Prima   |  Media   |  Noutăţi | Curtea a constatat circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a imposibilitatea formării Guvernului
15.04
2021

Curtea a constatat circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a imposibilitatea formării Guvernului

1620 Accesări    

 

Joi, 15 aprilie 2021, Curtea Constituțională a pronunțat Avizul nr. 1 pentru constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului (sesizarea nr. 71f/2021). Ședința Curții a avut loc cu respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii cazurilor de infecție cu COVID-19. 

Circumstanțele cauzei 

La originea cauzei se află sesizarea depusă de dna Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova. În baza articolului 85 alineatele (1) și (2) din Constituție, autoarea sesizării solicită îi solicită Curții să constate circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a, din cauza expirării termenului de trei luni în cadrul căruia Parlamentul trebuia să formeze Guvernul și a expirării termenului de 45 de zile de la prima solicitare și respingerea a două solicitări de învestitură a Guvernului. 

Analiza Curții 

Pentru a constata, în acest caz, întrunirea circumstanțelor prevăzute de articolul 85 alineatele (1) și (2) din Constituție care justifică dizolvarea Parlamentului, Curtea a verificat:

(a) dacă Parlamentul a respins cel puțin două solicitări de învestitură a Guvernului;

(b) dacă Guvernul nu a fost format timp de trei luni;

(c) dacă a avut loc consultarea fracțiunilor parlamentare în baza articolului 85 alin. (1) din Constituție.

a) Dacă Parlamentul a respins cel puțin două solicitări de învestitură a Guvernului 

În prezenta cauză, Curtea a observat că prima solicitare de învestire a Guvernului datează cu 8 februarie 2021, atunci când dna Natalia Gavrilița, candidat pentru funcția de Prim-ministru, desemnată de Președintele Republicii prin Decretul nr. 25-IX din 27 ianuarie 2021, a depus un demers la Președintele Parlamentului, prin care a solicitat votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și întregii liste a Guvernului. Pe 11 februarie 2021, Parlamentul a respins solicitarea de învestire a Guvernului. Prin urmare, Curtea a constatat că prima solicitare de învestitură a Guvernului a fost respinsă. 

În cadrul procedurilor primei solicitări de învestitură, se poate susține că fracțiunile parlamentare au avut, în mod rezonabil, posibilitatea de a propune un candidat, iar omisiunea lor de a-și exercita această competență nu le poate fi imputată altor autorități. Prin urmare, Curtea a constatat că eșuarea formării Guvernului la prima solicitare îi poate fi imputată Parlamentului. 

Curtea a subliniat că, din data de 11 februarie 2021, a fost formalizată o majoritate parlamentară absolută care susținea candidatura dnei Mariana Durleșteanu pentru funcția de Prim-ministru. Având în vedere refuzul dnei Mariana Durleșteanu de a candida, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 47-IX din 16 martie 2021, dl Igor Grosu a fost desemnat în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru. Desemnarea dlui Igor Grosu în această calitate ținea de puterea discreționară a Președintelui Republicii. În același timp, Curtea a reținut că atât refuzul dnei Mariana Durleșteanu de a fi candidat la funcția de Prim-ministru din partea majorității parlamentare absolute formalizate, cât și faptul că majoritatea parlamentară nu s-a asigurat de convingerea candidatului propus privind menținerea acceptului da a candida nu-i pot fi imputate Președintelui Republicii. Această situație îi este imputabilă Parlamentului, de vreme ce renunțarea reprezentantului (i.e. a candidatului) manifestă, pe acest plan constituțional, efecte negative pentru reprezentat (i.e. majoritatea parlamentară), efecte care nu-i pot fi imputate unui terț. 

A doua solicitare de învestire a Guvernului datează cu 23 martie 2021, atunci când dl Igor Grosu a depus un demers la Secretariatul Parlamentului prin care a solicitat votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și întregii liste a Guvernului. Dezbaterea programului de activitate și lista Guvernului  a fost stabilită pentru data de 25 martie 2021. Prezentarea programului de activitate și a întregii liste a Guvernului propuse de dl Igor Grosu a eșuat din lipsa cvorumului în Parlament. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că neîntrunirea cvorumului, atunci când se examinează subiectul învestirii unui Guvern, reprezintă un eșec al învestiturii. Prin urmare, pe 25 martie 2021, Parlamentul a respins a doua solicitare de învestire a Guvernului. 

De asemenea, Curtea a observat că de la prima solicitare de învestitură (i.e. 8 februarie 2021) și până la respingerea celei de-a doua solicitări de învestitură (i.e. 25 martie 2021) au trecut 45 de zile. 

Prin urmare, Curtea a constatat că este respectată condiția respingerii a cel puțin două solicitări de învestitură într-un termen de cel mult 45 de zile între ele. 

b) Dacă Guvernul nu a fost format timp de trei luni 

În jurisprudența sa, Curtea a reținut că termenul de trei luni, prevăzut de alin. (1) al articolului 85 din Constituție, este un termen general de formare a Guvernului, care începe să curgă de la data apariției circumstanțelor care au determinat necesitatea formării unui nou Guvern și curge indiferent de declanșarea procedurilor de formare a noului Guvern și/sau de îndeplinirea procedurilor prevăzute de alineatul (2) al articolului 85 din Constituție. Termenul de trei luni include perioadele de consultare a fracțiunilor parlamentare și de efectuare a altor proceduri legale și constituie o limită temporală pentru formarea noului Guvern. 

În această cauză, Curtea a observat că termenul de trei luni pentru formarea Guvernului a început să curgă de la 23 decembrie 2020 (data demisiei Guvernului) și a expirat pe 23 martie 2021. 

În consecință, Curtea a notat că condiția referitoare la imposibilitatea formării Guvernului timp de trei luni, așa cum aceasta este stabilită de articolul 85 alin. (1) din Constituție, este întrunită. 

c) Dacă a avut loc consultarea fracțiunilor parlamentare în baza articolului 85 alin. (1) din Constituție 

Curtea a reținut că, pe 26 și 29 martie 2021, Președintele Republicii a consultat fracțiunile parlamentare, îndeplinind astfel exigența articolului 85 alin. (1) din Constituție.           

Prin urmare, Curtea a constatat că sesizarea Președintelui Republicii adresată Curții de a constata circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a a fost depusă după consultarea fracțiunilor parlamentare, așa cum prevede articolul 85 alin. (1) din Constituție.

Concluzii 

Curtea a raportat faptele la numărul solicitărilor de investitură a Guvernului, în conformitate cu articolul 85 alineatul (2) din Constituție, la împlinirea termenului constituțional prevăzut pentru formarea Guvernului și la organizarea de către Președintele Republicii a consultărilor obligatorii prescrise de articolul 85 alineatul (1) din Constituție și a constatat întrunirea circumstanțelor constituționale care justifică dizolvarea Parlamentului. 

Avizul Curții: 

Pornind de la argumentele invocate, Curtea a constatat drept circumstanță care justifică dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a imposibilitatea formării Guvernului în conformitate cu prevederile articolului 85 alineatele (1) și (2) din Constituție. 

Acest aviz este definitiv, nu poate fi supus niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Textul integral al hotărârii va fi disponibil pe pagina web a Curţii Constituţionale http://www.constcourt.md/

 

 
Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Total vizitatori: 7288379  //   Vizitatori ieri: 2058  //   azi: 69  //   Online: 0
Acces rapid