Recunoaşterea constituţionalităţii exceptării de la licențiere a loteriei naționale (Sesizarea nr. 26a/2012)

(Sesizarea nr. 26a/2012)

La 28 mai 2013 Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea privind controlul constituţionalităţii sintagmei „(cu excepţia monopolului de stat exercitat în condiţiile Legii nr. 285-XIV din 18 februarie 1999 cu privire la jocurile de noroc)” din art.8 alin.(1) lit.a) pct.5)  al Legii nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător în redacţia Legii nr. 267 din 23 decembrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Sesizarea nr. 26a/2012).  

Circumstanţele cauzei

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 24 iulie 2012 de deputatul în Parlament, dl Serghei Sîrbu.

Autorul sesizării consideră că exceptarea de la licențiere a S.A ”Loteria Națională a Moldovei” afectează libera concurenţă, deoarece creează unui agent economic, care exercită monopolul statului, facilităţi nejustificate în detrimentul altor agenţi economici care prestează aceleaşi servicii şi vine în contradicţie cu articolele 9 şi 126 din Constituţie.

Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:

Dl Petru RAILEAN, preşedinte de ședință, 

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANŢÎRU,  judecători

Concluziile Curţii

Audiind argumentele părţilor, Curtea a menționat că în structura oricărei economii de piață, pe lângă concurență, apare și monopolul instituit de către stat. Curtea a reţinut că statul este în drept de a-şi stabili monopolul asupra unor activităţi sau a unor domenii.

Curtea în jurisprudența sa a constatat că în virtutea art. 126 alin. (2) lit.c) din Constituție, monopolizarea de către stat a unor domenii de activitate, prin intermediul cărora organele administrației publice își exercită funcțiile legate de producerea și distribuirea anumitor tipuri de mărfuri sau servicii nu aduce atingere principiilor economiei de piață și concurenței libere.

Curtea a reținut că licenţierea unui gen de activitate constituie o modalitate a statului de a limita şi de a controla efectiv un domeniu sensibil din punct de vedere social, care afectează atât bunele moravuri cât şi ordinea publică.

În acest context, Curtea a menționat că loteria națională, fiind monopol de stat, este în totalitate subordonat politicii acestuia, atât prin intermediul organelor de administrare, cât şi prin intermediul acţiunilor deţinute de stat, fapt ce exclude necesitatea intervenţiei Camerei de Licenţiere pentru controlul domeniului dat prin eliberarea licenţei.

Curtea a relevat că amendamentele la legea contestată au avut ca scop atât evitarea dublării procedurilor de control din partea autorităţilor învestite, cât şi excluderea formalităţilor costisitoare de realizare a politicii de stat în domeniul jocurilor de noroc (întrucât plata taxelor de licenţiere ar fi căzut în sarcina fondatorului şi al bugetului de stat).

Curtea a menţionat că prin Legea concurenţei nr. 183 din 11 iulie 2012 a fost introdusă noţiunea de întreprindere cu caracter de monopol fiscal, căreia i s-au atribuit drepturi exclusive de a desfăşura o activitate specifică cu scopul de a obţine venituri pentru stat. Potrivit legii, întreprinderile care prezintă caracter de monopol fiscal se supun regulilor de concurenţă în măsura în care aplicarea acestor prevederi nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredinţată.

Astfel, Curtea a reținut că Societatea pe Acţiuni "Loteria Naţională a Moldovei" se încadrează în această categorie, fiind investită cu dreptul exclusiv de a desfăşura loteria naţională, în scopul de a obţine venituri pentru stat.

Curtea a statuat că condiţiile de activitate şi de organizare a întreprinderilor care desfășoară loteriile regionale nu sunt omogene întreprinderilor învestite cu dreptul de a organiza loterii naţionale, care constituie monopol de stat. Primele nu pot concura şi nu sunt în concurenţă directă cu întreprinderile care au fost investite cu dreptul de a organiza loterii naţionale.

Curtea a reţinut că situaţia creată nu poate fi calificată ca un tratament privilegiat, deoarece pretendenţii la organizarea şi desfăşurarea loteriilor regionale, care nu ţin de domeniul monopolului de stat, sunt trataţi egal, inclusiv de legile menţionate.

Curtea a conchis că modificările contestate nu încalcă prevederile art.9 şi 126 din Constituţie, care garantează libera concurenţă în condiţiile economiei de piaţă, şi nu afectează substanţa acestui drept garantat.

Hotărârea Curţii

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a recunoscut constituţională  sintagma „(cu excepţia monopolului de stat exercitat în condiţiile Legii nr. 285-XIV din 18 februarie 1999 cu privire la jocurile de noroc)” din art.8 alin.(1) lit.a) pct.5)  al Legii nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător în redacţia Legii nr. 267 din 23 decembrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Totodată, la respectiva hotărâre există şi o opinie separată, formulată de judecătorul Tudor Panţîru.