HOTĂRÂRE
cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 și validarea mandatelor deputaților aleși
(sesizarea nr. 168e/2021)

CHIŞINĂU
23 iulie 2021

În numele Republicii Moldova,
Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată pe 19 iulie 2021,
Examinând sesizarea menționată în ședință plenară publică,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând în camera de consiliu,
Pronunță următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale privind confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi, depusă la Curtea Constituțională pe 19 iulie 2021, în baza articolelor 62, 69 alin. (1) şi 135 alin. (1) lit. e) din Constituţie, 97 din Codul electoral, 4 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin. (1) lit. e) şi 38 alin. (3) din Codul jurisdicției constituționale.

2. De asemenea, Comisia Electorală Centrală i-a trimis Curții Constituționale contestația Partidului politic „Noua Opțiune Istorică”, care a solicitat: (1) constatarea fraudării rezultatelor alegerilor din 11 iulie 2021; (2) renumărarea buletinelor de vot din ziua alegerilor și (3) anularea rezultatelor alegerilor.

3. În ședința publică a Curții, sesizarea a fost susținută de dl Dorin Cimil, Președintele Comisiei Electorale Centrale și dl Vladimir Șarban, Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale. De asemenea, au participat reprezentanții concurenților electorali: dl Sergiu Litvinenco – Partidul politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și dl Dumitru Cazac – Partidul politic „Șor”.

ÎN FAPT

4. Prin Avizul nr. 1 din 15 aprilie 2021, Curtea Constituțională a constatat drept circumstanță care justifică dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a imposibilitatea formării Guvernului în conformitate cu prevederile articolului 85 alineatele (1) și (2) din Constituție.

5. Pe 28 aprilie 2021, Președintele Republicii Moldova a emis Decretul nr. 77-IX, prin care a dizolvat Parlamentul de legislatura a X-a și a stabilit data de 11 iulie 2021 pentru desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate.

6. Pentru participare la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 23 de concurenți electorali, dintre care două blocuri electorale, 20 de partide politice și un candidat independent.

7. Pe 11 iulie 2021, în Republica Moldova au avut loc alegerile parlamentare anticipate în baza sistemului de vot proporțional, într-o circumscripție electorală națională.

8.  Comisia Electorală Centrală a constatat că la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au participat 1 480 965 de alegători și rata participării a constituit 52,30%. Deoarece rata participării a depășit o treime din numărul total de alegători incluși în listele electorale, condiție impusă de articolul 99 din Codul electoral, prin Hotărârea nr. 5178 din 19 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a declarat valabile alegerile și a aprobat procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor alegerilor.

9.  Prin Hotărârea nr. 5179, Comisia Electorală Centrală a exclus din procesul de atribuire a mandatelor candidații care nu au trecut pragul minim de reprezentare stabilit la articolul 94 alin. (2) din Codul electoral, iar prin Hotărârea nr. 5180 din 19 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a stabilit numărul mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova care le revin concurenților electorali în urma alegerilor.

10.  Prin Hotărârea nr. 5181 din 19 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a atribuit mandatele de deputat în Parlamentul Republicii Moldova (anexa nr. 1) și a stabilit lista candidaților supleanți (anexa nr. 2).

11. De asemenea, prin Hotărârea nr. 5182 din 19 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a aprobat Raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.

12. Hotărârile Comisiei Electorale Centrale nr. 5178, 5179, 5180, 5181 și 5182 din 19 iulie 2021, împreună cu anexele respective, au fost trimise Curții Constituționale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, pentru validarea mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova și pentru confirmarea listelor candidaților supleanți.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

13.  Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 2

Suveranitatea şi puterea de stat

„(1) Suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

[...].”

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

„(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.”

Articolul 60

Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ

„(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

(2) Parlamentul este compus din 101 deputați.”

Articolul 61

Alegerea Parlamentului

„(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.

(3) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.”

Articolul 62

Validarea mandatului de deputat

„Curtea constituțională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăște validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislației electorale.”

Articolul 69

Mandatul deputaților

„(1) Deputații intră în exercițiul mandatului sub condiția validării.

[…].”

Articolul 135

Atribuțiile [Curții Constituționale]

„(1) Curtea Constituțională:

[...]

e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Președintelui Republicii Moldova;

[...].”

14.    Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr. 1381 din 21 noiembrie 1997, sunt următoarele:

Articolul 65

Totalizarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală

„[...]

(2) În cazul alegerilor parlamentare, al alegerilor prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe ţară în ansamblu într-un proces-verbal, care este semnat de către membrii comisiei, şi întocmește un raport cu privire la rezultatele alegerilor. Copiile de pe procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor se înmânează reprezentanților concurenților electorali şi observatorilor la solicitarea acestora.

(3) În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către instanţele abilitate, concurenții electorali pot solicita acestor instanţe să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de instanţa abilitată cu confirmarea rezultatelor alegerilor pentru motive întemeiate ce afectează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor şi va avea loc în cel mult 7 zile calendaristice de la data adoptării hotărârii privind renumărarea voturilor. Renumărarea se efectuează de către aceleaşi organe electorale, substituindu-se organele electorale vinovate de fraudă, procedura generală a renumărării fiind aprobată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(4) Actele menţionate la alin.(2) vor fi prezentate Curţii Constituţionale, în cazul alegerilor Parlamentului şi pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor deputaţilor şi a mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova.”

Articolul 79

Alegerea Parlamentului

„(1) Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani.

(2) Alegerea Parlamentului se efectuează într-o singură circumscripţie electorală națională, în care se aleg 101 deputați.”

Articolul 94

Stabilirea pragului de reprezentare

„(1) După primirea proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripție, în care sunt indicate rezultatele numărării voturilor din toate circumscripțiile electorale, Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare partid sau altă organizaţie social-politică, de fiecare bloc electoral şi de fiecare candidat independent, pentru a stabili dacă aceştia au atins pragul minim de reprezentare.

(2) Pragul minim de reprezentare constituie următoarele procente din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară:

a) pentru un partid sau o altă organizaţie social-politică – 5 la sută;

b) pentru un bloc electoral – 7 la sută;

c) pentru un candidat independent – 2 la sută.

