D E C I Z I E
de aprobare a Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională

CHIȘINĂU
27 mai 2025

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Dina Musteața, asistent judiciar,

În vederea stabilirii regulilor de procedură specifice activității sale jurisdicționale realizate pe baza sesizărilor depuse, în conformitate cu prevederile Legii nr. 74 din 10 aprilie 2025 cu privire la Curtea Constituţională, 

D E C I D E: 

1. Se aprobă Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională, potrivit Anexei.

2. Se abrogă Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, aprobat prin Decizia nr. AG-3 din 3 iunie 2014.

3. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Președinte Domnica MANOLE

Chișinău, 27 mai 2025
DCC nr. AG-1

Anexă
la Decizia Curţii Constituţionale
nr. AG-1 din 27 mai 2025 

 REGULAMENTUL PRIVIND PROCEDURA DE
EXAMINARE A SESIZĂRILOR DEPUSE LA CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

Capitolul I
 CONSIDERAȚII GENERALE

1. Curtea Constituțională este organizată și funcționează pe baza prevederilor Constituției Republicii Moldova, ale Legii nr. 74 din 10 aprilie 2025 cu privire la Curtea Constituțională și ale prezentului Regulament.

2. Prezentul Regulament stabileşte procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională (în continuare, Curtea).

3. Chestiunile procedurale care nu sunt reglementate de lege și de prezentul Regulament se soluționează de către Curte potrivit principiului autonomiei determinării competenței, stabilit la articolul 6 alin. (1) din Legea nr. 74 din 10 aprilie 2025 cu privire la Curtea Constituțională.

4. Sediul Curţii se află în municipiul Chişinău, strada Alexandru Lăpușneanu nr. 28. Ședințele în plen ale Curţii au loc în sediul acesteia.

5. Procedura jurisdicțională a Curţii Constituţionale şi lucrările de secretariat se desfăşoară în limba română. Participanții la proces care nu vorbesc limba română pot lua cunoștință de actele și de lucrările dosarului şi pot participa la ședințele Curții fiind asistați de un interpret.

6. Judecătorii şi angajații Curţii, responsabili de examinarea şi instrumentarea dosarelor, sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea informaţiilor de care au luat cunoştinţă.

Capitolul II

PROCEDURA DE DEPUNERE, ÎNREGISTRARE ȘI REPARTIZARE A SESIZĂRILOR

7. În scopul exercitării activităţii de jurisdicţie constituţională, Curtea îndeplineşte următoarele atribuţii funcţionale:

a) exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor şi a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova intenţionează să devină parte;

b) interpretează Constituţia;

c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane;

e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele deputaţilor în Parlament şi mandatul Preşedintelui Republicii Moldova;

f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova, interimatul funcţiei de Preşedinte, imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile;

g) rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate a actelor normative prevăzute la lit. a), la sesizarea instanţelor judecătoreşti;

h) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid.

8. Subiectele cu drept de sesizare a Curții sunt:

a) Preşedintele Republicii Moldova;

b) Guvernul;

c) ministrul Justiției;

d) Consiliul Superior al Magistraturii;

e) judecătorii/completele de judecată din cadrul Curţii Supreme de Justiție, al curţilor de apel şi al judecătoriilor;

f) Consiliul Superior al Procurorilor;

g) deputatul în Parlament;

h) Avocatul Poporului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului;

i) consiliile unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al doilea, Adunarea Populară a Găgăuziei - în cazul în care supun controlului de constituționalitate legile şi hotărârile Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârile şi ordonanţele Guvernului, precum şi tratatele internaţionale până la intrarea în vigoare a acestora pentru Republica Moldova, care nu corespund articolului 109 şi, respectiv, articolului 111 din Constituţie.

