiembrie 2002, adoptată concomitent cu Hotărîrea nr.46¹, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art.4 lit.a) din Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV "necesită o interpretare suplimentară în sensul delimitării exprese a persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit, oportunitate care se circumscrie în competenţa exclusivă a Parlamentului".

________________

¹ M.O., 2002, nr.170-172, art.30

La 19.04.2007, prin hotărîrea Vilho Eskelinen ş.a. contra Finlandei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut că "pentru ca un Stat pîrît să poată invoca în faţa Curţii statutul de funcţionar al unui reclamant, în vederea neaplicării protecţiei oferite de articolul 6, sînt necesare două condiţii. În primul rînd, dreptul intern al Statului vizat trebuie să excludă în mod expres accesul la o instanţă cu referire la postul sau categoria salariaţilor în cauză. În al doilea rînd, această derogare trebuie să aibă drept bază motive obiective, legate de interesul Statului".

În Raportul cu privire la exercitarea jurisdicţiei constituţionale pentru anul 2009, aprobat la 19.01.2010, Curtea Constituţională a atenţionat încă o dată Parlamentul asupra faptului că adresa Curţii Constituţionale din 21 noiembrie 2002 n-a fost executată.

Pe parcurs în activitatea jurisdicţională a Curţii Constituţionale au apărut mai multe situaţii incerte cauzate de această lacună legislativă. Recent Curtea a admis spre examinare sesizarea pentru controlul constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului nr.30-XVIII din 4 martie 2010 "Privind eliberarea din funcţie a Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie", depusă la 10 martie 2010 de un grup de deputaţi în Parlament. Examinînd admisibilitatea sesizării, Curtea Constituţională a hotărît să-şi modifice propria jurisprudenţă pentru a putea supune controlului constituţionalităţii actele individuale referitoare la persoanele oficiale exponente ale unui interes public deosebit, enunţînd concluzia că pînă la adoptarea de către Parlament a cadrului legal pertinent Curtea Constituţională va decide cu discernămînt în cazurile privind funcţiile oficiale cu caracter public deosebit.

Curtea observă că este necesar ca Parlamentul să aducă legislaţia Republicii Moldova în corespundere cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art.28¹ din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.79 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională solicită Parlamentului să examineze prezenta adresă şi, în termenul stabilit de lege, să fie informată despre decizia adoptată.