(3) Partidele, alte organizații social-politice, blocurile electorale şi candidaţii independenți care au întrunit un număr mai mic de voturi decât cel specificat la alin.(2) se exclud, printr-o hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, din procesul de atribuire a mandatelor.”

Articolul 95

Numărarea mandatelor de deputat obținute de concurentul electoral

„(1) Numărul de mandate de deputat obţinut de concurenţii electorali se calculează de către Comisia Electorală Centrală prin împărțirea succesivă a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral, cu excepţia candidaţilor independenţi, la 1, 2, 3, 4 etc. până la cifra ce corespunde numărului de mandate stabilit pentru Parlament.

(2) Din rezultatele tuturor împărţirilor şi din numărul de voturi valabil exprimate pentru candidaţii independenţi se iau în descreştere atâtea numere câte mandate de deputat urmează să fie distribuite. De câte numere din acest şir descrescător dispune partidul, altă organizaţie social-politică sau blocul electoral, atâtea mandate i se atribuie.

(3) Candidatul independent se consideră ales dacă numărul de voturi valabil exprimate obţinute de el constituie cel puţin doi la sută din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară.”

Articolul 96

Atribuirea mandatelor de deputat

„(1) Mandatele de deputat se atribuie concurenților electorali de către Comisia Electorală Centrală în ordinea înscrierii lor în liste.

(2) Candidaţii incluşi în listele concurenților electorali care au trecut pragul de reprezentare stabilit la art.94, dar nu au fost aleşi, sunt declarați supleanţi. Candidatul supleant va fi declarat ales de către Curtea Constituţională, la adresarea Comisiei Electorale Centrale, dacă, din anumite motive, un mandat de deputat aparținând partidului, altei organizaţii social-politice sau blocului electoral pe care îl reprezintă va deveni vacant. Candidatul supleant poate refuza mandatul de deputat, depunând o declaraţie în scris la Comisia Electorală Centrală.

(3) Dacă un partid, o altă organizaţie social-politică sau un bloc electoral obţine un număr de mandate de deputat mai mare decât numărul candidaţilor incluşi în listă, atunci partidului, organizaţiei social-politice sau blocului electoral respectiv i se distribuie un număr de mandate egal cu numărul de candidaţi din listă.

(4) Mandatele de deputat rămase se redistribuie celorlalte partide, organizaţii social-politice sau blocuri electorale în modul stabilit la art.95 alin.(1). La fel se va proceda în cazul vacanţei ulterioare a mandatelor de deputat, dacă concurentul electoral nu are candidaţi supleanţi sau dacă devine vacant mandatul de deputat obţinut de un candidat independent.”

Articolul 97

Confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor de deputat de către Curtea Constituţională

„(1) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore de la totalizarea rezultatelor alegerilor, prezintă Curţii Constituţionale actele menţionate la art.65, de asemenea listele de deputaţi aleşi şi de candidaţi supleanţi.

(2) În termen de 5 zile de la primirea actelor menţionate de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor printr-un aviz. Concomitent, Curtea Constituţională validează, printr-o hotărâre, mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele de candidaţi supleanţi.

(3) În cazul în care alegerile sunt declarate legale, Comisia Electorală Centrală eliberează legitimații deputaţilor aleşi.”

Articolul 98

Atestarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală

„(1) Procesul-verbal privind rezultatele alegerilor, însoţit de avizul Curţii Constituţionale prin care se confirmă legalitatea alegerilor, şi hotărârea privind validarea a cel puţin 2/3 din numărul de mandate de deputat se transmit Parlamentului în termen de 2 zile. Copii de pe actele menţionate şi listele de candidaţi supleanţi confirmate se transmit Comisiei Electorale Centrale şi Preşedintelui Republicii Moldova. Avizul şi hotărârea Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Comisia Electorală Centrală dispune publicarea rezultatelor finale ale alegerilor în termen de 24 de ore de la primirea actelor de la Curtea Constituţională.”

Articolul 100

Alegerile nule

„Dacă Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul alegerilor şi/sau al numărării voturilor, au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor, alegerile sunt declarate nule.”

15.   Prevederile relevante ale Legii nr. 317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională sunt următoarele:

Articolul 4

Atribuțiile

„(1) Curtea Constituțională:

[...]

e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi [...] validează mandatele deputaților

[...].”

16.  Prevederile relevante ale Codului jurisdicției constituționale, adoptat prin Legea nr. 502 din 16 iunie 1995, sunt următoarele:

Articolul 4

Competența în materie a Curții Constituționale

„(1) În exercitarea jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională:

[...]

e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova;

[...]”

Articolul 62

Hotărârile

„Prin hotărâre, Curtea Constituţională:

[...]

d) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova;

[...]”

ÎN DREPT

17.  Din conținutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 şi validarea mandatelor deputaților aleși.

Aprecierea Curții

I. COMPETENȚA CURȚII CONSTITUȚIONALE

18.   Potrivit articolelor 62, 135 alin. (1) lit. e) din Constituție, 4 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 4 alin. (1) lit. e) şi 38 alin. (3) din Codul jurisdicției constituționale, confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare și validarea mandatelor deputaților aleși ține de competența Curții Constituționale.

19.  În jurisprudența sa, Curtea a clarificat inadvertențele referitoare la categoria actului pe care trebuie să-l adopte în procesul validării alegerilor. Articolul 97 alin. (2) din Codul electoral stabilește că „Curtea Constituţională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor printr-un aviz. Concomitent, Curtea Constituţională validează, printr-o hotărâre, mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele de candidaţi supleanţi”. În același timp, articolul 62 din Codul jurisdicției constituționale stabilește că „prin hotărâre, Curtea Constituțională: [...] d) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului [...]”. Curtea a menționat că jurisdicţia constituţională este exercitată în baza Constituţiei, Legii cu privire la Curtea Constituţională şi al Codului jurisdicției constituționale (a se vedea articolul 1 din Codul jurisdicției constituționale). Astfel, potrivit articolelor 62, 135 alin. (1) lit. e) din Constituție, 4 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin. (1) lit. e) şi 38 alin. (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituțională confirmă rezultatele alegerilor parlamentare și validează mandatele de deputat. Prin urmare, la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare și la validarea mandatelor de deputat, Curtea adoptă o hotărâre ca act de jurisdicție constituțională (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 30 din 10 decembrie 2020, §§ 19-21).