9. Subiectele cu drept de sesizare pot depune sesizări în probleme care ţin de competenţa lor, cu excepţia sesizării privind:

a) revizuirea Constituţiei, care poate fi depusă de subiectele indicate la articolul 141 din Constituţie;

b) constatarea circumstanţelor ce justifică dizolvarea Parlamentului, care poate fi depusă de Preşedintele Republicii Moldova;

c) constatarea circumstanţelor ce justifică demiterea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova sau interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, pe baza unei hotărâri a Parlamentului, semnată de Preşedintele Parlamentului;

d) constituţionalitatea unui partid, care poate fi depusă de Parlament, de Preşedintele Republicii Moldova, de Guvern, de ministrul Justiţiei sau de Procurorul General;

e) excepţia de neconstituţionalitate, care poate fi depusă de subiectele indicate la pct. 8 lit. e);

f) confirmarea rezultatelor referendumului republican, ale alegerii Parlamentului și validarea mandatelor de deputat, precum și ale alegerii Preşedintelui Republicii Moldova și validarea mandatului său, care se depune de către Comisia Electorală Centrală.

10. Sesizarea trebuie să conțină următoarele:

a) denumirea și adresa Curții;

b) datele de identitate ale autorului/autorilor sesizării (numele și prenumele, funcția deținută sau, după caz, denumirea persoanei juridice sau a autorității publice, adresa, numărul de telefon și adresa electronică);

c) în funcție de obiectul sesizării, conform articolului 135 alin. (1) din Constituție, autorul sesizării va prezenta:

- prevederea normativă contestată, prevederea constituțională pretins a fi încălcată şi motivarea relației de contrarietate dintre cele două prevederi, adică motivarea neconstituționalității prevederii contestate;

- argumentele că norma constituțională este neclară şi pretinde o interpretare din partea Curţii, în cazul în care se solicită interpretarea Constituției;

- argumentele privind respectarea condiţiilor temporale și limitelor materiale ale revizuirii Constituţiei, în cazul în care se solicită avizarea inițiativei de revizuire a Constituției;

- actele care demonstrează respectarea exigenţelor constituţionale şi legale, în cazul confirmării rezultatelor referendumului republican, a rezultatelor alegerii Parlamentului sau ale alegerii Președintelui Republicii Moldova;

- în cazurile stabilite la art. 135 alin. (1) lit. f) din Constituție, autorul trebuie să precizeze și să motiveze circumstanțele care justifică măsurile respective;

- în cazul sesizării privind controlul constituționalității unui partid politic, autorul trebuie să demonstreze în ce măsură scopurile și activitatea partidului cad sub incidența articolului 41 alin. (4) din Constituție;

d) lista actelor anexate:

- în cazul în care sesizarea este formulată de Guvern, de Consiliul Superior al Magistraturii, de Consiliul Superior al Procurorilor, de Comisia Electorală Centrală, de consiliul unei unități administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al doilea ori de Adunarea Populară a Găgăuziei, actul de aprobare a sesizării;

- în cazul sesizării privind inițiativa de revizuire a Constituției, proiectul de lege constituțională a cărei avizare se solicită;

- în cazul excepțiilor de neconstituționalitate, scrisoarea de însoțire și încheierea instanței de judecată cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate;

e) semnătura olografă a autorului sesizării, iar în eventualitatea depunerii sesizării în formă electronică, semnătura electronică calificată, în condițiile legii.

La sesizare se anexează, după caz, și mandatul reprezentantului.

11. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate poate fi elaborată conform formularului publicat pe pagina web a Curții (www.constcourt.md).

12. Serviciul registratură și arhivă nu va înregistra sesizarea și o va restitui autorului dacă:

a) sesizarea nu este semnată olograf sau electronic de autorul sesizării sau de reprezentantul autorului sesizării;

b) sesizarea nu conține informații despre autorul sesizării sau despre reprezentantul acestuia (numele și prenumele, funcția deținută sau, după caz, denumirea persoanei juridice sau a autorității publice, adresa, numărul de telefon și adresa electronică);

c) sesizarea nu este formulată în limba română;

d) sesizarea este ilizibilă;

e) nu este anexat actul de aprobare a sesizării, în cazul în care sesizarea este formulată de Guvern, de Consiliul Superior al Magistraturii, de Consiliul Superior al Procurorilor, de Comisia Electorală Centrală, de consiliul unei unități administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al doilea ori de Adunarea Populară a Găgăuziei;

f) nu este anexat proiectul de lege constituțională a cărui avizare se solicită, în cazul sesizării privind inițiativa de revizuire a Constituției.

g) nu este anexată încheierea instanței de judecată cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, în cazul sesizării privind excepția de neconstituționalitate.

