Hotărârea nr. 14 din 06.07.2006

Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.14 din 06.07.2006 pentru controlul constituţionalităţii unei prevederi din Anexa nr.2 la Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 “Privind pensiile de asigurări sociale de stat” în redacţia Legii nr.358-XV din 31 iulie 2003 “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative” şi pct.33 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a pensiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.843 din 10 septembrie 1999 (Monitorul Oficial 112-115/13, 21.07.2006)


Monitorul: Monitorul Oficial nr. 112-115/13 din 21.07.2006
Subiectul sesizării: deputat
Tipul hotărârii: controlul constituționalității legilor al regulamentelor și al hotărârilor Parlamentului
Prevedere: prevederi declarate constituționale


Hotărârea Curții Constituționale:
1. ro_2006_h_14.pdf


OPINIE SEPARATĂ expusă în temeiul art.27 alin.(5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.67 din Codul jurisdicţiei constituţionale (Mircea IUGA)

Prin Hotărîrea Curţii din 6 iulie 2006 au fost recunoscute constituţionale prevederea "Sa - venitul mediu lunar asigurat, care pentru fiecare an luat în calcul nu poate depăşi 3 salarii medii lunare pe ţară pentru anul respectiv", cuprinsă în Anexa nr.2 la Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 "Privind pensiile de asigurări sociale de stat", şi pct.33 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a pensiei, contestate de deputaţii în Parlament Ion Pleşca şi Leonid Bujor pentru motivul că încalcă art.16, art.47 şi art.54 din Constituţie şi unele prevederi ale actelor internaţionale cu privire la drepturile omului.

Consider hotărîrea Curţii nefondată pentru următoarele motive.

Potrivit Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat, dreptul de pensie este imprescriptibil. Cetăţenii beneficiază de pensii de asigurări sociale de stat în cazul în care din cauza vîrstei, stării sănătăţii sau a pierderii susţinătorului sînt lipsiţi de posibilitatea de a realiza venituri. Aceste circumstanţe sînt calificate ca riscuri sociale şi servesc drept temei pentru exercitarea dreptului de pensie.

Cuantumul pensiei pentru limită de vîrstă este în funcţie directă de nivelul de salarizare şi de caracterul activităţii social-utile prestate.

Prin Legea nr.358-XV a fost modificată modalitatea de calculare a pensiei pentru limită de vîrstă. Potrivit formulei propuse de lege, venitul mediu asigurat pentru fiecare an luat în calcul nu poate depăşi trei salarii medii lunare pe ţară pentru anul respectiv, ceea ce derogă de la principiul implementat la 1 ianuarie 1999, conform căruia sistemul de pensionare se bazează pe asigurare, care rezultă din contribuţia individuală a fiecăruia, pensia fiind calculată proporţional acestei contribuţii, şi stipulat expres de art.8 al Legii nr.156-XIV. Potrivit acestui articol, baza de calcul a pensiei o constituie venitul mediu lunar asigurat din toată perioada de activitate, acesta fiind stabilit din suma contribuţiilor plătite în perioada de cotizare. Modalitatea de calculare a pensiei expusă în Anexa nr.2 contrazice acest principiu, mai mult ca atît, anihilează fondul noţiunii de venit mediu asigurat consfinţite de art.8 al Legii nr.156-XIV şi utilizate în Anexa nr.1 la această lege.

Prevederea legală, potrivit căreia venitul mediu asigurat pentru fiecare an luat în calcul nu poate depăşi 3 salarii medii lunare pe ţară pentru anul respectiv, încalcă principiul constituţional al egalităţii tuturor în faţa legii (art.16) şi restrînge exerciţiul dreptului constituţional la asistenţă şi protecţie socială (art.47 şi, implicit, art.54).

În opinia subsemnatului, această prevedere legală diminuează protecţia socială a pensionarilor pentru limită de vîrstă şi încalcă principiul de valoare universală al respectării drepturilor dobîndite în mod licit.

Potrivit art.140 din Constituţie, art.28 alin.(1) şi alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, actele Curţii Constituţionale sînt acte oficiale executorii pe întreg teritoriul ţării, pentru toate autorităţile publice şi pentru toate persoanele juridice şi fizice. Actele normative declarate neconstituţionale devin nule din momentul adoptării hotărîrii respective a Curţii Constituţionale.

În hotărîrile nr.9 din 3 martie 1997, nr.38 din 15 decembrie 1998, nr.19 din 29 aprilie 1999, nr.27 din 18 mai 1999, nr.58 din 9 noiembrie 1999, nr.4 din 27 ianuarie 2000, nr.46 din 25 octombrie 2001 şi nr.9 din 30 martie 2004 Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra unor prevederi legale referitoare la unele categorii de pensii şi a subliniat că normele privind protecţia de stat, asigurarea materială şi socială, inclusiv asigurarea cu pensie, consfinţite în legile anterioare nu pot fi anulate sau modificate.

Prin Hotărîrea nr.9 din 30 martie 2004, invocată în mod expres în sesizare, Curtea a declarat neconstituţionale unele prevederi referitoare la modul de calculare a pensiei deputaţilor în Parlament, membrilor Guvernului şi funcţionarilor publici. În executarea acestei hotărîri, Parlamentul a exclus din art.45 al Legii nr.156-XIV prevederea restrictivă pentru categoriile respective de pensionari, însă a păstrat, în Anexa nr.2 la lege, prevederea restrictivă similară pentru pensionarii de rînd, prin care fapt a comis un act de discriminare şi a încălcat dispoziţiile constituţionale.

De remarcat, că la data adoptării pct.33 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a pensiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.843 din 10 septembrie 1999, prevedea o altă modalitate de calculare a pensiei pentru limită de vîrstă, decît art.8 şi art.16 din Legea nr.156-XIV, pe care urma să le execute, şi astfel încălca dispoziţiile art.102 alin.(2) din Constituţie, care delimitează expres atribuţiile Guvernului. 

 

 


Drept temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputaţilor în Parlament Ion Pleşca şi Leonid Bujor, depusă la 20 februarie 2006, în conformitate cu prevederile art.24 şi art.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38 şi art.39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii Constituţionale din 3 aprilie 2006 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond. În procesul examinării preliminare a sesizării au fost solicitate puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţiei, Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Centrului pentru Drepturile Omului.
Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Total vizitatori:   //   Vizitatori ieri:   //   azi:   //   Online:
Acces rapid