20.  Curtea reține că, potrivit articolului 65 alin. (2) din Codul electoral, în cazul alegerilor parlamentare, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe ţară în ansamblu într-un proces-verbal, care este semnat de către membrii comisiei, şi întocmește un raport cu privire la rezultatele alegerilor.

21.  În baza articolelor 65 alin. (4) și 97 alin. (1) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală îi prezintă Curţii Constituţionale, în termen de 24 de ore de la totalizarea rezultatelor alegerilor, actele menționate şi listele deputaților aleși, în vederea confirmării rezultatelor alegerilor şi a validării mandatelor deputaților aleși.

22.  În continuare, articolul 97 alin. (2) din Codul electoral stabilește că în termen de 5 zile de la primirea actelor menţionate de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislație, Curtea Constituțională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor, validează mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele de candidaţi supleanţi.

23.  De asemenea, potrivit articolului 65 alin. (3) din Codul electoral, în cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către instanţele abilitate, concurenţii electorali le pot solicita acestor instanţe să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de instanţa abilitată cu confirmarea rezultatelor alegerilor (în acest caz, Curtea Constituțională) pentru motive întemeiate care afectează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor şi are loc în cel mult șapte zile calendaristice de la data adoptării hotărârii privind renumărarea voturilor. Renumărarea se efectuează de aceleași organe electorale, substituindu-se organele electorale vinovate de fraudă, iar procedura generală a renumărării fiind aprobată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

24.  În jurisprudența sa, Curtea a menționat că hotărârile judecătorești definitive privind constatarea legalității actelor și a acțiunilor/inacțiunilor organelor electorale sau a acțiunilor concurenților electorali dispun de autoritatea de lucru judecat. Astfel, Curtea nu poate decât să manifeste deferență față de considerentele acestor hotărâri judecătorești. Ea nu este competentă să se pronunțe în privința pertinenței și a concludenței probelor administrate în procesele judiciare care au avut ca obiect examinarea legalității actelor și a acțiunilor organelor electorale sau a acțiunilor concurenților electorali (HCC nr. 4 din 9 martie 2019, § 18; HCC nr. 8 din 24 martie 2020, § 33).

25.  Articolul 135 alin. (1) lit. e) din Constituție și articolul 100 din Codul electoral îi acordă Curții Constituționale competența anulării alegerilor doar în cazurile în care în procesul electoral, în ziua alegerilor şi/sau la numărarea voturilor au fost comise încălcări care au influențat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor. De asemenea, potrivit articolului 62 din Constituție, Curtea Constituțională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăște validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislației electorale. Sub acest aspect, Curtea a menționat, în jurisprudența sa, că în timpul unei campanii electorale pot avea loc încălcări, dar valabilitatea alegerilor depinde de amploarea neregulilor constatate de către autoritățile statului. În acest context, Curtea a reținut că: (1) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi constatarea rezultatelor au avut loc prin fraudă; (2) nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să influențeze rezultatele alegerilor; (3) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se bazează (HCC nr. 29 din 9 decembrie 2014, §§ 72-73; HCC nr. 4 din 9 martie 2019, § 19; HCC nr. 30 din 10 decembrie 2020, § 18).

26.  Sub acest aspect, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat într-un caz relevant că pentru a anula rezultatele alegerilor într-o circumscripție electorală, Curtea Constituțională trebuie să stabilească dacă presupusele încălcări au existat în realitate și, în eventualitatea unui răspuns afirmativ, dacă acestea au fost suficient de grave pentru a influența rezultatele alegerilor în măsura în care să facă imposibilă stabilirea opiniei electoratului (Kerimli și Alibeyli v. Azerbaidjan, 10 ianuarie 2012, § 38).

27.  Astfel, Curtea constată că, în conformitate cu prevederile constituționale şi legale menționate, ea este competentă să examineze respectarea procedurii de organizare şi de desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, să confirme sau să infirme rezultatele acestora, precum și să valideze mandatele deputaților aleși. De asemenea, Curtea are competența să dispună renumărarea voturilor dacă constată că există motive întemeiate care influențează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor.

28.  Prin urmare, având în vedere materialele prezentate de către Comisia Electorală Centrală și hotărârile definitive ale instanțelor judecătorești, Curtea va examina dacă alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 s-au desfășurat în conformitate cu prevederile constituționale și va examina dacă există încălcări care pot influența rezultatul final al acestora și distribuirea mandatelor.

II. CONFIRMAREA LEGALITĂȚII ALEGERILOR PARLAMENTARE ANTICIPATE DIN 11 IULIE 2021

II.1. Rezultatele totalizate de Comisia Electorală Centrală

29.  După totalizarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a constatat că, în ansamblu, concurenții electorali au obținut 1 467 216 voturi valabil exprimate. Trei concurenți electorali au trecut pragul minim de reprezentare: Partidul politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor și Partidul politic „Șor”.

30.  Prin Hotărârea nr. 5180 din 19 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a stabilit numărul mandatelor de deputat ce le revin concurenților electorali care au trecut pragul minim de reprezentare, după cum urmează: Partidul politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” – 63 de mandate; Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor – 32 de mandate; Partidul politic „Șor” – 6 mandate.

31.  În acest sens, Comisia Electorală Centrală i-a prezentat Curții Constituționale lista deputaților aleși, în vederea validării mandatelor acestora, și lista candidaților supleanți pentru a fi confirmată.

II.2. Pretinsele încălcări invocate de către concurenții electorali

32.  Candidatul electoral Partidului politic „Noua Opțiune Istorică”, care nu a trecut pragul de reprezentare, a formulat o contestație prin care a solicitat: (1) constatarea fraudării rezultatelor alegerilor din 11 iulie 2021; (2) renumărarea buletinelor de vot din ziua alegerilor și (3) anularea rezultatelor alegerilor.

