DECIZIE
de sistare a procesului privind controlul constituţionalităţii articolului 10
alin. (2) lit. c) liniuța a patra din Legea bugetului de stat pentru anul 2024
(salarizarea funcționarilor publici
din cadrul instanțelor judecătorești [4])
(sesizarea nr 178a/2024)

CHIȘINĂU
28 iulie 2025

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Liuba ȘOVA, preşedinte de ședință,
dlui Nicolae ROȘCA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 5 septembrie 2024,
Examinând preliminar sesizarea menționată,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 28 iulie 2025 în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă de Consiliul Superior al Magistraturii la 5 septembrie 2024, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie și 25 lit. d¹) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, în vigoare la data depunerii acesteia.

2. Autorul sesizării îi solicită Curții să verifice constituționalitatea articolului 10 alin. (2) lit. c) liniuța a patra din Legea bugetului de stat pentru anul 2024 nr. 418 din 22 decembrie 2023.

LEGISLAȚIA PERTINENTĂ

3. Prevederile relevante ale Legii bugetului de stat pentru anul 2024, nr. 418 din 22 decembrie 2023, sunt următoarele:

„Articolul 10. - (1) Pentru calcularea, începând cu 1 ianuarie 2024, a salariilor angajaţilor din sectorul bugetar, în conformitate cu prevederile Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, se stabileşte valoarea de referinţă în mărime de 2100 de lei.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), se stabilesc următoarele valori de referinţă:

[...]

c) în mărime de 2500 de lei pentru:

[...]

- personalul, cu excepţia judecătorilor şi inspectorilor-judecători, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Curţii Supreme de Justiţie, al curţilor de apel, al judecătoriilor;

[...]

e) în mărime de 3000 de lei pentru:

[...]

- personalul, inclusiv din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, din aparatele centrale ale ministerelor, ale trezoreriilor regionale ale Ministerului Finanţelor, ale Cancelariei de Stat, ale oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, cu excepţia prim-viceprim-ministrului, viceprim-ministrului, ministrului, Agentului guvernamental şi secretarului general al Guvernului;

[...]."

ÎN DREPT

I. Argumentele autorului sesizării

4. Autorul sesizării consideră că legislatorul a stabilit un nivel mai mic de salarizare pentru funcționarii publici din cadrul puterii judecătorești, comparativ cu nivelul de salarizare a funcțiilor similare din cadrul puterii executive și celei legislative.

5. Astfel, autorul sesizării a comparat, pe de o parte, valoarea de referință în mărime de 2500 lei pentru personalul din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Curţii Supreme de Justiţie, al curţilor de apel și al judecătoriilor, cu excepţia judecătorilor şi a inspectorilor-judecători, iar pe de altă parte, valoarea de referință în mărime de 3000 lei pentru funcțiile similare din cadrul puterii executive, i.e. personalul, inclusiv din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, din aparatele centrale ale ministerelor, ale trezoreriilor regionale ale Ministerului Finanţelor, ale Cancelariei de Stat, ale oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, cu excepţia prim-viceprim-ministrului, a viceprim-ministrului, a ministrului, a Agentului guvernamental şi a secretarului general al Guvernului. Autorul a ajuns la concluzia că valoarea de referință în cazul primei categorii este mai mică decât în cazul celei de-a doua categorii.

6. Autorul sesizării notează că salarizarea diferită a personalului din cadrul puterii judecătorești în comparație cu personalul puterii executive nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil și, prin urmare, este discriminatorie. Autorul susține că, deși prin Hotărârea nr. 17 din 10 octombrie 2023 Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile legale care stabileau un nivel de salarizare mai mic pentru personalul puterii judecătorești în comparație cu personalul puterilor legislative și executive, legislatorul a adoptat Legea bugetului de stat pentru anul 2024 care a deviat de la raționamentele Curții din hotărârea menționată. Autorul susține că, potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 17 din 10 octombrie 2023, legislatorul este obligat să asigure un nivel de salarizare egal pentru personalul puterilor executive, legislative și judecătorești.

7. În același timp, autorul sesizării a notat că diferența menționată afectează principiul separației puterilor în stat, deoarece prin stabilirea unui nivel mai mic de salarizare pentru personalul din cadrul puterii judecătorești legislatorul a admis că puterile statului funcționează pe baza unei ierarhii și că activitatea sistemului judecătoresc poate fi asigurată de funcționari publici mai puțin competenți.

8. Mai mult, autorul sesizării a menționat că dispozițiile contestate contravin Hotărârilor Curții Constituționale nr. 24 din 10 septembrie 2013 și nr. 25 din 6 noiembrie 2014, prin care au fost declarate neconstituționale prevederile legale care stabileau grade de salarizare diferențiate pentru funcționarii publici din cadrul puterii judecătorești comparativ cu funcțiile similare din cadrul puterii legislative și celei executive, pentru că acestea încălcau articolele 6 și 16 din Constituție.

9. În concluzie, autorul sesizării notează că dispozițiile contestate contravin articolelor 1 alin. (3), 6 și 16 din Constituție.

II. Aprecierea Curții

10. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea bugetului de stat pentru anul 2024, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. În conformitate cu articolul 25 lit. d¹) din Legea cu privire la Curtea Constituţională nr. 317 din 13 decembrie 1994, în vigoare la data depunerii sesizării, Consiliul Superior al Magistraturii este abilitat cu prerogativa sesizării Curții Constituţionale.

13. Obiect al sesizării îl constituie articolul 10 alin. (2) lit. c) liniuța a patra din Legea bugetului de stat pentru anul 2024, care stabilește valoarea de referință în mărime de 2500 lei pentru personalul, cu excepţia judecătorilor şi inspectorilor-judecători, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Curţii Supreme de Justiţie, al curţilor de apel, al judecătoriilor.

14. În procesul examinării cauzei, ca urmare a votării, s-a înregistrat o paritate de voturi. Din aceste considerente, pe baza articolului 36 alin. (7) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, controlul constituţionalităţii articolului 10 alin. (2) lit. c) liniuța a patra din Legea bugetului de stat pentru anul 2024 se sistează.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit. a), 140 din Constituţie, 36 alin. (7), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituţională

D E C I D E:

1. Se sistează procesul privind controlul constituţionalităţii articolului 10 alin. (2) lit. c) liniuța a patra din Legea bugetului de stat pentru anul 2024, la sesizarea depusă de Consiliul Superior al Magistraturii.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte de ședință                                                                                                  Liuba ȘOVA

Chișinău, 28 iulie 2025
DCC nr. 100
Dosarul nr. 178a/2024