În procesul examinării    rezultatelor   referendumului   republican

consultativ,  Curtea Constituţională avea obligaţia să ţină cont atît de

prevederile   Constituţiei:  art.  2  alin.  (1),  care  stipulează   că

suveranitatea  naţională  aparţine poporului Republicii Moldova, care  o

exercită  în  mod  direct în formele stabilite de Constituţie;  art.  75

alin.  (2),  în  baza căruia hotărîrile adoptate  potrivit  rezultatelor

referendumului  republican au putere juridică supremă; art. 88 lit.  f),

conform  căruia, în baza atribuţiilor sale constituţionale, Preşedintele

Republicii  Moldova poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum,

voinţa  asupra problemelor de interes naţional; art. 135 alin. (1)  lit.

d),  care stabileşte că una din atribuţiile Curţii Constituţionale  este

confirmarea   rezultatelor  referendumurilor  republicane,  cît  şi   de

următoarele  prevederi  ale Codului electoral: art. 167 alin. (2),  care

stabileşte că Curtea Constituţională examinează actele remise de Comisia

Electorală  Centrală şi confirmă sau infirmă rezultatele  referendumului

republican  şi  art. 172, conform căruia Curtea Constituţională  declară

nul  referendumul  republican,  dacă  în timpul  votării  sau  numărării

voturilor  au  fost  comise  încălcări grave  ale  prevederilor  Codului

electoral, care au influenţat rezultatele referendumului.

    1. Analizînd materialele parvenite de la Comisia Electorală Centrală

prin  prisma  normelor  precitate, consider că concluzia  din  Hotărîrea

Curţii  Constituţionale,  potrivit căreia în timpul  votării,  numărării

voturilor, precum şi în procesul totalizării rezultatelor referendumului

republican   nu  au  fost  comise  încălcări  ale  prevederilor  Codului

electoral, este pripită.

    Această concluzie  se bazează pe Hotărîrea Parlamentului nr. 424-XIV

din  4  iunie  1999 "Cu privire la raportul Comisiei pentru  control  şi

petiţii  asupra  rezultatelor  controlului privind executarea  de  către

organele   electorale   a  prevederilor  Codului  electoral  în   cadrul

desfăşurării referendumului republican consultativ din 23 mai 1999"*, în

care  se menţionează că acţiunile autorităţilor publice şi ale organelor

electorale   în   cadrul   declarării,   organizării   şi   desfăşurării

referendumului  republican  consultativ  din  23 mai  1999  nu  au  fost

conforme  reglementărilor constituţionale şi legislative, ceea ce a  dus

la încălcarea în masă a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor privind

exercitarea  directă  a suveranităţii naţionale a  poporului  Republicii

Moldova  prin  referendum, iar Procuratura Generală a fost  obligată  să

exercite,   în  termen  de  o  lună,  un  control  privind   respectarea

legislaţiei  în  procesul  votării, numărării voturilor  şi  totalizării

rezultatelor referendumului republican consultativ.

-----------------------------------------------------

    * M.O., nr. 59-61 din 10 iunie 1999, art. 280.

    Mai mult, în  şedinţa  Curţii  Constituţionale s-a  stabilit  că  la

Comisia  Electorală Centrală n-a parvenit nici o informaţie referitor la

executarea  de  către Procuratura Generală a hotărîrii Parlamentului  în

problema dată.

    2. Conform art. 171 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală

poate declara nevalabil referendumul republican dacă la el au participat

mai puţin de 3/5 din numărul persoanelor înscrise în listă.

    În baza art.  166 alin. (1) din Codul electoral, numărarea voturilor

şi  totalizarea  rezultatelor referendumului republican  (indiferent  de

tipul lui - consultativ, legislativ sau constituţional) se efectuează în

condiţiile capitolului 10 (art. 56-60) din Cod.

    De reţinut că norme similare cu caracter de blanchetă conţin şi art.

85,  108, 132 din Codul electoral, ce reglementează numărarea  voturilor

şi  totalizarea  rezultatelor alegerilor Parlamentului şi  Preşedintelui

Republicii Moldova, alegerilor locale şi ale referendumului local.

    Art. 59 alin.  (1)  Cod  electoral prevede că în cazul  în  care  la

alegerile  din  întreaga circumscripţie (or, la referendumul  republican

din  23 mai 1999 a existat o singură circumscripţie pe întreaga ţară)  a

participat  un  număr  de alegători mai mic decît numărul  cerut  pentru

declararea  alegerilor  valabile,  Comisia Electorală Centrală  face  un

anunţ  public  prin care declară alegerile nevalabile pe întreaga  ţară.

Această   prevedere  cu  caracter  imperativ  din  art.  59  Titlul   II

"Dispoziţii  comune"  ale  Codului  electoral  este  obligatorie  pentru

Comisia   Electorală   Centrală   şi  nu  poate  fi   substituită   prin

interpretarea   ad-hoc   de   către  Comisia   Electorală   Centrală   a

dispoziţiilor  art. 171 Cod electoral. De reţinut că, în conformitate cu

prevederile  art.  66 lit. c) din Constituţie, interpretarea legilor  şi

asigurarea  unităţii  reglementărilor legislative pe  întreg  teritoriul

ţării constituie atribuţia de bază şi exclusivă a Parlamentului.

    La 10 iunie 1999  Parlamentul a adoptat Hotărîrea privind asigurarea

unităţii  aplicării  unor prevederi ale Codului electoral  nr.  432-XIV,

prin  care  a  stabilit că în cazul în care la  referendumul  republican

(constituţional, legislativ, consultativ) au participat mai puţin de 3/5

din   numărul  de  persoane  înscrise  în  listele  electorale,  Comisia

Electorală Centrală declară referendumul republican nevalabil.

    Această hotărîre  a  Parlamentului, din motive greu de  realizat,  a

fost  ignorată  atît  de Comisia Electorală Centrală, cît şi  de  Curtea

Constituţională.

    3. În baza art.  75  alin. (2) din Constituţie, hotărîrile  adoptate

potrivit  rezultatelor  referendumului  republican  au  putere  juridică

supremă.

    Conform art.  143  alin.  (1) Cod electoral, în  funcţie  de  natura

juridică    a   problemelor   supuse   referendumului,   referendumurile

republicane pot fi constituţionale, legislative şi consultative.

    În temeiul celor  expuse  nu rezistă criticii pct. 2  din  Hotărîrea

Curţii   Constituţionale,  potrivit  căreia  rezultatele  referendumului

republican desfăşurat la 23 mai 1999 nu produc efecte juridice.

    În concluzie  consider că Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.

549   din  5  iunie  1999  cu  privire  la  rezultatele   referendumului

republicane consultativ din 23 mai 1999 este neconstituţională.