33.  Prin Decizia nr. 116 din 20 iulie 2021, Curtea a respins cererea de renumărare a voturilor.

34.  Referitor la solicitarea de constatare a fraudării alegerilor și la cererea de anulare a rezultatelor, Partidul politic „Noua Opțiune Istorică” a invocat utilizarea resurselor administrative de către Partidul politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, în special, utilizarea imaginii Președintelui Republicii în campania electorală.

35.  Partidul politic „Noua Opțiune Istorică” a susținut că unele posturi de televiziune au favorizat anumiți concurenți electorali, în detrimentul altora.

36.  De asemenea, Partidul politic „Noua Opțiune Istorică” a invocat că a fost lipsit de identitate electorală, pentru că i-a fost interzis să folosească denumirea „Partidul Alternativă și Șanse” cu abrevierea „PAȘ”. În opinia Partidului politic „Noua Opțiune Istorică”, abrevierea „PAȘ” nu era aptă să creeze vreo confuzie cu abrevierea „PAS”, folosită de Partidul politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

II.3. Contestațiile electorale soluționate de către autoritățile competente

37.  Curtea constată că, pe parcursul campaniei electorale şi în ziua alegerilor, la Comisia Electorală Centrală au fost depuse mai multe contestații care puneau în discuție pretinse încălcări comise în cadrul alegerilor: e.g. utilizarea resurselor administrative de către concurenții electorali în cadrul campaniei electorale, prin implicarea aleșilor locali și utilizarea imaginii acestora; incitarea la ură și răspândirea informațiilor cu conținut discriminatoriu; utilizarea imaginii șefului statului în materialele de publicitate electorală ale unui concurent electoral; afișajul electoral neautorizat; utilizarea fondurilor financiare și materiale nedeclarate; coruperea alegătorilor; agitație în ziua alegerilor și în ziua anterioară alegerilor; acțiuni contrare legii ale birourilor electorale ale secțiilor de votare.

38.  Potrivit Raportului prezentat de Comisia Electorală Centrală, contestațiile au fost examinate în conformitate cu prevederile Capitolului 12 Secțiunea 1 din Codul electoral și prevederile Regulamentului privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3353/2010. În Raportul Comisiei Electorale Centrale se menționează că din 26 de contestații înregistrate, la 12 s-a dat răspuns prin scrisori, iar 14 au fost transmise spre examinare după competență Inspectoratului General al Poliției, Procuraturii Generale, Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității, Procuraturii Anticorupție și consiliilor electorale de circumscripție.

39.  Conform informației prezentate de Comisia Electorală Centrală, în afară de contestații, au fost depuse 173 de sesizări, dintre care 151 înaintate de concurenți electorali, 9 de către alegători, 7 din partea autorităților publice, 2 din partea observatorilor naționali.

40.  Autorii sesizărilor au semnalat următoarele probleme:

- interdicția autorităților din raionul Basarabeasca de a permite unui concurent electoral accesul în localitate pentru a desfășura campania electorală;

- pretinse încălcări comise de organul de conducere al unui concurent electoral în acțiunile sale privind desemnarea candidaților în alegeri, cu solicitarea de a-l exclude din campania electorală;

- pretinse acțiuni de implicare a observatorilor asociației „Promo-LEX” în campania unui concurent electoral;

- pretinse abuzuri din partea „autorităților” din stânga Nistrului, manifestate inclusiv prin interdicția de a permite accesul pe teritoriul din stânga Nistrului;

- pretinse acțiuni de agitație electorală cu implicarea cetățenilor străini ale unui concurent electoral;

- pretinse acțiuni de încălcare a legislației privind finanțarea campaniei electorale de către unii concurenți electorali;

- pretinse acțiuni de corupere a alegătorilor;

- pretinsa implicare a oficialilor străini în campania electorală și susținerea unor concurenți electorali;

- pretinse acțiuni de transportare a alegătorilor la secțiile de votare;

- pretinsa încălcare a legislației cu privire la întruniri și acțiuni de agitație electorală ilegale;

- pretinse acțiuni de susținere de către șeful statului a unui concurent electoral și transfer de imagine;

- pretinsa utilizare a resurselor administrative de către candidații la funcția de deputat.

41.  Potrivit raportului prezentat, Comisia Electorală Centrală a răspuns la sesizări prin scrisori, iar sesizările care puneau în discuție fapte care puteau constitui contravenții sau infracțiuni au fost redirecționate organelor competente.

42.  Conform informației prezentate, în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală a fost parte în mai multe cauze care aveau ca obiect contestarea acțiunilor/inacțiunilor, scrisorilor și hotărârilor adoptate. Cinci cauze în care s-a solicitat anularea în parte a hotărârilor Comisiei Electorale Centrale nr. 4966/2021 și nr. 4974/2021 au fost conexate într-un singur set de proceduri. De asemenea, au fost examinate într-un singur set de proceduri două cauze în care s-a contestat hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 5060/2021.

43.  Ca urmare a examinării litigiilor electorale, instanțele de judecată s-au pronunțat asupra tuturor cauzelor în modul următor: în privința a șapte cauze, instanțele de judecată au emis încheieri privind declararea inadmisibilității acțiunilor depuse; în alte șapte cauze, instanțele de judecată au emis hotărâri prin care acțiunile au fost respinse; în trei cauze, acțiunile au fost admise de către instanță și emise două hotărâri în obligare și o hotărâre de anulare parțială a actului administrativ.

44.  Pentru examinarea prezentei sesizări, Curtea a solicitat de la Curtea Supremă de Justiție, de la Curtea de Apel Chișinău și de la Judecătoria Chișinău să-i comunice dacă pe rolul instanțelor există dosare pendinte care au ca obiect contestații în materie electorală. Din informațiile prezentate Curții rezultă că pe rolul instanțelor de judecata nu există dosare pendinte care au ca obiect contestații în materie electorală și toate hotărârile judecătorești în această materie au rămas definitive.

II.4. Concluziile observatorilor

Misiunea Electorală a Francofoniei[1]

45.  Potrivit constatărilor și concluziilor preliminare ale Misiunii Electorale a Francofoniei, alegerile din 11 iulie 2021 marchează o etapă importantă în viața politică a Republicii Moldova. Misiunea Electorală a Francofoniei consideră că alegerile s-au desfășurat în mod liber, corect și transparent, în conformitate cu cadrul legal în vigoare.