13. Sesizările depuse la Curte de către subiectele abilitate cu acest drept se înregistrează de Serviciul registratură și arhivă al Curții. Acesta înregistrează sesizarea la data depunerii ei și îi atribuie un număr, indicând data și ora înregistrării.

14. Datele cu caracter personal pot fi anonimizate pe baza solicitării motivate a autorului sesizării, la momentul înregistrării sesizării. Atunci când sesizarea sau actele jurisdicționale ale Curții conțin informații referitoare la date, situații sau circumstanțe sensibile, care pot afecta dreptul la viața privată, acestea pot fi anonimizate din oficiu.

15. După înregistrare, sesizarea este prezentată de Serviciul registratură și arhivă Președintelui Curţii și transmisă în formă electronică tuturor judecătorilor și angajaților Curții implicați în procesul de soluționare a sesizărilor. După înregistrare, sesizarea este publicată pe pagina web a Curții.

16. Printr-o dispoziție, Preşedintele Curţii repartizează sesizarea unui judecător-raportor pentru examinare. În caz de necesitate, Preşedintele Curţii poate desemna, în acest scop, mai mulți judecători-raportori. 

Capitolul III

 EXAMINAREA ADMISIBILITĂŢII SESIZĂRII 

17. Curtea examinează sesizarea în termen de 6 luni de la data înregistrării acesteia. La solicitarea judecătorului-raportor, Plenul Curţii poate prelungi termenul de soluționare a sesizării.

18. Sesizările cu un obiect identic sau similar pot fi conexate într-un singur dosar.

19. În cazul excepțiilor de neconstituţionalitate, Curtea îi poate solicita instanței de judecată să-i trimită dosarul cauzei.

20. Judecătorul-raportor examinează sesizarea primită şi redactează un proiect de decizie cu privire la admisibilitatea sau inadmisibilitatea acesteia. La examinarea sesizării, judecătorul- raportor poate fi asistat și de alți funcționari din cadrul Curții. Proiectul deciziei de admisibilitate sau de inadmisibilitate a sesizării este expediat prin poșta electronică oficială judecătorilor constituționali pentru examinare în Plen.

21. În cazul în care se solicită suspendarea acțiunii actului sau normei contestate, judecătorul- raportor elaborează un proiect de decizie pe care îl propune Plenului spre examinare.

22. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile normative sesizate de către instanța de judecată prin încheiere. Cererea de completare a excepției de neconstituționalitate poate fi depusă cu respectarea procedurii de ridicare a excepției de neconstituționalitate. Dacă autorul excepției de neconstituţionalitate a contestat mai multe prevederi normative, însă instanța de judecată nu le-a reținut pe toate în încheiere, fără să ofere vreun motiv, Curtea poate reține pentru examinare toate prevederile contestate.

23. Sesizarea poate fi retrasă de subiectul cu drept de sesizare la orice etapă a examinării cauzei. În acest caz, Curtea pronunță o decizie de sistare a procesului. În cazul excepțiilor de neconstituționalitate, retragerea sesizării se face doar prin încheierea instanței care i-a trimis Curții excepția de neconstituționalitate.

24. Președintele Curții stabilește agenda, data și ora desfășurării ședinței privind examinarea admisibilității sesizărilor.

25. Ședința privind examinarea admisibilității sesizărilor este deliberativă dacă la aceasta participă cel puțin două treimi din numărul total al judecătorilor Curții.

