Decizia nr. 10 din 25.07.2013
Decizia Curţii Constituţionale nr.10 din 25.07.2013 de respingere a sesizării nr.30a/2013 privind controlul constituţionalităţii prevederilor Legii nr.546-XV din 19 decembrie 2003 privind aprobarea Concepţiei politicii naţionale a Republicii Moldova
Subiectul sesizării: deputat
Decizia:
1. ro-d_10.2013.ro.pdf
Sesizări:
6. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr. 1, art.1) sunt următoarele:
Articolul 1
Statul Republica Moldova
„(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului este republica.
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.”
Articolul 2
Suveranitatea şi puterea de stat
„(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.
(2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.”
Articolul 4
Drepturile şi libertăţile omului
„(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.”
Articolul 5
Democraţia şi pluralismul politic
„(1) Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul.
(2) Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.”
Articolul 7
Constituţia, Lege Supremă
„Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”
Articolul 60
Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ
„(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.
[...]”
Articolul 66
Atribuţiile de bază
„Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:
a) adoptă legi, hotărâri şi moţiuni;
[...]
d) aprobă direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului;
[...]
r) îndeplineşte alte atribuţii, stabilite prin Constituţie şi legi”.
Articolul 72
Categorii de legi
„(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sînt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
[...]
p) celelalte domenii pentru care, în Constituţie, se prevede adoptarea de legi organice;
r) alte domenii pentru care Parlamentul consideră necesară adoptarea de legi organice.
(4) Legile ordinare intervin în orice domeniu al relaţiilor sociale, cu excepţia celor rezervate legilor constituţionale şi legilor organice.”
7. Prevederile relevante din Regulile de elaborare și cerințele unificate față de documentele de politici, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.33 din 11 ianuarie 2007 (M.O., 2007, nr. 6-9, art.44), sunt următoarele:
Capitolul II
Regimul juridic şi clasificarea documentelor de politici
„4. Documentele de politici descriu şi analizează problemele existente, identifică obiectivele aferente problemei vizate, definesc instrumentele de soluţionare a acestei probleme şi impactul aşteptat asupra statului şi societăţii.
[...]”
„5. Documentele de politici reprezintă:
a) concepţia;
b) strategia;
c) programul;
d) planul.”
„6. Concepţia reprezintă un sistem de idei generale orientate spre tratarea/interpretarea multilaterală a problemelor economice, sociale, juridice, ştiinţifice, tehnice etc., reflectă modul de a percepe sau ansamblul de opinii, idei cu privire la problemele ce ţin de dezvoltarea unui sau mai multor domenii sau sectoare în ansamblu.”
„7. Concepţia trebuie să includă:
a) descrierea situaţiei;
b) definirea detaliată a problemei;
c) indicarea documentelor de politici şi a actelor legislative relevante pentru soluţionarea problemelor abordate în concepţia respectivă;
d) instrumentele şi căile de soluţionare a problemei;
e) indicarea actelor normative ce urmează a fi elaborate/modificate pentru soluţionarea problemei;
f) evaluarea impacturilor (specificînd impactul social, economic etc.), inclusiv pentru situaţiile în care problema nu va fi soluţionată.”
„21. Problema identificată este cea care urmează a fi soluţionată cu ajutorul instrumentelor normative şi intră în competenţa ministerului sau altei autorităţi administrative centrale ce iniţiază întocmirea actului juridic.”
„22. Scopul expus în documentul de politici trebuie să vizeze problemele pe care politica publică urmează să le soluţioneze, cu indicarea factorilor vizaţi de implementare (fie direct, fie indirect).”
1. Se respinge sesizarea privind controlul constituţionalităţii Legii nr. 546-XV din 19 decembrie 2003 privind aprobarea Concepţiei politicii naţionale a Republicii Moldova.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
16. Curtea Constituţională exercită justiţia constituţională la sesizarea subiecţilor specificaţi în articolul 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 38 din Codul jurisdicţiei constituţionale.
17. Potrivit prevederilor legale, deputaţii în Parlament sunt subiecţi cu drept de sesizare a Curţii Constituţionale.
18. Curtea reţine că, în speţă, sesizarea vizează controlul constituţionalităţii Concepţiei politicii naţionale a Republicii Moldova, adoptată prin Legea nr.546-XV din 19 decembrie 2003.
19. În context, Curtea relevă că prerogativa care i-a fost acordată prin articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.
20. Supunând examinării preliminare datele referitoare la obiectul sesizării, Curtea atestă că actul contestat nu face resortul jurisdicţiei constituţionale, deoarece nu comportă caracter normativ.
21. În lumina prevederilor articolului 31 alin. (3) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin. (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, legislatorul a stabilit expres că Curtea Constituţională examinează în exclusivitate probleme de drept.
22. Curtea menționează că respectiva concepție reprezintă un document de politici, care descrie şi analizează subiectul abordat, identifică obiectivele aferente acestuia, precum și definește instrumentele de soluţionare a acestei probleme şi impactul aşteptat.
23. Concepția nu cuprinde norme juridice, iar aspectele identificate în documentele de politici urmează a fi soluţionate și puse în aplicare ulterior cu ajutorul instrumentelor normative.
24. Astfel, Curtea reţine că aprecierea Concepţiei politicii naţionale a Republicii Moldova, care cuprinde obiectivele şi sarcinile prioritare privind integrarea şi consolidarea poporului multicultural şi multilingv din țară, excede domeniului său legal de competenţă şi nu poate reprezenta o problemă de constituţionalitate, pe care Curtea Constituţională, la cerere, să o poată tranşa prin raportare la normele şi principiile fundamentale.
25. Analizând prevederile criticate, Curtea Constituţională constată că în jurisprudenţa sa anterioară s-a pronunţat asupra unor probleme analogice, subliniind că elaborarea politicii interne în diferite domenii constituie prerogativa exclusivă a Parlamentului (Hotărârea nr.19 din 29 aprilie 1999 privind controlul constituţionalităţii prevederilor art.2 alin.(2) şi art.52 din Legea bugetului pe anul 1999 nr.216-XIV din 12 decembrie 1998).
26. Având în vedere cele menţionate, sesizarea nu întruneşte datele admisibile pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi, deci, nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
