Stimați cetățeni,
Stimați reprezentanți ai presei,
Astăzi, Curtea a pronunțat hotărârea de confirmare a rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 şi de validare a mandatelor deputaţilor aleşi în Parlamentul Republicii Moldova, ca urmare a unei sesizări depuse de Comisia Electorală Centrală.
Curtea, potrivit Constituţiei, are competența confirmării rezultatelor alegerilor parlamentare.
Sarcina Curții este să verifice îndeplinirea condițiilor de alegere a Parlamentului Republicii Moldova. Aceste condiții sunt stabilite de Constituţie şi de Codul electoral. Potrivit Codului electoral, Curtea Constituțională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor. Curtea poate declara nule alegerile parlamentare dacă constată că în procesul alegerilor sau în procesul numărării voturilor au fost comise încălcări ale Codului care au influențat rezultatele şi atribuirea mandatelor.
Curtea trebuie să stabilească dacă presupusele încălcări au existat în realitate şi, în eventualitatea unui răspuns afirmativ, dacă încălcările au fost suficient de grave pentru a influența rezultatele în măsura în care să facă imposibilă stabilirea opiniei electoratului.
De altfel, Comisia de la Veneția a subliniat că neregulile din procesul electoral interferează cu libera exprimare a opiniei poporului doar dacă au condus la un prejudiciu real și doar dacă denaturează rezultatele alegerilor. Atunci când neregulile sunt neînsemnate sau au un caracter formal, anularea rezultatului alegerilor poate încălca dreptul la alegeri libere garantat de sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În consecință, Curtea a subliniat că:
1) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă;
2) nu orice încălcări sau nereguli din procesul electoral echivalează cu fraudarea alegerilor, ci numai cele care influențează rezultatele alegerilor;
3) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoțită de dovezile pe care se bazează.
Încălcările comise în scrutinul electoral trebuie să se fundamenteze pe hotărâri judecătoreşti definitive sau pe acte ale autorităţilor competente. Orice hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă privind legalitatea actelor emise de autorităţi dispune de puterea lucrului judecat. Curtea nu se poate pronunţa asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare care au avut ca obiect examinarea legalităţii actelor organelor electorale. Dacă Curtea ar proceda altfel, ea ar înlocui, de fapt, autorităţile statului a căror competenţă este stabilită prin lege.
Curtea a reținut că, potrivit Constituției, alegerile deputaților în Parlament se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent. Parlamentul precedent a fost ales în data de 11 iulie 2021 pentru 4 ani. Mandatul deputaților Parlamentului a fost validat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 20 din 23 iulie 2021 și deputații aleși au fost convocați în ședința de constituire a Parlamentului pe data de 29 iulie 2021. Prin urmare, Curtea a constatat că stabilirea datei alegerilor deputaților în Parlament pentru data de 28 septembrie 2025 respectă condiția celor „cel mult 3 luni de la expirarea mandatului" Parlamentului precedent prevăzută de Constituție.
Curtea a observat că la alegerile parlamentare au participat 22 de concurenți electorali, adică 4 blocuri electorale, 14 partide politice şi 4 candidați independenți.
Printr-o Hotărâre din 5 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a declarat valabile alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 și a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor alegerilor parlamentare din această dată.
Potrivit procesului-verbal, la alegerile din 28 septembrie 2025 au participat 52,24 % din numărul cetățenilor cu drept de vot incluși în listele electorale de bază și în listele suplimentare. În consecinţă, a fost respectată condiţia valabilităţii alegerilor stabilită de articolul 127 din Codul electoral, pentru că au participat mai mult de 1/3 din numărul de alegători înscriși în listele electorale.
Totalizând rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a constatat că cinci concurenți electorali au trecut pragul minim de reprezentare stabilit de lege. În funcție de numărul de voturi exprimate, Partidul Acţiune şi Solidaritate are 55 de mandate; Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei are 26 de mandate; Blocul Electoral „Alternativa" are 8 mandate; Partidul Nostru are 6 mandate și Partidul „Democrația Acasă" are 6 mandate.