26. Admisibilitatea sesizărilor se examinează în ședința Plenului Curții fără participarea părților.

27. Judecătorul Curţii se abţine de la examinarea cauzei sau poate fi recuzat în cazul în care:

a) este o persoană apropiată, în sensul Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, pentru participanţii la şedinţă sau pentru reprezentanţii lor;

b) a fost implicat anterior în luarea deciziilor în cauza supusă examinării, a participat la adoptarea actului contestat, excepţie făcând elaborarea şi adoptarea Constituţiei;

c) şi-a exprimat în mod public opinia despre constituționalitatea actului contestat;

d) există alte circumstanţe care pun la îndoială rezonabilă imparţialitatea sa.

28. Cererea de abținere și de recuzare se examinează de către Plenul Curții potrivit procedurii stabilite la articolul 35 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, fără participarea judecătorului care a formulat cererea de abținere sau care a fost recuzat.

29. Judecătorul-raportor prezintă Plenului Curţii proiectul deciziei de admisibilitate sau de inadmisibilitate a sesizării și îi propune să pronunțe una din următoarele soluții:

a) să declare sesizarea admisibilă;

b) să declare sesizarea inadmisibilă.

30. Sesizarea se declară inadmisibilă în cazul în care:

a) soluţionarea acesteia nu ţine de competenţa Curţii;

b) există o hotărâre sau o decizie a Curţii care are ca obiect prevederile contestate din perspectiva acelorași critici de neconstituţionalitate, iar sesizarea nu poate conduce la modificarea jurisprudenței;

c) normele contestate au fost modificate sau abrogate, cu excepţia cazului în care acestea continuă să producă efecte asupra autorului excepţiei de neconstituţionalitate;

d) autorul ridică o problemă de interpretare şi de aplicare a normelor contestate;

e) obiectul sesizării excedează competenţei subiectului sesizării;

f) este vădit neîntemeiată.

31. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate se declară inadmisibile în cazurile prevăzute de pct. 30 din Regulament, precum și în următoarele cazuri:

a) obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu face parte din categoria actelor enumerate la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie;

b) excepţia de neconstituţionalitate este ridicată de către o persoană terţă, care nu este parte la proces, în sensul autonom al noțiunii de parte, sau de reprezentantul acesteia;

c) prevederile contestate nu vor fi aplicate la soluţionarea cauzei;

d) nu este incident un drept fundamental al autorului excepției.

32. Sesizările declarate admisibile sunt examinate în şedinţă publică.

33. Admisibilitatea sesizării se decide cu votul majorităţii judecătorilor. În cazul în care la soluționarea admisibilității sesizării se înregistrează paritate de voturi, cauza se soluționează conform articolului 36 din Legea cu privire la Curtea Constituțională.

34. La pronunțarea deciziilor de inadmisibilitate judecătorii pot formula opinii separate.

35. Decizia privind inadmisibilitatea sesizării intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Curții.

36. Decizia privind inadmisibilitatea sesizării se comunică autorului sesizării. 

Capitolul IV

 PREGĂTIREA CAUZEI PENTRU EXAMINARE ÎN ŞEDINŢA PUBLICĂ A CURŢII

37. Sesizările declarate admisibile sunt supuse unui proces de pregătire pentru a fi examinate în ședință publică.

38. În procesul de pregătire a dosarului pentru examinare în ședință publică, Curtea poate solicita de la autoritățile relevante opinia lor asupra sesizării. În solicitarea de prezentare a opiniei asupra sesizării Curtea poate formula întrebări referitoare la esența cauzei. Neprezentarea opiniei în termenul stabilit nu împiedică examinarea sesizării de către Curte.

39. Judecătorul-raportor redactează proiectul actului de jurisdicție constituțională și îl trimite Plenului Curții. Prevederile pct. 20 al prezentului Regulament se aplică în modul corespunzător.

40. După pregătirea cauzei pentru examinare în fond, cu cel puţin 10 zile înainte de data desfăşurării şedinţei publice, autorul sesizării şi ceilalţi participanţi la proces sunt informaţi despre locul, data şi ora şedinţei. În cazurile urgente, participanţii la proces pot fi informaţi într-un termen mai restrâns.

