Prima   |  Media   |  Noutăţi | Discursul doamnei Domnica Manole, Președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova, rostit în cadrul briefing-ului din 30 iunie 2020
30.06
2020

Discursul doamnei Domnica Manole, Președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova, rostit în cadrul briefing-ului din 30 iunie 2020

490 Accesări    

Stimați cetățeni,

Stimați reprezentanți ai mass-media,

Parcurgem acum o perioadă de criză ale cărei efecte și durată nu le cunoaștem. Nu este doar o criză la nivel național, este și o criză la nivel mondial. Epidemia COVID-19 persistă și cu toții ne dorim, cred, ca aceasta să dispară, iar noi să revenim la normalitate.

Majoritatea curților constituționale și curților supreme din întreaga lume, al căror rol primordial este să garanteze respectarea drepturilor omului, s-au confruntat și se confruntă cu cazuri în care sunt contestate legi ale parlamentelor sau măsuri ale executivelor legate de stări de urgență instituite după izbucnirea și extinderea acestei epidemii.

Hotărârea pronunțată astăzi de Curtea Constituțională a Republicii Moldova face parte din această categorie.

Hotărârea pronunțată astăzi de Curte a avut ca obiect articolul 761 alin. (1) din Codul contravențional, care sancționează nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire şi/sau combatere a bolilor epidemice, dacă acest fapt a pus în pericol sănătatea publică. Controlul constituționalității articolului în discuție a fost cerut de doi deputați și de o persoană juridică trasă la răspundere contravențională pentru nerespectarea măsurilor impuse de autorități, în legătură cu situația epidemiologică din țară.

În una din sesizări au fost contestate unele prevederi din Dispoziția nr. 4 din 24 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Curtea a notat că verificarea dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale nu ține de competența Curții și, prin urmare, acest capăt de sesizare a fost declarat inadmisibil. Aceste prevederi din dispoziția în discuție pot fi contestate în contenciosul administrativ. Subliniez, judecătorii de drept comun sunt cei care pot să se pronunțe cu privire la calitatea și la conformitatea acestor dispoziții cu principiul legalității, cu respectarea criteriilor stabilite în Hotărârea Curții Constituționale nr. 17 din 23 iunie 2020, și anume, cel al necesității realizării scopurilor care au stat la baza declarării stării de urgentă și cel al competenței puterii executive în contextul stării de urgență.

Prin urmare, Curtea a examinat articolul 761 alin. (1) din Codul contravențional sub două aspecte:

a) respectarea exigențelor calității legii și

b) respectarea principiului individualizării sancțiunii.

Cu privire la primul aspect, Curtea a observat că articolul 761 alin. (1) din Codul contravențional prevede ca o condiție esențială de comitere a faptei contravenționale punerea în pericol a sănătății publice. Lipsa stabilirii unui pericol pentru sănătatea publică are ca rezultat neîntrunirea laturii obiective ca element constitutiv al contravenției. 

În acest sens, Curtea a notat că agenții constatatori trebuie să demonstreze, iar instanțele de judecată trebuie să verifice în fiecare caz particular prin care acțiuni/omisiuni persoana a pus în pericol sănătatea publică.

Curtea a observat că articolul 761 alin. (1) din Codul contravențional reprezintă o normă care face trimitere la alte norme cu o forță inferioară legii. Acest fapt, în sine, nu reprezintă o problemă din punct de vedere constituțional. 

Astfel, Curtea a subliniat că dispoziția articolului 761 alin. (1) din Codul contravențional este accesibilă și previzibilă, din perspectiva principiului legalității penale substanțiale.

Cu privire la cel de al doilea aspect, articolul contestat sancționează nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire şi/sau combatere a bolilor epidemice, dacă acest fapt a pus în pericol sănătatea publică, cu amendă de la 450 până la 500 de unități convenționale aplicată persoanei fizice și cu amendă de la 1000 până la 1500 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.

Curtea a pronunțat, de-a lungul timpului, mai multe hotărâri în care a subliniat că individualizarea sancțiunii trebuie să reflecte relația dintre sancțiune şi gradul prejudiciabil al faptei. Curtea a reținut că nu doar sancțiunea fixă stabilită de către legislator, dar și diferența relativ redusă dintre limita minimă și limita maximă a unei sancțiuni pot afecta dreptul la un proces echitabil, prin restrângerea competenței instanței de judecată de a exercita un control de jurisdicție deplină în privința individualizării sancțiunii. Legislatorul nu poate reglementa o sancțiune astfel încât să lipsească instanța de judecată de posibilitatea de a o individualiza în mod efectiv.

Curtea a constatat că, în cazul persoanei fizice, diferența amenzii dintre limita minimă de 450 unități convenționale și limita maximă de 500 unități convenționale nu îi acordă instanței de judecată posibilitatea de a aprecia proporționalitatea sancțiunii aplicate prin raportare la fapta contravențională și la circumstanțele cazului, astfel încât să existe un echilibru corect între scopul legii contravenționale şi mijloacele utilizate.

Pe de altă parte, în cazul persoanei juridice, amenda poate fi încadrată între limita de 1000 unități convenționale și limita de 1500 de unități convenționale. Curtea a observat că marja dintre limite este de 500 unități convenționale și că instanța de judecată poate individualiza amenda în funcție de fapta contravențională comisă. De asemenea, Curtea a reținut că modalitățile factuale de comitere a faptei prejudiciabile de către persoana juridică nu pot fi atât de variate ca în cazul persoanei fizice.

Prin urmare, Curtea a declarat neconstituțională limita minimă a amenzii aplicate persoanei fizice, care constituia 450 de unități convenționale, în caz de nerespectare a măsurilor de profilaxie, prevenire şi/sau combatere a bolilor epidemice, dacă acest fapt a pus în pericol sănătatea publică.

Curtea a precizat că, în vederea executării prezentei hotărâri, până la modificarea cadrului legal, pentru fapta de nerespectare a măsurilor de profilaxie, prevenire şi/sau combatere a bolilor epidemice, dacă aceasta a pus în pericol sănătatea publică, persoanei fizice i se va aplica o amendă de la limita minimă de o unitate convențională, stabilită de articolul 34 alin. (2) din Codul contravențional, până la limita maximă de 500 de unități convenționale, stabilită de articolul 761 alin. (1) din Codul contravențional. Agenții constatatori și instanțele de judecată vor stabili amenda în funcție de circumstanțele concrete ale cazului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 6409191  //   Vizitatori ieri: 3010  //   azi: 1858  //   Online: 59
Acces rapid