Marți, 14 februarie 2023, Curtea Constituțională a pronunțat dispozitivul Avizului nr. 1 la proiectul de lege pentru modificarea articolului 70 din Constituție (sesizarea nr. 211c/2022). 

Circumstanțele cauzei 

La originea cauzei se află sesizarea depusă de 34 de deputați din Parlamentul Republicii Moldova la 9 decembrie 2022. 

Proiectul de lege constituțională înaintat de deputați urmărește reglementarea posibilității deputatului de a renunța la imunitatea sa.

 Așadar, pentru articolul 70 alin. (3) din Constituție este propusă următoarea variantă: „Deputatul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviințarea Parlamentului, după ascultarea sa. Reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată poate avea loc fără încuviințarea Parlamentului, în cazul exprimării în scris a acordului deputatului privind efectuarea acțiunilor procesuale respective. Încuviințarea Parlamentului pentru reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată nu este necesară în cazul infracțiunilor de corupere activă sau pasivă, trafic de influență, exces sau abuz de putere, îmbogățire ilicită și spălare a banilor”.

Analiza Curții 

a) Cu privire la inițiativa de modificare a Constituției 

Curtea a observat că ultima propoziție din proiectul de modificare a articolului 70 din Constituție a fost supusă avizării Curții, iar Curtea a reținut, prin Avizul său nr. 2 din 26 octombrie 2021, că este conformă cu limitele temporale și materiale de revizuire a Constituției, așa cum acestea sunt stabilite de articolele 63 alin. (3) și 142 din Legea fundamentală, putând fi înaintată spre examinare Parlamentului. Prin urmare, Curtea s-a pronunțat doar în privința textului „reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată poate avea loc fără încuviințarea Parlamentului, în cazul exprimării în scris a acordului deputatului privind efectuarea acțiunilor procesuale respective” din proiectul de modificare a articolului 70 alin. (3) din Constituție.

Conform notei de argumentare a proiectului de lege constituțională, atunci când organele de drept cer ridicarea imunității parlamentare a unor deputați din opoziție, în societate s-ar crea impresia că acțiunile privind ridicarea imunității au mai mult un scop politic, decât elucidarea faptelor imputate. [...] Prin acest acord, deputatul și-ar manifesta disponibilitatea de a conlucra cu organele de anchetă, fără parcurgerea etapelor birocratice. Mai mult, solicitarea acordului său nu va presupune că există o necesitate stringentă a organului de urmărire penală de a efectua cele patru acțiuni: reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată. 

b) Cu privire la respectarea procedurii de inițiere a revizuirii Constituției 

Curtea a reținut că propunerea legislativă de revizuire a Constituției a fost înaintată de un grup de 34 de deputați, adică de o treime din numărul deputaților din Parlament, așa cum prevede articolul 141 alin. (1) lit. b) din Constituție. 

c) Cu privire la respectarea condițiilor temporale ale revizuirii Constituției 

Curtea a notat că revizuirea Constituției inițiată de deputați nu cade, la această etapă, sub interdicțiile temporale prevăzute de articolele 63 alin. (3) și 142 alin. (3) din Constituție. 

d) Cu privire la respectarea condițiilor materiale ale revizuirii Constituției 

Curtea a constatat că inițiativa de revizuire a Constituției nu afectează caracterul suveran, independent şi unitar al statului Republica Moldova, impus de articolul 1 alin. (1) din Constituție, nici statutul de neutralitate permanentă, prevăzut de articolul 11 din Constituție. Din conținutul tezei a doua a inițiativei de revizuire a Constituției, Curtea reține că aceasta are ca efect, prima facie, reducerea garanțiilor unor drepturi și libertăți fundamentale. 

Curtea a examinat dacă modificările constituționale propuse nu contravin altor prevederi constituționale şi dacă se va asigura aplicabilitatea coerentă a acestora, fără ca ele să se excludă reciproc. 

e) Cu privire la acordul scris al deputatului de renunțare la imunitate 

Curtea a notat că, în prezent, articolul 70 alin. (3) din Constituție prevede că „deputatul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviințarea Parlamentului, după ascultarea sa”. Acest text îi garantează deputatului imunitatea personală (denumită și inviolabilitate), asigurându-i independența, protecția în fața abuzurilor sau presiunilor sub forma amenințărilor, a privărilor de libertate sau a procedurilor judiciare. Imunitatea nu este aplicabilă în cazul deputaților prinși în flagrant delict. 