Potrivit Raportului Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare, în perioada 19 august 2025 - 28 septembrie 2025 au fost înregistrate 92 de contestații. După ziua alegerilor, Comisia Electorală Centrală a înregistrat șase contestații. Acestea au vizat, între altele, utilizarea resurselor administrative; amplasarea, difuzarea sau distribuirea publicității electorale cu încălcarea legislației; încălcarea regulilor privind finanțarea campaniei; publicitate cu conținut înșelător sau de instigare la ură; efectuarea agitației electorale de către funcționari electorali; existența blocului electoral camuflat; și efectuarea agitației electorale în zilele tăcerii.
Comisia Electorală Centrală a fost implicată în mai multe cauze judiciare în care s-au contestat acţiunile sau inacţiunile sale şi hotărârile pe care le-a adoptat. Contestațiile au fost soluţionate de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive. Curtea a analizat situația contestațiilor electorale depuse la Comisia Electorală Centrală.
După analizarea actelor prezentate, dar și a rapoartelor unor misiuni de observare a alegerilor, Curtea a reținut că procesul de înregistrare a concurenților electorali s-a efectuat cu respectarea legislaţiei electorale. Deși unor partide politice li s-a refuzat înregistrarea în calitate de concurent electoral, Curtea a observat că hotărârile CEC-ului de respingere a înregistrării, fiind contestate în instanțele de judecată, au fost menținute prin acte judecătorești definitive.
Atât CEC, cât și celelalte organe electorale au funcționat în mod eficient și au asigurat procesele electorale și realizarea drepturilor concurenților electorali pe întreaga perioadă a campaniei electorale și în ziua votării.
Totuși, Curtea nu a putut trece cu vederea concluziile observatorilor naționali și internaționali, dar și ale organului electoral central cu privire la cazurile de distribuire a publicității politice și a informațiilor false pe platforme de socializare online cu utilizarea unei rețele de conturi neautentice, amplificate de inteligența artificială. Unii observatori au menționat că aceste acțiuni au reprezentat „atacuri hibride" prin intermediul unor „ferme de troli" coordonate de către actori statali străini, adică de Federația Rusă.
Condiția constituțională ca voința poporului să fie exprimată prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber, presupune obligația pozitivă a statului de a adopta măsuri apte să protejeze votul liber al alegătorilor, inclusiv prin reglementarea publicității electorale online.
În acest sens, Curtea a emis o Adresă Parlamentului. Adresa a vizat considerentele din hotărâre potrivit cărora legislatorul trebuie să consolideze competențele autorităților în domeniul serviciilor de platformă de partajare a materialelor video, dar și să stabilească alte măsuri eficiente, mai cu seamă în perioada electorală, cu condiția ca libertatea de exprimare a utilizatorilor platformelor online să nu fie limitată în mod disproporționat.
Curtea a mai observat că, prin Hotărârea sa din 3 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a constatat încălcarea legislației electorale de către Partidul politic „Democrația Acasă". Partidul a contestat hotărârea Comisiei în fața Curții de Apel Centru, care a dispus printr-o hotărâre anularea sancțiunii complementare a lipsirii de alocații de la bugetul de stat. Totuși, ca urmare a recursului formulat de Comisia Electorală Centrală, Curtea Supremă de Justiţie a casat parțial decizia Curții de Apel Centru în partea anulării sancțiunii complementare a lipsirii de alocații de la bugetul de stat. Curtea Constituțională a reținut că, deși autoritățile au constatat încălcarea legislației electorale de către Partidul „Democrația Acasă", privite în mod separat, aceste încălcări nu pot influența rezultatul alegerilor.
Prin urmare, Curtea Constituțională nu a constatat încălcări ale procesului electoral în măsură să influențeze în mod decisiv exprimarea votului cetățenilor la alegerea deputaților în Parlament. Din acest motiv, ea a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 și a validat mandatele deputaților aleși.
Vă mulțumesc!

1880 Accesări