46.  În special, Misiunea Electorală a Francofoniei a constatat următoarele:

-    secțiile de votare s-au deschis și s-au închis la orele legale;

-    secțiile de votare au fost dotate cu materialele necesare și au fost bine organizate;

-    măsurile de protecție împotriva COVID-19 au fost implementate în mod sistematic;

-    funcționarii secțiilor de votare au dat dovadă de o bună cunoaștere a procedurilor și au asigurat buna desfășurare a votului;

-    în toate secțiile de votare au fost prezenți observatori din partea partidelor politice și a societății civile, dar aproape întotdeauna au fost prezente doar anumite partide;

-    forțele de securitate au fost prezente în mod vizibil în unele locuri, în special în apropierea celor 41 de secții de votare rezervate locuitorilor din regiunea transnistreană, dar fără a interveni în desfășurarea votului;

-    votul s-a desfășurat într-o atmosferă calmă.

47.  Misiunea a remarcat câteva caracteristici remarcabile ale procesului de votare: înregistrarea video continuă a operațiunilor de votare și de numărare a voturilor, actualizarea regulată a prezenței la vot și a rezultatelor pe site-ul Comisiei Electorale Centrale, care contribuie la transparența operațiunilor electorale, sistemul de urne mobile, care permite persoanelor care nu se pot deplasa să voteze; închiderea operațiunilor de votare și numărarea voturilor s-au desfășurat în conformitate cu procedurile legale.

Misiunea Internațională de Observare a Alegerilor[2]

48.   Misiunea Internațională de Observare a Alegerilor [observatorii Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, cei ai Adunării Parlamentare a OSCE, cei ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și cei ai Parlamentului European] a menționat în raportul preliminar că alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost bine gestionate.

49.  Libertățile fundamentale au fost în mare măsură respectate. În timp ce organele electorale inferioare s-au bucurat de încredere, hotărârile cheie ale Comisiei Electorale Centrale au ridicat întrebări despre imparțialitatea instituției.

50.  Candidații au avut oportunități suficiente pentru activități de campanie, iar alegătorilor li s-a oferit o gamă largă de alternative. Lipsa unei supravegheri eficiente a finanțării campaniei a lăsat neabordate potențialele încălcări.

51.  Numeroase dezbateri televizate au oferit alegătorilor posibilitatea să fie informați cu privire la politicile concurenților, dar majoritatea știrilor monitorizate au dat dovadă de părtinire.

52.   Cadrul legal nu reglementează în mod adecvat soluționarea disputelor electorale, iar gestionarea contestațiilor electorale a evidențiat în continuare importanța consolidării independenței judiciare.

53.  Ziua alegerilor a decurs calm, transparent și procesul a fost evaluat în general pozitiv, în pofida cazurilor izolate de supraaglomerare și nerespectare a procedurilor.

Misiunea de monitorizare a alegerilor „Rețeaua Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor” (ENEMO)[3]

54.  Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au fost competitive, iar drepturile fundamentale au fost respectate.

55.  Cadrul legal existent este în conformitate cu standardele internaționale și poate asigura desfășurarea unor alegeri democratice, dacă este pus în aplicare în modul corespunzător.

56.  S-au identificat nereguli legate în principal de accesibilitatea secțiilor de votare, măsurile de prevenire COVID-19, secretul votului, prezența materialelor de campanie în apropierea secțiilor de votare etc. De asemenea, în două secții de votare a fost observată transportarea organizată a alegătorilor.

57.  Toți candidații au putut face campanie în mod liber, iar libertatea de exprimare a fost respectată. Cu toate acestea, mulți interlocutori ENEMO și-au exprimat îngrijorarea că scrutinul a fost afectat de tactici de dezinformare și discursuri de ură.

58.  Au existat o serie de probleme, cum ar fi lipsa de claritate referitor la autoritățile competente să soluționeze plângerile și la procedurile care trebuie aplicate. Această lipsă de claritate a condus la soluționarea întârziată a unor litigii electorale.

Misiunea de observare a Comunității Statelor Independente (CSI)[4]

59.  Misiunea de observare a Comunității Statelor Independente a menționat că alegerile parlamentare anticipate s-au desfășurat în conformitate cu prevederile legii. Pentru alegătorii din stânga Nistrului, Comisia Electorală Centrală a decis deschiderea a 41 de secții de votare. Alegătorii au fost informați despre agitație.

60.  În ziua alegerilor, observatorii internaționali din partea Misiunii Comunității Statelor Independente au monitorizat 452 de secții de votare. În contextul pandemiei COVID-19, au fost îndeplinite condițiile de prevenire și de combatere a virusului, secțiile de vot au fost aprovizionate cu măști de protecție.

61.  Misiunea de observare a Comunității Statelor Independente a conchis că alegerile s-au desfășurat în mod corect. Nu au fost depistate încălcări, iar standardele democratice și prevederile legii au fost respectate.

Misiunea de observare „Promo-LEX”

62.  Misiunea de observare „Promo-LEX” i-a trimis Curții cinci rapoarte care descriu modul de desfășurare a campaniei electorale și organizarea procesului de votare în ziua alegerilor.

63.  „Promo-LEX” a menționat că data alegerilor, stabilită pentru 11 iulie 2021, după 74 de zile de la dizolvarea Parlamentului, corespunde prevederilor Codului electoral. Decretul privind dizolvarea Parlamentului a intrat în vigoare la 28 aprilie 2021, fiind publicat în Monitorul Oficial la 30 aprilie 2021.

64.  Pentru scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie 2021 au fost înregistrați 23 de concurenți, dintre care: două blocuri electorale, 20 de partide și alte organizații social-politice și un candidat independent. Astfel, „Promo-LEX” a constatat caracterul competitiv al alegerilor.

65.  Pe parcursul zilei alegerilor, până la ora 22.30, au fost recepționate un număr de 538 de semnalări, dintre care 459 au fost calificate drept incidente de către echipa centrală a Misiunii de observare „Promo-LEX”. Numărul incidentelor din ziua alegerilor parlamentare a fost în scădere nesemnificativă comparativ cu scrutinul prezidențial din toamna anului 2020 (turul I cu (-22) și Turul II cu (-40) incidente). Pe parcursul zilei alegerilor, în secțiile observate, votarea în general a fost organizată în mod eficient. În același timp, procesul de filmare a operațiunilor electorale a fost, pe alocuri, unul lipsit de continuitate, iar SIAS Alegeri a manifestat disfuncționalități sporadice.

