Hotărârea nr. 25 din 11.05.1999
Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.25 din 11.05.1999 despre controlul constituţionalităţii unor prevederi din Hotărîrea Guvernului nr. 97 din 8 februarie 1995 "Cu privire la modificarea şi completarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova" (Monitorul Oficial 56-58/36, 03.06.1999)
Monitorul:
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.56-58/36 din 03.06.1999
Subiectul sesizării:
deputat
Tipul hotărârii:
controlul constituționalității hotărârilor și a dispozițiilor Guvernului
Prevedere:
prevederi declarate neconstituționale
Hotărârea Curții Constituționale:
1. ro_1999_h_25.pdf
OPINIE SEPARATĂ (Nicolae CHISEEV)
1. Curtea Constituţională a recunoscut pct. 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 97 din 8 februarie 1995 "Cu privire la modificarea şi completarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova" ca fiind în contradicţie cu art. 46 alin. (1) şi (2), art. 54, art. 126 alin. (2) lit. a), art. 127 alin. (1) din Constituţie. Nu împărtăşesc aprecierile şi concluziile cuprinse în hotărîrea Curţii Constituţionale şi, în baza art. 26 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 67 din Codul jurisdicţiei constituţionale, consider necesar de a-mi expune opinia separată asupra acestei chestiuni. Curtea Constituţională consideră că examinarea fondului problemelor referitoare la modul juridic de reorganizare a combinatului agroindustrial în colhozul-agrofirmă "Vărzăreşti", raionul Nisporeni, nu ţine de competenţa sa. Cu toate acestea, după părerea Curţii Constituţionale, prin prevederile pct. 2 din Hotărîrea Guvernului, supusă examinării, au fost încălcate unele principii constituţionale, inclusiv principiile privind proprietatea publică şi privată, privind protecţia proprietăţii private, precum şi privind asigurarea de către stat a reglementării activităţii economice şi administrării proprietăţii publice ce-i aparţine. Sînt convins că problema luată în dezbatere nu oferă temei pentru asemenea concluzii. Stabilirea regimului juridic al proprietăţii bazei de transbordare "Bucovăţ" este problema-cheie, care urma să fie soluţionată în această cauză. În cadrul şedinţei Curţii Constituţionale s-a stabilit că baza a fost construită în anii 1969-1970 din investiţiile capitale centralizate ale Comitetului de Stat al CAI al RSSM în scopul prestării serviciilor de încărcare a vinurilor, produse la fabricile de vin situate în opt localităţi din raionul Nisporeni. În 1971 ele au fost reunite în Asociaţia sovhozurilor-fabrică din raionul Nisporeni cu centrul în satul Vărzăreşti, în componenţa căreia a intrat şi baza de transbordare "Bucovăţ". În 1986 Asociaţia a fost lichidată în legătură cu crearea consiliului raional al CAI. Totodată, pe baza gospodăriei agricole din satul Vărzăreşti şi a trei fabrici de vin (s. Vărzăreşti, s. Zberoaia şi or. Nisporeni) a fost creat combinatul agroindustrial "Vărzăreşti", în componenţa căruia a intrat şi baza sus-numită. În această perioadă în oraşul Nisporeni a început construcţia unei fabrici pentru producerea sucurilor. La 22 septembrie 1989, în temeiul hotărîrii reprezentanţilor gospodăriilor agricole şi ai punctelor vinicole din raionul Nisporeni, pe baza fabricii de producere a sucurilor şi a bazei de transbordare "Bucovăţ", a fost creată Întreprinderea intergospodărească pentru producerea, colectarea şi prelucrarea strugurilor şi comercializarea producţiei vinicole "Struguraş". Conducerea combinatului agroindustrial "Vărzăreşti" nu s-a conformat însă acestei hotărîri şi nu a transmis baza menţionată la balanţa întreprinderii "Struguraş", iar fondurile fixe ale bazei "Bucovăţ" au fost luate în arendă. La 8 februarie 1991 Guvernul, Prim-ministrul Mircea Druc, au adoptat Hotărîrea nr. 66 "Cu privire la reorganizarea combinatului agroindustrial "Vărzăreşti" din raionul Nisporeni în colhoz-agrofirmă", potrivit căreia fondurile fixe ale combinatului agroindustrial au fost transmise cu titlu gratuit colhozului-agrofirmă "Vărzăreşti" (pct.2 din hotărîre). Asociaţia Gospodăriilor Ţărăneşti "Vărzăreşti", considerîndu-se succesor de drept al colhozului-agrofirmă, a cerut ulterior să i se transmită bunurile bazei "Bucovăţ", care din 1990 era gestionată de Întreprinderea de Stat "Struguraş". La aceste bunuri puteau pretinde, de asemenea, şi cele 8 puncte de producere a vinului din raionul Nisporeni. La 8 februarie 1995 Guvernul a adoptat Hotărîrea nr. 97 privind modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr. 66 din 8 februarie 1991. Pct. 2 al Hotărîrii Guvernului prevede excluderea bazei de transbordare "Bucovăţ" din fondurile fixe, transmise anterior cu titlu gratuit colhozului-agrofirmă "Vărzăreşti", iar pct. 3 prevede transmiterea ei la balanţa întreprinderii de Stat "Struguraş" din raionul Nisporeni. În Hotărîrea sa Curtea Constituţională menţionează că prin prevederile pct. 2 din Hotărîrea contestată a Guvernului au fost încălcate principiile constituţionale privind dreptul la proprietatea privată. Acest raţionament nu este însă convingător, argumentarea lui are un caracter vădit general şi nu este corelată cu prevederile pct. 