41. La şedinţele publice ale Curţii vor fi invitați:

a) autorul sesizării și/sau reprezentantul acestuia;

b) reprezentantul Parlamentului şi al Guvernului, și, după caz, al Preşedintelui Republicii Moldova, dacă se exercită controlul constituţionalităţii unei legi;

c) reprezentantul Parlamentului, dacă se exercită controlul constituţionalităţii unei hotărâri a Parlamentului;

d) Preşedintele Republicii Moldova sau reprezentantul acestuia, dacă se exercită controlul constituţionalităţii unui decret al Preşedintelui;

e) reprezentantul Guvernului, dacă se exercită controlul constituţionalităţii unei hotărâri sau a unei ordonanțe a Guvernului;

f) judecătorul care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate în cadrul soluţionării unei cauze aflate pe rol sau partea litigiului (reprezentantul acesteia), dacă excepţia a fost ridicată de aceasta din urmă. În cazul în care excepţia de neconstituţionalitate este ridicată de un complet de judecată, sesizarea va fi prezentată de un judecător delegat din cadrul completului. La ședința de examinare a excepției de neconstituționalitate sunt invitați reprezentanții Parlamentului și Guvernului;

g) reprezentanţii altor autorități, dacă Curtea decide astfel.

42. Autorul sesizării poate participa personal la şedinţa publică a Curţii sau poate delega un reprezentant. Reprezentantul autorului sesizării şi reprezentanţii autorităţilor invitate la şedinţele publice ale Curţii trebuie să prezinte o procură, după caz, un mandat avocațial. 

Capitolul V

 EXAMINAREA CAUZEI ÎN ŞEDINŢĂ PUBLICĂ

43. Şedinţele publice ale Curţii se desfăşoară cu respectarea principiului solemnității și a eticii procedurii jurisdicţiei constituţionale. În sala de şedinţe se află Stema de Stat, Drapelul de Stat şi Constituţia Republicii Moldova. La şedinţele publice judecătorii Curţii poartă robă, al cărei model este aprobat de Curte. La intrarea şi la ieşirea judecătorilor Curţii din sala de şedinţe asistenţa trebuie să se ridice în picioare. Participanţii la proces se adresează Curţii, formulează cererile şi declaraţiile, prezintă explicaţiile şi răspund la întrebări stând în picioare. Participanţii la proces nu au dreptul să adreseze întrebări judecătorilor Curţii. Participanţii la proces se adresează Curţii sau judecătorilor cu formula „onorată Curte" sau „domnule/doamnă Președinte/judecător", iar participanților la proces cu cuvintele „stimate domn" sau „stimată doamnă". Încălcarea eticii procedurii jurisdicţiei constituţionale poate atrage răspunderea prevăzută de prezentul Regulament.

44. La intrarea judecătorilor în sala de ședințe, asistentul judiciar rostește următoarea formulă: „Vă rog să vă ridicați, intră judecătorii Curţii Constituţionale".

45. Şedinţa Curţii este condusă de Preşedintele Curţii, iar în lipsa acestuia, de către judecătorul care îi exercită atribuțiile. Preşedintele deschide ședința și anunță cauza care va fi examinată.

46. Preşedintele verifică prezenţa participanţilor la proces, respectarea procedurii de citare legală și delegațiile reprezentanţilor părţilor. Preşedintele prezintă componenţa Plenului Curţii, numele asistentului judiciar şi, după caz, al interpretului și îi informează pe judecători despre oportunitatea abținerii de la examinarea cauzei, iar pe participanți despre dreptul lor de a formula cereri de recuzare. Nu pot fi admise cereri de recuzare sau de abținere care pot bloca activitatea jurisdicțională a Curții, așa cum o impune standardul necesității.

47. Preşedintele şedinţei explică participanţilor la proces care le sunt drepturile şi obligaţiile procedurale.

48. Neprezentarea la şedinţa Curţii a unei părţi notificate legal despre data, ora şi locul şedinţei nu împiedică examinarea cauzei şi pronunţarea hotărârii sau a avizului.

49. Participanții la proces pot formula demersuri. Demersurile se soluționează în şedinţă printr-o decizie protocolară a Curţii, iar după caz, în camera de consiliu.