66.  De asemenea, observatorii au raportat cazuri particulare de agitație electorală. Suspiciunile privind oferirea de recompense și transportarea organizată a alegătorilor au caracterizat în special procesul electoral desfășurat în contextul participării la vot a cetățenilor din regiunea transnistreană.

67.  Secretul votului a fost afectat de incidența sporită a numărului de cazuri de fotografiere a opțiunii de vot a alegătorilor. Procesul de observare a cunoscut situații izolate de intimidare a observatorilor „Promo-LEX” de către unii funcționari electorali. Numărarea voturilor a fost, în general, rapidă și calmă.

68.  În ziua alegerilor, Misiunea de observare „Promo-LEX” a efectuat și numărarea în paralel a voturilor. Totalizarea preliminară s-a efectuat în baza rezultatelor din procesele verbale transmise prin SMS de către observatorii din secțiile de votare, iar totalizarea finală s-a efectuat în urma verificării proceselor verbale pe suport de hârtie sau fotografiate. Rezultatele numărării în paralel a buletinelor de vot nu au indicat asupra unor diferențe majore între datele finale prezentate de Comisia Electorală Centrală și datele finale ale „Promo-LEX”.

II.5. Concluziile Curții

69.  Potrivit articolului 2 din Constituție, suveranitatea națională îi aparține poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituție. Astfel, prevederile articolului 2 trebuie aplicate în coroborare cu prevederile articolului 38 din Constituție, care stabilesc faptul că voința poporului constituie baza puterii de stat, aceasta fiind exprimată prin alegeri libere, care au loc în mod periodic, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

70.  Articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului stabilește obligația pozitivă a statelor de a organiza alegeri care să asigure libera exprimare a opiniei poporului. Curtea Europeană a subliniat, în mod constant, faptul că respectarea drepturilor garantate de articolul 3 din Protocolul nr. 1 este crucială pentru menținerea unei democrații eficiente, guvernate de preeminența dreptului (Hirst v. Regatul Unit (nr. 2) [MC], 6 octombrie 2005, § 58). Dreptul de a alege și de a fi ales, garantat de articolul 3 din Protocolul nr. 1, nu este unul absolut. Totuși, autoritățile trebuie să se asigure că condițiile impuse pentru exercitarea acestuia nu îi afectează esența. Aceste condiții nu trebuie să împiedice exprimarea liberă a poporului la alegerea legislativului – cu alte cuvinte, ele nu trebuie să anuleze nevoia menținerii integrității și a efectivității procesului electoral, în vederea stabilirii voinței poporului (Hirst v. Regatul Unit (nr. 2) [MC], 6 octombrie 2005, § 62).

71.  Dreptul de a fi ales, care este inerent unui regim cu adevărat democratic, ar fi iluzoriu dacă persoana ar putea fi lipsită de acesta, în mod arbitrar, în orice moment. Deși este adevărat că statele dispun de o marjă largă de apreciere atunci când stabilesc condițiile de eligibilitate, principiul garantării efective a drepturilor reclamă ca procedura prin care se evaluează eligibilitatea unui candidat să prevadă garanții suficiente pentru a fi prevenite deciziile arbitrare (Podkolzina v. Letonia, 9 aprilie 2002, § 35).

72.  Potrivit jurisprudenței Curții Europene, obligația de prevenire a arbitrariului nu este incidentă doar în procedurile cu privire la condițiile de eligibilitate a unui candidat, ci și în procedurile de verificare sau de invalidare a rezultatelor alegerilor (Kovach v. Ucraina, 7 februarie 2008, § 55; Namat Aliyev v. Azerbaidjan, 8 aprilie 2010, § 72).

73.  În cauza Kerimli și Alibeyli v. Azerbaidjan, 10 ianuarie 2012, §§ 38-42, Curtea Europeană a constatat încălcarea articolului 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție, din cauza faptului că Curtea Constituțională a statului reclamat a anulat rezultatele alegerilor parlamentare în două circumscripții, fără a stabili cu precizie dacă încălcările constatate au fost suficient de grave pentru a influența rezultatele alegerilor, în măsura în care să facă imposibilă stabilirea opiniei electoratului în fiecare dintre aceste circumscripții. Simplul fapt al inițierii unor anchete penale nu constituia un motiv relevant pentru anularea alegerilor.

74.  În prezenta cauză, Curtea observă că Partidului politic „Noua Opțiune Istorică” a solicitat să fie declarate nule alegerile din motivul pretinsei utilizări a resurselor administrative de Partidul politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, în special, utilizarea imaginii Președintelui Republicii în campania electorală. Partidul politic „Noua Opțiune Istorică” a susținut că unele posturi de televiziune au favorizat pe unii concurenți electorali în detrimentul altora. De asemenea, Partidul politic „Noua Opțiune Istorică” a criticat și faptul că i-a fost interzis să folosească denumirea „Partidul Alternativă și Șanse” cu abrevierea „PAȘ”.

75.  Curtea menționează că, în pofida acestor afirmații, pretinsele încălcări menționate de Partidul politic „Noua Opțiune Istorică” nu au fost constatate și probate în modul stabilit de legislație. Nu a fost prezentat vreun act constatator sau vreo hotărâre judecătorească care să confirme utilizarea resurselor administrative sau încălcarea imparțialității politice de către reprezentanții mass-media.

76.  Cu privire la interzicerea utilizării denumirii „Partidul Alternativă și Șanse” cu abrevierea „PAȘ”, Curtea observă că prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 2 iulie 2021 a fost menținută Decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 iunie 2021, în care s-a constatat că simbolul electoral „/paș/” propus de Partidul politic „Noua Opţiune Istorică” creează confuzie cu simbolul ,,/pas/” care este utilizat de Partidul politic „Partidul Acţiune şi Solidaritate”. În special, instanțele de judecată au reținut că, referitor la gradul de similitudine al simbolurilor electorale ,,/pas/” și ,,/paș/”, deosebirea constă doar în literele „s” și „ș”, care sunt asemănătoare. Instanțele de judecată au menționat că ambele simboluri folosesc aceeași combinație de litere, fiind utilizat același stil de formatare, aceeași dimensiune şi aceeași amplasare în spațiu, de natură să creeze o confuzie pentru alegători, atât din punct de vedere al percepției vizuale, cât și din punct de vedere fonetic.

