Curtea Constituţională a Republicii Moldova

Decizia nr. 51 din 03.05.2023

Decizia nr. 51 din 2 mai 2023 de inadmisibilitate a sesizării nr. 104a/2023 privind controlul constituționalității unor prevederi din articolul 15 alin. (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii

Subiectul sesizării: Consiliul Superior al Magistraturii

Decizia:
1. d_51_2023_104a_2023_rou.pdf

Sesizări:

1. Sesizarea nr. 104a din 7 aprilie 2023 privind controlul constituționalității prevederilor articolului 15 alin. (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996 (07.04.2023)

— OPINIE SEPARATĂ ( Serghei ȚURCAN)

Opinie separată : d_51_Opinie_Separata_Serghei_Turcan_rou.pdf

Opinie separată,

expusă în temeiul articolului 27 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constituțională nr. 317 din 13 decembrie 1994 și al articolului 67 din Codul jurisdicției constituționale nr. 502 din 16 iunie 1995

1. Prin Decizia nr. 51 din 2 mai 2023 a fost declarată inadmisibilă sesizarea nr. 104a/2023 privind controlul constituționalității textului „care sunt în exercițiul funcției” din articolul 15 alin. (2) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, depusă la Curtea Constituțională, la 7 aprilie 2023.

2. Curtea a admis că, în prezenta cauză, Consiliul Superior al Magistraturii era competent să sesizeze Curtea Constituțională (a se vedea DCC nr. 51 din 2 mai 2023, § 11).

3. Nu susțin această abordare din următoarele considerente.

4. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea trebuie să constate dacă aceasta este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept. Potrivit articolelor 25 lit. d¹) din Legea nr. 317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. d¹) din Codul jurisdicției constituționale nr. 502 din 16 iunie 1995, Consiliul Superior al Magistraturii are competența de a sesiza Curtea Constituțională.

5. În conformitate cu prevederile articolului 122 alin. (1) din Constituție, Consiliul Superior al Magistraturii este format din 12 membri: şase judecători aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor, reprezentând toate nivelurile instanţelor judecătoreşti, şi şase persoane care se bucură de o înaltă reputaţie profesională şi integritate personală, cu experienţă în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti şi nu sunt afiliate politic.

6. Rețin faptul că la 4 aprilie 2023 a fost adoptată Hotărârea nr. 104/5[1] cu privire la sesizarea Curții Constituționale referitor la controlul constituționalității prevederilor articolului 15 alin. (2) din Legea nr. 947-XII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Cu 3 (trei) voturi pro și 1 (un) vot împotrivă ale membrilor prezenți la ședință s-a decis sesizarea Curții Constituționale.

7. În acest context, menționez că prin Decizia nr. 2 din 21 octombrie 2010 Curtea Constituţională a sistat procesul pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Codul electoral „pentru motivul că sesizarea nu ţine de competenţa persoanei care a făcut-o” (a se vedea punctul 1 din dispozitiv). Curtea a constatat că sesizarea examinată a fost depusă de Primul-ministru, iar în şedinţa publică reprezentantul Parlamentului a contestat dreptul Primului-ministru de a sesiza autoritatea de jurisdicție constituţională. Curtea a reţinut că, potrivit articolului 38 din Codul jurisdicției constituționale, unul din subiecţii cu drept de sesizare este Guvernul. Conform articolului 97 din Constituţie, Guvernul este un organ colegial şi se compune din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniştri, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege. Caracterul colegial al Guvernului rezidă în coparticiparea tuturor membrilor săi stabiliți de Constituție la procesul de luare a deciziilor, care se adoptă cu majoritatea voturilor. Din considerentele că Prim-ministrul este doar unul din membrii Guvernului, sesizarea Curţii Constituţionale ar fi trebuit să fie o decizie asumată a întregului Guvern (a se vedea DCC nr. 2 din 21 octombrie 2010).

8. Subliniez faptul că în activitatea sa jurisdicțională de garantare a supremației Constituției, Curtea Constituţională utilizează termenii din Legea Fundamentală ca fiind concepte constituţionale autonome, independente de orice definiţie din legislaţia Republicii Moldova (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 27 din 13 noiembrie 2020, § 42).

9. Prin urmare, reieșind din faptul că, potrivit normei constituţionale, Consiliul Superior al Magistraturii este format din 12 membri, iar chestiunea sesizării Curții Constituționale a fost examinată doar de patru membri, nu pot constata îndeplinirea, în cauza examinată, a exigenței prevăzute de articolul 122 alin. (1) din Constituție referitoare la componența Consiliului Superior al Magistraturii.

10. În baza acestor raționamente, consider că Plenul Curții Constituționale trebuia să respingă sesizarea nr. 104a/2023 privind controlul constituționalității textului „care sunt în exercițiul funcției” din articolul 15 alin. (2) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii pe motivul că nu este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept.

Judecător al Curții Constituționale Serghei ȚURCAN

2 mai 2023

[1] https://www.csm.md/files/Hotaririle/2023/05/104-5.pdf

DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 104a/2023
privind controlul constituționalității unor prevederi din articolul 15 alin. (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii

CHIŞINĂU
2 mai 2023

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dlui Nicolae ROȘCA, Președinte,
dnei Domnica MANOLE,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 7 aprilie 2023,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 2 mai 2023, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituțională pe baza articolelor 135 alin.(1) lit. a) din Constituție, 25 lit.d¹) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin.(1) lit. d¹) din Codul jurisdicției constituționale, de Consiliul Superior al Magistraturii.