Prin inițiativa de revizuire a Constituției, autorii sesizării propun posibilitatea deputatului de a renunța, printr-un acord scris, la ascultarea sa de către Parlament și la procedura încuviințării de către Parlament a ridicării imunității sale pentru a putea fi reținut, arestat, percheziționat sau trimis în judecată. 

Acordul scris al deputatului în vederea reținerii, a arestării, a percheziționării sau a trimiterii sale în judecată reprezintă o modalitate a renunțării exprese a acestuia la garanțiile prevăzute de articolul 70 alin. (3) din Constituție – ascultarea sa de către Parlament și încuviințarea parlamentară. 

Reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată a unui deputat reprezintă ingerințe în mai multe drepturi fundamentale ale sale, cum ar fi dreptul la libertatea individuală și siguranța persoanei, garantat de articolul 25 din Constituție, dreptul la apărare, garantat de articolul 26 din Constituție, dreptul la viața intimă, familială și privată, garantat de articolul 28 din Constituție, sau dreptul la inviolabilitatea domiciliului, garantat de articolul 29 din Constituție. 

Articolul 25 din Constituție protejează libertatea fizică a persoanei și are ca scop ca nicio persoană să nu fie privată de libertate de o manieră arbitrară. Potrivit articolului 6 pct. 40) din Codul de procedură penală, reținerea reprezintă măsura luată de organul competent de a priva de libertate o persoană pe un termen de până la 72 de ore. Potrivit articolelor 6 pct. 4) și 175 alin. (3) pct. 11) din Codul de procedură penală, arestarea preventivă reprezintă o măsură preventivă privativă de libertate aplicată în baza unei hotărâri judecătorești. Aplicate în cazul unui deputat, aceste măsuri i-ar limita dreptul la libertatea individuală. 

Din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului, renunțarea la unele drepturi nu este permisă întotdeauna. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a reținut că dreptul la libertate este prea important într-o „societate democratică”, în înțelesul Convenției, pentru ca o persoană să piardă beneficiul protecției Convenției din simplul motiv că se predă pentru a fi plasat în detenție. Detenția poate încălca articolul 5, chiar dacă persoana vizată a consimțit la aceasta (cauza Storck v. Germania, 16 iunie 2005, § 75). 

Într-o cauză judecată de Marea Cameră în 5 iulie 2016, Buzadji v. Republica Moldova, Curtea Europeană le-a reamintit autorităților naționale că atunci când este în discuție dreptul la libertate, acestora le revine să demonstreze caracterul necesar al detenției. Deși Guvernul a susținut că însuși reclamantul a cerut să fie plasat în arest la domiciliu, totuși, Curtea Europeană nu a fost pregătită să accepte că atitudinea reclamantului față de arestul său și omisiunea de a contesta arestul la domiciliu au echivalat cu o renunțare la dreptul său la libertate. 

Având în vedere caracterul strict al considerentului Curții Europene, potrivit căruia este contrar Convenției ca o persoană să renunțe la protecția acesteia din simplul motiv că acceptă sau se oferă să fie plasată în detenție, Curtea a conchis că proiectul de lege pentru modificarea articolului 70 alin. (3) din Constituție supus avizării sale are ca rezultat suprimarea garanțiilor dreptului la libertatea individuală. Astfel, această inițiativă nu corespunde articolului 142 alin. (2) din Constituție. 

Hotărârea Curții: 

Pornind de la argumentele invocate, Curtea a reținut că inițiativa de revizuire a articolului 70 alineatul (3) din Constituția Republicii Moldova, care este semnată de 34 de deputați, este prezentată de subiectul autorizat şi, în acest sens, este conformă cu prevederile articolului 141 alin. (1) lit. b) din Constituție. 

Inițiativa de revizuire a articolului 70 alineatul (3) din Constituția Republicii Moldova corespunde limitelor temporale de revizuire stabilite de articolele 63 alin. (3) și 142 alin. (3) din Constituție. 

Inițiativa de revizuire a articolului 70 alineatul (3) din Constituția Republicii Moldova încalcă limitele materiale de revizuire a Constituției stabilite de articolul 142 alin. (2) din Constituție și nu poate fi înaintată Parlamentului spre examinare. 

Acest Aviz este definitiv, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Textul integral al avizului va fi disponibil pe pagina web a Curţii Constituţionale http://www.constcourt.md/