77.  Curtea reiterează că orice hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă în privinţa legalităţii actelor emise de autorităţi dispune de autoritatea lucrului judecat şi implică respectul pentru principiul res judicata (HCC nr. 30 din 10 decembrie 2020, § 48). Prin urmare, Curtea manifestă deferență față de considerentele acestor hotărâri judecătorești.

78.  Din perspectiva controlului efectuat de către Curtea Constituțională, circumstanțele invocate în motivarea cererii de către Partidul politic „Noua Opţiune Istorică” nu conduc la anularea alegerilor, pentru că nu s-au constatat încălcări de natură să influențeze rezultatele votării şi atribuirea mandatelor. Astfel, Curtea respinge ca nefondată contestația formulată de Partidul politic „Noua Opţiune Istorică”.

79.  Prin urmare, Curtea confirmă că alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au fost organizate și desfășurate în mod corect, prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

III. VALIDAREA MANDATELOR DEPUTAȚILOR ALEȘI ȘI CONFIRMAREA LISTELOR CANDIDAȚILOR SUPLEANȚI

80.  Articolul 69 alin. (1) din Constituție stabilește că deputații intră în exercițiul mandatului lor sub condiția validării. Astfel, potrivit articolului 62 din Constituție, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, Curtea Constituțională hotărăște validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui, în cazul încălcării legislației electorale.

81.  Codul electoral reglementează la articolul 95 modalitatea numărării mandatelor de deputat obținute de către concurenții electorali.

82.  Curtea constată că, potrivit Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 5180 din 19 iulie 2021, ca urmare a rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate și a repartizării mandatelor de deputat, Partidul politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” a obținut 63 de mandate, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor a obținut 32 de mandate, iar Partidul politic „Șor” a obținut 6 mandate.

83.  Curtea constată că, prin Hotărârea nr. 5181 din 19 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a adoptat următoarea listă a concurenților electorali, cărora li s-au atribuit mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova potrivit rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021:

PARTIDUL POLITIC „PARTIDUL ACȚIUNE ȘI SOLIDARITATE”

 

 

 

1. Grosu Igor		33. Canațui Oleg
2. Gavrilița Natalia		34. Talmazan Igor
3. Popșoi Mihail		35. Morozova Marina
4. Litvinenco Sergiu		36. Qatrawi Ersilia
5. Spînu Andrei		37. Novac Larisa
6. Nicolaescu-Onofrei Liliana		38. Lazarencu Sergiu
7. Gherman Doina		39. Cheptonar Andrian
8. Bolea Vladimir		40. Gonța Maria
9. Roșca Veronica		41. Marcoci Boris
10. Carp Lilian		42. Băluțel Adrian
11. Davidovici Natalia		43. Cătănoi Artemie
12. Stamate Olesea		44. Coșeru Ina
13. Voloh Larisa		45. Pancu Maria
14. Perciun Dan		46. Șpac Ion
15. Groza Ion		47. Babici Ion
16. Pâslariuc Virgiliu		48. Munteanu-Pojoga Angela
17. Manic Valentina		49. Spînu Victor
18. Șoimaru Vasile		50. Nistor Marcela
19. Alaiba Dumitru		51. Vasiloi Rosian
20. Marian Radu		52. Sinchevici Eugeniu
21. Sajin Galina		53. Păsat Iurie
22. Frunze Petru		54. Ichim Gheorghe
23. Nantoi Oazu		55. Chiriac Igor
24. Grădinaru Vasile		56. Dascălu Iulia
25. Mija Artur		57. Bandalac Efimia
26. Racu Ana		58. Grosu Liliana
27. Druță Mihail		59. Agheorghiesei Gheorghe
28. Adam Marcela		60. Popa Zinaida
29. Belîi Adrian		61. Cazacu Victoria
30. Cușnir Mariana		62. Jacot Vitalie
31. Budianschi Dumitru		63. Istratii Dorian
32. Trubca Alexandr

 

BLOCUL ELECTORAL AL COMUNIȘTILOR ȘI SOCIALIȘTILOR

 

1. Voronin Vladimir		17. Gagauz Fiodor
2. Dodon Igor		18. Muduc Valeriu
3. Greceanîi Zinaida		19. Răileanu Adela
4. Batrîncea Vlad		20. Darovannaia Alla
5. Reidman Oleg		21. Bolea Vasile
6. Țîrdea Bogdat		22. Odnostalco Vladimir
7. Dolință Alla		23. Sibova Inga
8. Pilipețcaia Alla		24. Burduja Petru
9. Bodnarenco Elena		25. Mudreac Radu
10. Suhodolski Alexandr		26. Caraman Diana
11. Starîș Constantin		27. Tatarlî Chiril
12. Smirnov Eduard		28. Beleacova Elena
13. Furculiță Corneliu		29. Căpățină Svetlana
14. Nigai Veaceslav		30. Novac Grigore
15. Lozovan Irina		31. Rusol Nicolai
16. Cunețchi Tatiana		32. Koksal Ivanna

                 

PARTIDUL POLITIC „ȘOR”

1. Șor Ilan		4. Jardan Petru
2. Tauber Marina		5. Apostolova Reghina
3. Ulanov Denis		6. Fotescu Vadim

 

84.  Comisia Electorală Centrală a verificat dacă persoanele înscrise în listele concurenților electorali îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru a candida la funcția de deputat.

85.  Astfel, potrivit informațiilor prezentate de către Comisia Electorală Centrală, toți candidații incluși în liste sunt eligibili pentru funcția de deputat și au depus declaraţii pe propria răspundere că nu au interdicții de a candida. Declarațiile şi datele biografice ale candidaților i-au fost prezentate Curţii Constituționale.