50. Examinarea cauzei începe cu prezentarea sumară a esenței sesizării de către judecătorul- raportor. Preşedintele dă cuvântul părţilor. Primul care îşi prezintă punctul de vedere este autorul sesizării, iar apoi reprezentanții prezenți ai autorităților. Părţile prezintă aspectele relevante ale sesizării într-un interval de timp rezonabil, Preşedintele fiind în drept să limiteze timpul acordat pentru luarea de cuvânt.

51. Preşedintele menține ordinea şi solemnitatea şedinţei. Observațiile Preşedintelui sunt obligatorii pentru participanţii la proces şi pentru celelalte persoane prezente în sală. Preşedintele îl poate întrerupe, după o atenționare, pe orice participant la proces, îi poate avertiza pe participanții care încalcă ordinea desfășurării ședinței și poate dispune îndepărtarea din sală a oricărei persoane care încalcă ordinea şi ignoră observațiile Președintelui.

52. Participanții la proces care încalcă ordinea în şedinţă sunt avertizați de către Președinte despre obligația respectării ordinii şi a solemnității şedinţei și despre faptul că pot fi îndepărtați din sală dacă încalcă în mod repetat ordinea stabilită. Dacă participanții la proces încalcă în mod repetat ordinea stabilită, aceștia pot fi îndepărtați din sală pentru întreaga perioadă a dezbaterilor judiciare sau pentru o parte din şedinţă, printr-o decizie. În acest din urmă caz, după revenirea persoanelor vizate în sală, Preşedintele le informează despre actele procedurale efectuate în lipsa lor.

53. După ce un participant şi-a prezentat punctul de vedere, ceilalți participanți îi pot adresa întrebări. Judecătorii Plenului Curții pot adresa întrebări pentru clarificare sau pentru completarea concluziilor. Președintele respinge întrebările care nu se referă la obiectul sesizării.

54. Părțile își prezintă cuvântul de încheiere, în cadrul căruia pot analiza materialele examinate în ședința Curţii.

55. După rostirea cuvântului de încheiere de către părţi, Preşedintele anunţă retragerea judecătorilor în sala de consiliu pentru deliberare. Participanţii la proces sunt informați despre data şi ora pronunțării dispozitivului hotărârii.

56. Dacă după cuvântul de încheiere al părţilor sau în camera de consiliu se constată necesitatea examinării altor argumente sau împrejurări esenţiale pentru soluţionarea cauzei, Curtea decide reluarea examinării cauzei.

57. Ședința Curţii poate fi amânată la solicitarea unui judecător sau a unui participant, dacă Curtea va considera că motivul cererii este justificat.

58. În condiţiile în care ședința publică a fost deschisă şi a început examinarea cauzei în fond, Curtea poate întrerupe ședința printr-o decizie protocolară, dacă este necesar. În cazul întreruperii şedinţei, Curtea stabilește o dată pentru continuarea ei.

59. Sesizările prin care se solicită interpretarea Constituţiei sau avizarea iniţiativelor de modificare a Constituţiei se examinează în şedinţa Plenului fără participarea părţilor, cu excepţia cazului în care Curtea decide altfel.

60. Plenul Curţii deliberează în camera de consiliu. Deliberarea este secretă. Judecătorii Curţii nu au dreptul să divulge conţinutul deliberării. Preşedintele le oferă judecătorilor Curţii posibilitatea de a-şi prezenta opinia. După încheierea deliberării, Preşedintele supune votului proiectul actului de jurisdicție constituțională.

61. Actul de jurisdicție constituțională prin care se soluționează fondul cauzei se pronunță cu votul majorităţii judecătorilor. În cazul unei parități de voturi, cauza se soluționează în conformitate cu articolul 36 din Legea cu privire la Curtea Constituțională. Avizarea proiectului de lege constituțională are loc potrivit articolului 141 alin. (2) din Constituție.

