Prin Hotărîrea nr.25 din 9 noiembrie 2010 Curtea Constituţională a recunoscut drept constituţionale sintagmele "viceprim-miniştrii, miniştrii" şi "membrii din oficiu ai Guvernului" cuprinse în art.13 alin.(3) lit.a) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, cu modificările ulterioare, contestate în sesizarea Guvernului. Potrivit Codului electoral: "Cetăţenii Republicii Moldova care, în virtutea funcţiei pe care o deţin, nu au dreptul să fie membri ai partidelor sau ai altor organizaţii social-politice, precum şi persoanele cu înaltă funcţie de răspundere al căror mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova şi/sau de legile organice, din momentul înregistrării lor în calitate de concurenţi electorali, îşi suspendă activitatea în funcţia pe care o deţin. Persoanele care cad sub incidenţa acestor prevederi sînt:

a) viceprim-miniştrii, miniştrii şi viceminiştrii, membrii din oficiu ai Guvernului".

În procesul examinării dosarului Curtea Constituţională a constatat unele lacune în legislaţie.

Pentru asigurarea exercitării neîntrerupte a atribuţiilor Guvernului, după cum prevede art.103 din Constituţie, era necesar să fie reglementat modul de formare a Guvernului în cazul suspendării activităţii unor membri din momentul înregistrării lor în calitate de concurenţi electorali, astfel încît să poată fi executate prevederile constituţionale ale art.96 şi art.102.

Potrivit Legii privind actele legislative, "la elaborarea, adoptarea şi aplicarea actului legislativ se respectă principiile: oportunităţii, coerenţei, consecvenţei şi echilibrului între reglementările concurente"(art.4). În această ordine de idei Curtea menţionează că este necesar ca legea care autorizează ingerinţa în exerciţiul unor drepturi şi libertăţi constituţionale să întrunească şi criteriile clarităţii, accesibilităţii şi previzibilităţii.

Curtea observă că art.13 alin.(3) din Codul electoral, ce concretizează categoriile de persoane oficiale, care din momentul înregistrării lor în calitate de concurenţi electorali urmează să-şi suspende activitatea în funcţia deţinută, a omis o parte din funcţiile de demnitate publică incluse în Anexa la Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nr.199 din 16.07.2010. Potrivit Legii nr.199 din 16.07.2010, suspendarea mandatului demnitarului are loc inclusiv "în temeiul participării la campania electorală" (art.21). Astfel, se atestă o inadvertenţă între art.13 alin.(3) din Codul electoral, care este o normă specială, şi norma adoptată ulterior.

După cum a menţionat Curtea Constituţională în hotărîre, scopul urmărit de legiuitor prin norma privind suspendarea din funcţie pe durata campaniei electorale a membrilor Guvernului înscrişi în listele de candidaţi îl constituie asigurarea egalităţii şanselor tuturor concurenţilor electorali în realizarea dreptului de a accede în Parlament, scontîndu-se şi evitarea utilizării de către membrii Guvernului a resurselor administrative.

Legislaţia nu conţine prevederi clare referitor la conduita persoanelor cu funcţie de demnitate publică nespecificate în art.13 alin.(3) din Codul electoral, generînd interpretări şi aplicări neunivoce, în pofida faptului că se impune asigurarea neutralităţii şi imparţialităţii autorităţilor publice în scrutin.

După cum recomandă Codul bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept la cea de-a 52-a sesiune plenară din 18-19 octombrie 2002, egalitatea şanselor trebuie să fie asigurată în mod echitabil pentru toate partidele şi candidaţii şi trebuie să stimuleze Statul să adopte o atitudine imparţială faţă de ei şi să aplice aceeaşi legislaţie în mod echitabil tuturor. Aceasta implică o atitudine neutră (imparţială) din partea autorităţilor publice, în special în ceea ce priveşte campania electorală, reflectarea alegerilor de către mijloacele de informare în masă, în special cele publice, finanţarea publică a partidelor şi campaniilor electorale. În acest sens trebuie să existe prevederi precise, accesibile, previzibile.

În viziunea Curţii Constituţionale, Codul electoral nu conţine prevederi complete şi clare în aspectul menţionat.

Considerînd că este necesară perfecţionarea cadrului legislativ în domeniu în acest sens, Curtea Constituţională înaintează Parlamentului prezenta adresă.

În temeiul art.28¹ din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.79 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională solicită Parlamentului să examineze prezenta adresă şi să informeze Curtea despre decizia adoptată în termenele prevăzute de lege.