2. Consiliul Superior al Magistraturii îi solicită Curții să verifice constituționalitatea textului „care sunt în exercițiul funcției” din articolul 15 alin. (2) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

LEGISLAȚIA PERTINENTĂ

3. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 122

Componența

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii este format din 12 membri: şase judecători aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor, reprezentând toate nivelurile instanţelor judecătorești, şi şase persoane care se bucură de o înaltă reputație profesională şi integritate personală, cu experiență în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătorești şi nu sunt afiliate politic.

[…].”

4. Prevederile relevante ale Legii nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii sunt următoarele:

Articolul 15

Şedinţele

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii ca organ colegial îşi exercită atribuţiile în plen.

(2) Ședința Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membrii care sunt în exercițiul funcţiei şi nu se află în situaţiile menţionate la art. 18 alin. (1).

[…].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

5. Autorul sesizării menționează că, potrivit articolului 15 alin. (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturi, ședința Consiliului este deliberativă dacă la ea participă cel puțin două treimi din membrii care sunt în exercițiul funcției. În opinia autorului sesizării, norma în discuție nu generează incertitudini în situația în care Consiliul Superior al Magistraturii își desfășoară activitatea în componență deplină sau cu cel puțin jumătate din numărul total de membri prevăzut de Constituție.

6. Consiliul Superior al Magistraturii afirmă că a sesizat Curtea în vederea deblocării funcționalității Consiliului, care, la data sesizării, avea doar patru membri.

7. Autorul sesizării notează că trebuie să fie respectat un echilibru între numărul membrilor judecători și numărul membrilor non-judecători în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Totuși, potrivit autorului, la data sesizării Curții, este imposibilă alegerea membrilor judecători în Consiliu. Ultima Adunare Generală a Judecătorilor, în cadrul căreia trebuiau să fie aleși membrii din partea judecătorilor, s-a soldat cu rezultate imprevizibile.

8. În opinia autorului sesizării, deși își desfășoară activitatea într-o componență redusă, Consiliul Superior al Magistraturii este îndreptățit să aplice prevederile care constituie obiectul sesizării în vederea adoptării unor hotărâri care pun în executare chestiuni legate de reforma justiției, demarată în anul 2022, și de organizare a activității instanțelor judecătorești. De asemenea, potrivit autorului, în perioada în care Consiliul își desfășoară activitatea într-o componență redusă, adoptarea hotărârilor privind cariera și răspunderea disciplinară a judecătorilor, precum și alte hotărâri care pretind o reprezentare mai largă a judecătorilor, ar pune la îndoială legitimitatea acestor hotărâri.

9. În final, autorul sesizării a menționat că „interpretarea constituționalității” normei în discuție este necesară în vederea eliminării incertitudinilor referitoare la funcționalitatea Consiliului Superior al Magistraturii care își desfășoară activitatea într-o componență redusă.

B. Aprecierea Curții

10. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

11. Curtea observă că, potrivit articolelor 25 lit. d¹) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. d¹) din Codul jurisdicției constituționale, Consiliul Superior al Magistraturii posedă prerogativa sesizării Curții Constituționale. Totuși, Curtea constată că problema ridicată în prezenta cauză este dacă cvorumul ședințelor Consiliului Superior al Magistraturii care își desfășoară activitatea într-o componență redusă (i.e. patru membri) poate fi calculat din numărul membrilor care sunt în exercițiul funcției. Pentru că norma potrivit căreia ședința Consiliului Superior al Magistraturii „este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membrii care sunt în exercițiul funcţiei” este în vigoare, nefiind abrogată sau declarată neconstituțională, Curtea admite că, în prezenta cauză, Consiliul Superior al Magistraturii era competent să sesizeze Curtea Constituțională.

12. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din articolul 15 alin. (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ține de competența Curții Constituționale. Prevederile în discuție nu au mai constituit anterior obiect al controlului de constituționalitate.

13. Curtea notează că o sesizare care are ca obiect verificarea constituționalității unei norme reprezintă o structură cu trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității (prevederea legală), textul de referință pretins a fi încălcat (prevederea constituțională) şi motivarea relației de contrarietate dintre cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr. 27 din 14 martie 2023, § 21).

14. Din textul sesizării rezultă că autorul îi solicită Curții să interpreteze norma care constituie obiectul sesizării și, în mod implicit, să confirme constituționalitatea acesteia. Având în vedere că autorul sesizării nu a argumentat contrarietatea normei contestate cu o normă constituțională, Curtea nu poate identifica nici o critică de neconstituționalitate.

15. Examinarea unei astfel de sesizări ar însemna ca Curtea Constituțională să se substituie autorului ei în prezentarea argumentelor de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu. Prin urmare, acest tip de control este inadmisibil în condițiile în care, prin prisma articolului 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională şi a articolului 39 din Codul jurisdicției constituționale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul își întemeiază cerințele, să expună normele legale și argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituției, precum și legătura cauzală directă între norma contestată și argumentele invocate (a se vedea DCC nr. 109 din 6 septembrie 2022, § 30).

16. Așadar, pe baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul constituționalității textului „care sunt în exercițiul funcției” din articolul 15 alin. (2) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, depusă la Curtea Constituțională, la 7 aprilie 2023, de Consiliul Superior al Magistraturii.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte Nicolae ROȘCA

Chișinău, 2 mai 2023
DCC nr. 51
Dosarul nr. 104a/2023