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 97 din 8 februarie 1995. Avînd în vedere dispoziţiile art. 46 din Constituţie, proprietatea privată este o formă de activitate economică a persoanelor fizice şi juridice în calitate de persoane private. Prevederile pct. 2 din Hotărîrea examinată a Guvernului nu constituie o normă juridică, ci au un caracter de dispoziţie în raport cu un obiect concret al proprietăţii. Prin urmare, cauza examinată constituie un litigiu privind dreptul de proprietate, apărut pînă la intrarea în vigoare a Constituţiei, - obiectul litigiului îl constituie Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 66 din 8 februarie 1991. Astfel, Hotărîrea Guvernului nr. 97 (prevederile pct. 2) nu putea constitui obiect al controlului constituţionalităţii, deoarece nu este act normativ. În virtutea competenţelor conferite prin Constituţie şi Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională rezolvă numai probleme de drept şi nu examinează litigii patrimoniale, inclusiv litigii legate de apartenenţa unor sau altor obiective unor proprietari concreţi. Aceasta este competenţa instanţelor de judecată de drept comun. Totodată, Curtea Constituţională, prin hotărîrea sa, a prestabilit, de fapt, temeiurile deciziei judecătoreşti în problema dreptului de proprietate asupra bazei de transbordare "Bucovăţ", ceea ce este inadmisibil. 2. Nu sînt de acord nici cu concluziile Curţii Constituţionale, potrivit cărora nu au fost stabilite circumstanţe legale pentru adoptarea pct. 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 97, consfinţite în art. 102 alin. (2) din Constituţie. Conţinutul acestui punct denotă că Guvernul a adoptat hotărîrea în cauză în limitele competenţei sale şi că prin prevederile pct. 2 au fost operate modificări şi completări într-o hotărîre a Guvernului adoptată anterior. 3. Apreciind concluziile Curţii Constituţionale asupra dosarului în cauză, este necesar a menţiona că ele nu coincid cu poziţia juridică expusă de Curtea Constituţională în decizia sa din 21 septembrie 1998 (dosarul nr. 50a) privind respingerea sesizării deputatului în Parlament Victor Cecan despre controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr. 257 din 27 aprilie 1995 "Cu privire la transmiterea proprietăţii de stat de la balanţa Societăţii pe Acţiuni "Consind" la balanţa Întreprinderii de Stat - Institutul "Incercom". În decizia sa Curtea Constituţională a menţionat că hotărîrea contestată a Guvernului prevede înfăptuirea acţiunii unice de dispunere a părţii de proprietate care aparţine statului şi aplicarea ei vizează un caz concret, fapt pentru care hotărîrea în cauză nu are caracter general-reglementativ. În decizie se menţiona, de asemenea, că litigiile ce se referă în mod prioritar la neîndeplinirea sau îndeplinirea neconştiincioasă a obligaţiilor, recunoaşterea nulităţii (integral sau parţial) a actelor organelor administraţiei publice şi ale altor organe, care nu au caracter normativ şi care sînt în contradicţie cu legea sau cu un alt act normativ ce lezează drepturile sau interesele legitime ale persoanelor juridice sau fizice, ţin de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun. Prin urmare, soluţionarea chestiunii abordate în sesizare nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Cu regret, examinînd în cadrul acestui dosar o problemă similară, Curtea Constituţională a adoptat altă poziţie juridică. Consider că procesul asupra acestui dosar urma să fie sistat, deoarece dispoziţiile contestate ale pct. 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 97 din 8 februarie 1995 nu au aspect juridico-constituţional, iar obiectul sesizării a fost ridicat în mod artificial la grad de problemă constituţională.
|
Curtea Constituţională în componenţa:
Pavel BARBALAT - preşedinte
Nicolae CHISEEV - judecător
Mihai COTOROBAI - judecător-raportor
Constantin LOZOVANU - judecător
Gheorghe SUSARENCO - judecător
Ion VASILATI - judecător
cu participarea grefierului Aliona Balaban, deputatului în Parlament
Vasile Nedelciuc, preşedintele Comisiei pentru politica externă, autorul
sesizării, reprezentantului Guvernului Constantin Olaru, viceministru al
agriculturii şi industriei prelucrătoare, conducîndu-se după art.135
alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu
privire la Curtea Constituţională şi art.16 alin.(1) din Codul
jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă
dosarul privind controlul constituţionalităţii unor prevederi din
Hotărîrea Guvernului nr.97 din 8 februarie 1995 "Cu privire la
modificarea şi completarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii
Moldova" (în continuare Hotărîrea Guvernului nr.97).
Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în
Parlament Vasile Nedelciuc, depusă la 11 ianuarie 1999, în conformitate
cu art.24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38
şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.
Prin decizia Curţii Constituţionale din 18 ianuarie 1999 sesizarea a
fost acceptată pentru examinare în fond şi inclusă în ordinea de zi.
În procesul examinării preliminare au fost solicitate puncte de
vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului,
Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare.







