Textul Briefing-ului susținut de Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, pe 6 decembrie 2022 (salarizarea judecătorilor și a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii)

Stimați cetățeni,

Stimați reprezentanți ai media, 

Astăzi, Curtea a pronunțat o hotărâre care a avut la bază o sesizare a Consiliului Superior al Magistraturii.

În sesizarea sa, Consiliul a contestat abrogarea Legii privind salarizarea judecătorilor și a procurorilor, prin adoptarea, în 2018, a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Până în 2018, unitatea de referință la calcularea salariului judecătorilor era valoarea salariului mediu pe economie în anul precedent celui de gestiune. De exemplu, salariul unui judecător de primă instanță cu o vechime în munca de judecător de până la șase ani consta din trei salarii medii pe economie. După intrarea în vigoare a Legii privind sistemul unitar de salarizare, pentru judecători a fost stabilit un coeficient de salarizare fix, în funcție de nivelul instanței în care activează și de vechimea lor în muncă. Acest coeficient trebuie înmulțit cu o valoare de referință stabilită în Legea bugetului de stat. Totuși, din 2018 până în prezent, cuantumul salariului judecătorilor a rămas același, pentru că valoarea de referință nu a fost modificată.

Așadar, Consiliul Superior al Magistraturii a pus problema încălcării principiilor preeminenței dreptului, separației puterilor în stat și independenței judecătorilor, garantate de articolele 1 alin. (3), 6 și respectiv 116 alin. (1) din Constituție.

În jurisprudența sa, Curtea a subliniat că garanția unei instanțe independente impune ca judecătorii să beneficieze de garanții adecvate pe plan financiar. Deși garanția financiară nu poate fi redusă la fixarea unui cuantum precis al salariului, Curtea a precizat că este necesară o stabilitate a cuantumului salariului judecătorilor care să le asigure un nivel de viață adecvat. Stabilitatea salariului și nivelul său adecvat urmăresc să-i pună pe judecători la adăpost de orice presiuni exterioare care le influențează deciziile. Cuantumul salariului trebuie să fie în concordanță cu importanța funcției asumate și nu trebuie să fie departe de realitățile economice și sociale.

De asemenea, Curtea a menționat că pentru a-și realiza competențele, puterea judecătorească trebuie să fie independentă față de puterile legislativă și executivă, fapt care implică libertatea față de orice influență care poate fi exercitată de acestea din urmă.

Curtea a verificat dacă legea contestată protejează independența judecătorului prin ajustarea salariului în cazul fluctuațiilor economice. Ea a observat că, deși legislativul a majorat, începând cu 2020, valoarea de referință pentru unii funcționari publici, remunerația judecătorilor nu a fost modificată, în ciuda faptului că inflația a diminuat din puterea de cumpărare a salariilor judecătorilor. Majorările salariale nu au vizat doar salariile mici, ci și salarii cu valori egale sau cu valori care depășeau, la data ajustării lor, salariile judecătorilor de primă instanță. Ajustările salariale au avut un caracter incoerent, iar înghețarea salariilor judecătorilor nu a urmărit implementarea vreunui obiectiv legat de ordinea publică.

Curtea a mai analizat dacă legea contestată prevede garanții împotriva presiunilor din partea legislativului sau a executivului. Curtea a reținut că legea nu le impunea autorităților competente să motiveze refuzul de a ajusta salariile judecătorilor. Judecătorii nu-și pot revendica dreptul la majorări salariale prin negocieri sau prin acțiuni colective. Implicarea lor în asemenea acțiuni ar presupune că sunt dispuși la concesii în activitatea lor, pentru a beneficia de creșterea salariilor.

Curtea a enunțat câteva considerente privind cuantumul adecvat al remunerației judecătorilor. Având în vedere că inflația erodează valoarea salariului și subminează securitatea financiară, Curtea a reținut că remunerația judecătorilor trebuie protejată de fluctuațiile monetare. Acest obiectiv poate fi realizat prin ajustarea salariilor în baza ratei inflației sau în baza altor mecanisme care țin cont de evoluția prețurilor la produsele și serviciile de bază, ca în cazul indexării pensiilor.

Nivelul salariului influențează decizia judecătorilor de a rămâne sau nu în profesie. Majoritatea judecătorilor intră în profesie atunci când sunt tineri, proiectându-și o carieră de durată. Ei nu trebuie puși în situația de a-și epuiza resursele personale sau de a se îndatora, pentru a rămâne în profesie.

De asemenea, Curtea a considerat că membrii Consiliului Superior al Magistraturii (judecători și non-judecători) trebuie să beneficieze de garanții privind independența și imparțialitatea lor. Remunerația lor trebuie să corespundă poziției pe care o ocupă. Curtea a precizat că legislația trebuie să prevadă mecanismele necesare care să asigure menținerea valorii reale a salariilor acestora la nivelul corespunzător îndeplinirii funcției de garant al independenței autorității judecătorești.

Având în vedere că Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței autorității judecătorești și instituția care exercită autoadministrarea judecătorească, Curtea a precizat că raționamentele din prezenta hotărâre urmează a fi aplicate și față de membrii Consiliului. 

Prin hotărârea sa, Curtea a recunoscut constituționale articolele 12 alin. (15) și 29 alin. (2) din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în măsura în care ajustarea anuală a mărimii valorii de referință a coeficientului de salarizare a judecătorilor și a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este obligatorie și se bazează cel puțin pe rata inflației medii anuale la data adoptării Legii bugetului de stat pentru anul următor. De asemenea, Curtea a recunoscut constituționale articolul 12 alin. (16) și Anexa nr. 4 Tabelul 1 din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în partea care vizează modul de calculare a salariului de bază al judecătorilor și al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Vă mulțumesc pentru atenție!