86.  Având în vedere faptul că până la data examinării în ședința Curții a chestiunii privind validarea mandatelor de deputat nu au fost prezentate contestații privind nerespectarea de către candidați a exigențelor prevăzute de lege, Curtea pornește de la prezumția că persoanele cărora li s-au atribuit mandate de deputat respectă condițiile prevăzute de articolul 13 din Codul electoral.

87.  De asemenea, potrivit articolului 62 din Constituție, Curtea Constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăște validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislației electorale. Comisia Electorală Centrală nu a prezentat informații despre existența unor proceduri intentate în privința vreunui candidat în legătură cu desfășurarea scrutinului.

88.  Având în vedere cele menționate, Curtea urmează să valideze mandatele deputaților aleși în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor anticipate din 11 iulie 2021, potrivit listei stabilite de Comisia Electorală Centrală în anexa nr. 1 la Hotărârea nr. 5181 din 19 iulie 2021.

89.  De asemenea, potrivit articolului 97 alin. (2) din Codul electoral, Curtea Constituțională confirmă listele candidaților supleanţi. Prin anexa nr. 2 la Hotărârea 5181 din 19 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a stabilit candidații supleanți la funcția de deputat:

1) din partea Partidului politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” – 35 de candidați;

2) din partea Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor – 70 de candidați;

3) din partea Partidului politic „Șor” – 95 de candidați.

90.  Având în vedere faptul că nu au fost constatate încălcări ale Constituției și ale Codului electoral la formarea listelor candidaților supleanți, Curtea Constituțională confirmă aceste liste. 

Din aceste motive, în baza articolelor 62, 69 alin. (1), 135 lit. e) și 140 din Constituţie, 4 alin. (1) lit. e) și 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin. (1) lit. e) și 62 lit. d) din Codul jurisdicţiei constituţionale și 97 din Codul electoral, Curtea Constituţională

 

HOTĂRĂȘTE:

1. Se respinge ca nefondată contestația formulată de Partidul politic „Noua Opţiune Istorică” cu privire la declararea nulității alegerilor.

2. Se confirmă rezultatele alegerii Parlamentului de legislatura a XI-a din 11 iulie 2021.

3. Se validează mandatele deputaților aleși în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, după cum urmează:

 

PARTIDUL POLITIC „PARTIDUL ACȚIUNE ȘI SOLIDARITATE”

 

1. Grosu Igor		33. Canațui Oleg
2. Gavrilița Natalia		34. Talmazan Igor
3. Popșoi Mihail		35. Morozova Marina
4. Litvinenco Sergiu		36. Qatrawi Ersilia
5. Spînu Andrei		37. Novac Larisa
6. Nicolaescu-Onofrei Liliana		38. Lazarencu Sergiu
7. Gherman Doina		39. Cheptonar Andrian
8. Bolea Vladimir		40. Gonța Maria
9. Roșca Veronica		41. Marcoci Boris
10. Carp Lilian		42. Băluțel Adrian
11. Davidovici Natalia		43. Cătănoi Artemie
12. Stamate Olesea		44. Coșeru Ina
13. Voloh Larisa		45. Pancu Maria
14. Perciun Dan		46. Șpac Ion
15. Groza Ion		47. Babici Ion
16. Pâslariuc Virgiliu		48. Munteanu-Pojoga Angela
17. Manic Valentina		49. Spînu Victor
18. Șoimaru Vasile		50. Nistor Marcela
19. Alaiba Dumitru		51. Vasiloi Rosian
20. Marian Radu		52. Sinchevici Eugeniu
21. Sajin Galina		53. Păsat Iurie
22. Frunze Petru		54. Ichim Gheorghe
23. Nantoi Oazu		55. Chiriac Igor
24. Grădinaru Vasile		56. Dascălu Iulia
25. Mija Artur		57. Bandalac Efimia
26. Racu Ana		58. Grosu Liliana
27. Druță Mihail		59. Agheorghiesei Gheorghe
28. Adam Marcela		60. Popa Zinaida
29. Belîi Adrian		61. Cazacu Victoria
30. Cușnir Mariana		62. Jacot Vitalie
31. Budianschi Dumitru		63. Istratii Dorian
32. Trubca Alexandr

 

BLOCUL ELECTORAL AL COMUNIȘTILOR ȘI SOCIALIȘTILOR

 

1. Voronin Vladimir		17. Gagauz Fiodor
2. Dodon Igor		18. Muduc Valeriu
3. Greceanîi Zinaida		19. Răileanu Adela
4. Batrîncea Vlad		20. Darovannaia Alla
5. Reidman Oleg		21. Bolea Vasile
6. Țîrdea Bogdat		22. Odnostalco Vladimir
7. Dolință Alla		23. Sibova Inga
8. Pilipețcaia Alla		24. Burduja Petru
9. Bodnarenco Elena		25. Mudreac Radu
10. Suhodolski Alexandr		26. Caraman Diana
11. Starîș Constantin		27. Tatarlî Chiril
12. Smirnov Eduard		28. Beleacova Elena
13. Furculiță Corneliu		29. Căpățină Svetlana
14. Nigai Veaceslav		30. Novac Grigore
15. Lozovan Irina		31. Rusol Nicolai
16. Cunețchi Tatiana		32. Koksal Ivanna

                 

PARTIDUL POLITIC „ȘOR”

1. Șor Ilan		4. Jardan Petru
2. Tauber Marina		5. Apostolova Reghina
3. Ulanov Denis		6. Fotescu Vadim

 

4. Se confirmă listele candidaților supleanți la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, potrivit anexei la prezenta hotărâre:

1) din partea Partidului politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” – 35 de candidați;

2) din partea Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor – 70 de candidați;

3) din partea Partidului politic „Șor” – 95 de candidați.

5. Se trimite prezenta hotărâre Parlamentului Republicii Moldova şi Comisiei Electorale Centrale.

6. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

 

Președinte                                      Domnica MANOLE 

 

 

 

Chişinău, 23 iulie 2021
HCC nr. 20
Dosarul nr. 168e/2021 

[1] https://bit.ly/3rkMLfD

[2] https://bit.ly/2UqGnHy

[3] https://bit.ly/3rn2YAV

[4] https://bit.ly/2V21HmE