62. Actul de jurisdicție constituțională prin care se soluționează fondul cauzei va cuprinde:

a) locul și data pronunțării;

b) componența Plenului Curții și numele asistentului judiciar;

c) numărul sesizării analizate și, după caz, mențiuni despre sesizările conexate;

d) subiectul care a sesizat Curtea;

e) circumstanțele litigiului principal, în cazul excepției de neconstituționalitate;

f) prevederea normativă contestată;

g) norma din Constituție la care face trimitere autorul sesizării;

h) argumentarea admisibilității sesizării;

i) argumentarea aferentă fondului sesizării;

j) dispozitivul actului.

63. La pronunțarea actului de jurisdicție constituțională prin care se soluționează fondul cauzei, judecătorul poate formula o opinie separată.

64. Dispozitivul hotărârilor și al avizelor Curții se pronunţă în mod public. Părţile sunt informate despre data şi ora pronunţării publice a dispozitivului. În timpul pronunțării actului de jurisdicție constituțională cei prezenţi, inclusiv judecătorii constituționali, stau în picioare.

65. Actul de jurisdicție constituțională prin care se soluționează fondul cauzei intră în vigoare la data pronunțării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Curții. Unele acte de jurisdicție constituțională pot intra în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial sau la data menționată în dispozitivul lor, dacă Curtea decide astfel.

66. Desfășurarea ședințelor Curţii se înregistrează audio și video și se consemnează într-un proces-verbal, întocmit de asistentul judiciar. Procesul-verbal este semnat de Preşedinte şi de asistentul judiciar. Procesul-verbal va conține:

a) data, ora deschiderii și închiderii ședinței;

b) componența Curții cu consemnarea numelui, prenumelui Președintelui, al judecătorilor și al asistentului judiciar, și, după caz, al interpretului;

c) denumirea și numărul sesizării;

d) date despre prezența participanților la proces;

e) date despre persoanele care au fost invitate la ședință, dar nu s-au prezentat;

f) date despre desfășurarea ședinței;

g) deciziile protocolare emise de Curte;

h) alte informații despre caz, dacă este necesar.

67. Curtea are competența de a corecta din oficiu sau la cererea participanților la proces inexactitățile din denumiri, greșelile sau omisiunile evidente referitoare la nume sau prenume, la datele calendaristice menționate în act sau la data întocmirii lui și altele. Corectarea erorilor tehnice din actele oficiale ale Curții se face printr-o decizie adoptată de Plen.

Capitolul VI

 ACCESIBILITATEA INFORMAŢIILOR ŞI A MATERIALELOR CAUZEI PENTRU PĂRŢI ŞI ALTE PERSOANE INTERESATE 

68. Toate informațiile referitoare la procesul decizional constituie informații confidențiale şi nu sunt accesibile publicului.

69. Participanţii la proces au dreptul să ia cunoştinţă de materialele dosarului. Studierea dosarului se încuviinţează de către Preşedintele Curţii şi se desfăşoară în prezenţa unui angajat al Curţii delegat în acest sens.

70. Dosarul este pus la dispoziţia părţilor sau a reprezentanţilor acestora după verificarea identităţii lor.

71. La solicitarea părţilor sau a reprezentanţilor acestora, Preşedintele Curţii poate încuviinţa eliberarea unor copii ale materialelor din dosar.

72. Sunt respinse cererile de acces la proiectele actelor de jurisdicție constituțională şi la alte acte întocmite în procesul de pregătire a dosarului, precum şi la documentele considerate confidențiale. Accesul la documente și informații considerate secret de stat sau secret comercial, bancar se efectuează în modul stabilit de actele normative.

Capitolul VII

DECLARAŢIILE PUBLICE PENTRU MASS-MEDIA

73. La depunerea sesizărilor, precum şi după desfăşurarea şedinţelor publice ale Curţii, pot face declarații pentru presă în incinta Curţii doar reprezentanţii Curţii. Autorii sesizărilor şi alţi participanţi la proces pot face declaraţii în incinta Curţii doar cu autorizarea Președintelui Curţii.

74. În sala de ședințe a Curții pot avea acces doar persoanele invitate. Reprezentanții mass-media și persoanele interesate pot urmări ședința în direct, accesând pagina web a Curții.