|
|
Categorii
Categorii
|
|
20.09
2013 Eliberarea vicepreşedintelui Curţii de Conturi – neconstituțională
La 20 septembrie 2013, Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.183 din 12 iulie 2013 privind eliberarea din funcţiile de membru şi de vicepreşedinte al Curţii de Conturi (Sesizarea nr. 33a/2013). Circumstanţele cauzei La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 19 iulie 2013, de deputaţii în Parlament, dnii Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Gheorghe Brega şi dna Corina Fusu, pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.183 din 12 iulie 2013, prin care domnul Tudor Şoitu a fost eliberat înainte de termen din funcţiile de membru şi de vicepreşedinte al Curţii de Conturi, la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi. Autorii sesizării au susţinut că în cazul în care Parlamentul intenţionează să elibereze din funcţie o persoană oficială, în prezenta speţă – membru al Curţii de Conturi, este obligatorie respectarea procedurilor stipulate de Constituţie şi legislaţie. Autorii sesizării au pretins, că prin adoptarea Hotărârii Parlamentului nr.183 din 12 iulie 2013 privind eliberarea din funcţiile de membru şi de vicepreşedinte al Curţii de Conturi, au fost încălcate prevederile articolului 66 lit. j) și 133 din Constituţie. Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă: Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte, Dl Aurel BĂIEŞU, Dl Igor DOLEA, Dl Tudor PANŢÎRU, Dl Victor POPA, Dl Petru RAILEAN, judecători. Concluziile Curţii Audiind argumentele părţilor și examinând materialele dosarului, Curtea a reiterat că articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie abilitează instanța de jurisdicție constituțională cu controlul constituţionalităţii tuturor actelor adoptate de Parlament, fără a face distincţie între actele normative şi cele individuale. Curtea a relevat că la baza statului de drept, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituţie, stă principiul legalităţii. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică (art. 7 din Constituţie). În context, Curtea a menţionat că legalitatea, ca principiu de bază al statului de drept, presupune conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare care stabilesc condiţii de procedură privind edictarea normelor juridice. Comportamentul legal vizează atât activitatea de legiferare a Parlamentului, cât şi stabilirea normelor interne de organizare şi funcţionare, care au o conexiune directă cu procesul legiferării. Potrivit jurisprudenţei sale anterioare (cazul Muruianu, Urechean, Gurin, etc.), Curtea verifică constituţionalitatea actului cu caracter individual contestat, referitor la eliberarea din funcţiile de membru şi de vicepreşedinte al Curţii de Conturi, sub aspectul competenţei autorităţii de a adopta actul respectiv şi al procedurii de adoptare. Curtea a reținut că articolul 66 lit.j), conferă Parlamentului funcţia de a alege şi numi persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege. De asemenea, în conformitate cu prevederile articolului 133 din Constituţie, Curtea de Conturi este alcătuită din 7 membri numiţi de Parlament, la propunerea Preşedintelui acesteia. Alineatul (5) din norma constituțională citată mai sus prevede că: „Alte atribuţii, precum şi modul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, se stabilesc prin lege organică”. Curtea a observat că la 12 iulie 2013, la iniţiativa Preşedintelui Curţii de Conturi, în temeiul articolului 22 din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi al articolului 21 al Legii Curţii de Conturi, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr.183, prin care dl Tudor Şoitu a fost eliberat din funcţiile de membru şi de vicepreşedinte al Curţii de Conturi. Articolul 22 alin.(3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică stipulează că, în cazul demnitarului numit încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin revocarea sau, după caz, eliberarea din funcţie a demnitarului în temeiul actului administrativ al autorităţii care l-a numit în funcţie. Iar potrivit alin.(4) al aceluiaşi articol dispoziţiile alin. (3) nu se aplică demnitarilor pentru care legea specială ce reglementează activitatea acestora prevede o altă procedură de încetare a mandatului înainte de termen. Astfel, Curtea a reţinut că prevederile articolului 22 din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nu sunt relevante pentru a elibera din funcţie un membru al Curţii de Conturi deoarece activitatea acestora, organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi sunt reglementate prin lege specială care prevede o altă procedură de încetare a mandatului înainte de termen. Curtea a observat că în conformitate cu articolul 21 alin. (2) din Legea Curţii de Conturi, membrul Curţii de Conturi poate fi revocat din funcţie înainte de expirarea mandatului de către Parlament, la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi, doar în următoarele situații: · pierderii cetăţeniei Republicii Moldova; · condamnării, în baza hotărârii definitive şi irevocabile a instanţei de judecată, pentru comiterea unei infracţiuni; · imposibilităţii, din motive de sănătate, de a-şi exercita atribuţiile timp de mai mult de 4 luni consecutiv; · declarării dispariţiei fără urmă, în conformitate cu legea; · incompatibilităţii cu o altă activitate remunerată; · activităţii în cadrul unui partid sau al unei alte organizaţii social-politice. Această rigiditate decurge din raţiunea asigurării independenţei persoanei faţă de acei care au votat pentru alegerea sau numirea sa. Ba mai mult, reieșind din rolul Curții de Conturi de a verifica administrarea și utilizarea resurselor financiare publice, inclusiv de către Parlament, Curtea consideră extrem de necesar asigurarea independenței și inamovibilității funcționale a membrilor acesteia pe durata mandatului în vederea evitării subordonării politicului. În context, Curtea a reţinut că prin actul de eliberare din funcţiile de membru şi de vicepreşedinte al Curţii de Conturi a avut ca efect încetarea mandatului membrului Curţii de Conturi. În scopul garantării independenţei persoanei ce exercită o funcţie de demnitate publică, normele constituţionale şi legale impun respectarea exercitării termenului mandatului. De regulă, destituirea presupune o procedură mai complicată decât numirea în funcţie sau cel puţin una echivalentă. Procedura de destituire este expres stipulată de lege pentru membrii Curţii de Conturi. Curtea a menționat că revocarea membrilor Curţii de Conturi se poate dispune numai de către autoritatea care i-a numit, şi anume Parlamentul, iar cazurile şi condiţiile revocării sunt cele prevăzute de Legea Curţii de Conturi. Astfel, în acest sens competenţa Parlamentului oferită prin lege, nu este una discreţionară. Din normele constituţionale şi legale, Curtea a reținut că actul contestat, fiind adoptat de Parlament la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi, sub formă de hotărâre, nu corespunde sub aspectul cerinţelor prevăzute de articolele 66 lit. j) și 133 din Constituţie. Hotărârea Curţii Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a admis sesizarea unui grup de deputaţi în Parlament şi a declarat neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr. 183 din 12 iulie 2013 privind eliberarea din funcţiile de membru şi de vicepreşedinte al Curţii de Conturi. Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Textul integral al hotărârii va fi disponibil pe pagina web a Curţii Constituţionale http://www.constcourt.md/
Adresa: A. Lăpuşneanu 28, CHIŞINĂU MD-2004, MOLDOVA secretariat@constcourt.md – Secretar General |
12187 Accesări 
