La 22 iunie 2015, Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea privind interpretarea articolului 34 alin. (3) din Constituție, referitor la limitele restricţionării dreptului la informație (Sesizarea nr. 23b/2015).

Circumstanţele cauzei

La originea cauzei se află sesizarea depusă de către deputații din Parlament, Mihai Ghimpu și Valeriu Munteanu.

Potrivit art. 34 alin. (1) și (2) din Constituție, dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal. Totodată, în conformitate cu articolul 34 alin. (3) din Constituție, dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a cetățenilor sau siguranța publică.

Autorii sesizării au solicitat Curții interpretarea normei constituționale în vederea elucidării condițiilor de secretizare a informației în cazul în care aceasta se referă la „măsurile de protecție a cetățenilor” și „siguranța națională”.

Sesizarea a fost examinată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA,judecători

Concluziile Curţii

Audiind argumentele părţilor și examinând materialele dosarului, Curtea a reținut că potrivit art. 34 alin. (1) din Constituție, dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Dreptul la informație constituie o precondiție pentru exercitarea altor drepturi politice, economice, sociale și culturale.

Totodată, potrivit art. 34 alin. (3) din Constituție dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a cetățenilor sau siguranța publică.

Astfel, Curtea a menționat că accesul la informație poate fi restricționat în condițiile în care aceasta vizează măsurile de protecție a cetățenilor sau siguranța publică.

În același timp, în contextul măsurilor de „protecție a cetățenilor” și „siguranță națională” Curtea a reținut că, restrângerea dreptului la informație trebuie să respecte:

(1) condiția unui scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protecția cetățenilor sau siguranța națională;

(2) condiția ca interesul public pentru aflarea informației să nu prevaleze;

- De asemenea, Curtea a menționat că orice restrângere a accesului la informație trebuie să fie prevăzută de lege și necesară într-o societate democratică pentru protecția unui interes legitim. Justificarea interesului legitim se fundamentează pe gravitatea prejudicierii acestuia în cazul publicării unor informații.

Autoritățile publice trebuie să demonstreze că divulgarea informației ar amenința în mod grav protecția cetățenilor sau siguranța națională.

Suplimentar, Curtea a subliniat că, la solicitarea persoanelor interesate, decizia de restricționare a accesului la informație urmează a fi supusă, în dependență de categoria actului, fie controlului constituționalității sau controlului judecătoresc, cu verificarea tuturor condițiilor menționate supra care au determinat restricționarea.

 Hotărârea Curţii

Având în vedere actele și lucrările dosarului, Curtea Constituţională a hotărât:

1. În sensul articolului 34 alin. (3) din Constituție:

 - restrângerea dreptului la informație poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protecția cetățenilor sau siguranța națională, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează;

 - orice restrângere a accesului la informație, inclusiv categoriile de informații, specifice și limitate, care nu pot fi dezvăluite în vederea protecției cetățenilor sau siguranței naționale, trebuie să fie prevăzută de lege și necesară într-o societate democratică pentru protecția unui interes legitim;

 - justificarea interesului legitim se fundamentează pe gravitatea prejudicierii acestuia în cazul publicării unor informații, autoritățile publice urmând să demonstreze că divulgarea informației ar amenința în mod grav protecția cetățenilor sau siguranța națională.

2. Curtea Constituțională va decide cu discernământ în cazurile de restrângere a accesului la informații prin actele Parlamentului, Președintelui Republicii Moldova și Guvernului, potrivit cerințelor indicate la punctul 1 din prezentul dispozitiv.

Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.