Categorii Categorii
Prima   |  Media   |  Noutăţi | Curtea a examinat constituționalitatea unor texte din articolul 67 alineatele (2) și (7) din Codul de executare, adoptat prin Legea nr. 443 din 24 decembrie 2004
17.12
2020

Curtea a examinat constituționalitatea unor texte din articolul 67 alineatele (2) și (7) din Codul de executare, adoptat prin Legea nr. 443 din 24 decembrie 2004

268 Accesări    

Joi, 17 decembrie 2020, Curtea Constituțională a pronunțat o hotărâre privind controlul constituționalității unor texte din articolul 67 alineatele (2) și (7) din Codul de executare, adoptat prin Legea nr. 443 din 24 decembrie 2004, referitoare la momentul înmânării actelor executorului judecătoresc către destinatar.

Analiza Curții:

Articolul 67 din Codul de executare reglementează regimul juridic al expedierii şi al înmânării actelor executorului judecătoresc. Dispozițiile articolului 67 alin. (1) prevăd că actele executorului judecătoresc se comunică prin mijloacele prevăzute de lege personal destinatarului (mijloace care trebuie să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui). În cazul absenţei destinatarului – persoană fizică, operează norma de la alin. (2). În acest din urmă caz, dacă destinatarul lipsește, actele executorului se înmânează unei persoane care locuiește împreună cu destinatarul (membru adult al familiei lui, rudelor, afinilor acestuia) sau unei persoane cu funcţie de răspundere din primărie ori preşedintelui asociaţiei locatarilor de la domiciliul destinatarului, pentru a-i fi transmise acestuia. Persoana care a primit documentele este responsabilă de transmiterea sau de comunicarea lor neîntârziată destinatarului și răspunde pentru eventualele prejudicii cauzate prin necomunicare sau prin  comunicarea tardivă. Documentul se consideră înmânat destinatarului la data indicată în avizul de primire. Totuși, în situația în care înmânarea actului executorului judecătoresc către destinatar sau către persoanele indicate la alineatul (2) din articolul 67 nu a fost posibilă, actul va fi comunicat prin publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (articolul 67 alin. (4) din Codul de executare).

Opțiunea legislatorului privind comunicarea actelor executorului judecătoresc, în cazul în care nu este posibilă transmiterea lor debitorului în persoană, este una suficient de clară și previzibilă, această practică regăsindu-se și în legislația altor state europene.

Obligaţia de transmitere a documentelor primite de la executorul judecătoresc, pusă în sarcina persoanelor indicate la alin. (2) al articolului 67 din Codul de executare, derivă din faptul că ele se află într-o poziţie mai apropiată în comparație cu executorul judecătoresc pentru a cunoaşte situaţia destinatarului și locul de aflare a acestuia, pentru a-i comunica actele care îl vizează, în măsura în care acest fapt este posibil.

De asemenea, metoda respectivă de comunicare a documentelor se bazează şi pe obligaţia generală a tuturor persoanelor fizice şi juridice, prevăzută de articolul 120 din Constituție, de a respecta o hotărâre pronunțată de o instanţă de judecată şi de a contribui la punerea în executare a  acesteia. Doar atunci când constată că destinatarul actului este absent, se impun metode alternative de comunicare a actelor executorului judecătoresc aplicabile gradual.

Curtea a notat că, atunci când se susține existența unei ingerințe într-un drept fundamental, persoana interesată trebuie să aibă la dispoziție suficiente garanții procedurale şi trebuie să aibă posibilitatea unui acces efectiv la un tribunal, care să se pronunțe cu privire la pretinsele ingerinţe în dreptul său (a se vedea HCC nr. 8 din 5 aprilie 2019, § 48). 

Curtea a observat că articolul 67 alin. (7) din Codul de executare prevede că termenul de contestare a actelor executorului judecătoresc se calculează începând cu: (i) data indicată în avizul de primire (alin. (1); (ii) data indicată în procesul-verbal de înmânare a actului persoanelor terțe (alin. (2)); sau (iii) data comunicării actului prin publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (alin. (4)). Prin urmare, procesul-verbal de sechestrare şi/sau de ridicare a bunurilor poate fi contestat în instanţa de judecată în modul stabilit de articolul 118 alin. (5) din Codul de executare. De asemenea, participantul la procesul de executare, în baza articolului 162 alin. (2) din Codul de executare, poate fi repus în termenul de contestație în condițiile Codului de procedură civilă. Articolul 116 din Codul de procedură civilă prevede că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă (alin. (1)). Mai mult, încheierea judecătorească prin care este respinsă cererea de repunere în termen poate fi atacată cu recurs, iar încheierea prin care s-a făcut repunerea în termen nu se supune recursului (alin. (5)).

În concluzie, Curtea a constatat că dispozițiile contestate de la articolul 67 din Codul de executare nu îngrădesc accesul liber la justiție, întrunesc criteriile de calitate și sunt conforme articolelor 20 şi 23 din Constituţie.

 Concluziile Curții

Pornind de la cele menționate, Curtea:

1.  A respins excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de dl avocat Cristian Iustin în interesele debitorului Sergiu Tonu, în dosarul nr. 2r-3025/19, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

2.  A declarat constituțional textul „documentul se consideră înmânat destinatarului la data indicată în avizul de primire” din alineatul (2) al articolului 67, precum și alineatul (7) al aceluiași articol din Codul de executare, adoptat prin Legea nr. 443 din 24 decembrie 2004.

3. Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

 
Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Total vizitatori: 7677799  //   Vizitatori ieri: 4888  //   azi: 868  //   Online: 40
Acces rapid