DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 164g/2024
privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 6¹ din Legea privind organizarea judecătorească și 4 alin. (4) lit. b) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii
(constituirea completelor de judecată [nr. 2]) 

CHIŞINĂU
26 septembrie 2024

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 25 iulie 2024,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 26 septembrie 2024, în camera de consiliu,

 Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 6¹ din Legea nr. 514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească și 4 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ridicată de dnii avocați Victor Munteanu și Mihail Mișcoi în interesele domnilor Valeriu Lazăr și Alla Tubari, în dosarul nr. 1r-434/2024, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, format din dnii judecători Marcel Juganari, Silvia Cecan și Ion Bulhac, pe baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție. 

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal

3. Circumstanțele cauzei, așa cum au fost formulate de autorii excepției, pot fi rezumate după cum urmează.

4. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire, inter alia, a dlui Valeriu Lazăr și a dnei Alla Tubari de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 327 alin. (3) în coroborare cu articolele 30, 42 alin. (2) și 45 din Codul penal.

5. Prin încheierea din 14 martie 2024, Președintele interimar al Judecătoriei Chișinău a dispus redistribuirea cauzei penale în mod aleatoriu unui alt judecător specializat în examinarea cauzelor penale.

6. Prin încheierea din 1 aprilie 2024, Președintele interimar al Judecătoriei Chișinău a modificat completul de judecată și a stabilit că dna Djeta Chistol, dna Tatiana Bivol și dl Petru Păun vor fi înlocuiți cu dna Stella Bleșceaga, dna Olga Bejenari și Vitalie Budeci.

7. Nefiind de acord cu încheierile menționate mai sus, dnii avocați Victor Munteanu și Mihail Mișcoi le-au contestat cu recurs. În procedura din fața Curții de Apel Chișinău, dnii avocați au ridicat excepția de neconstituționalitate a articolelor 6¹ din Legea nr. 514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească și 4 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, precum și a punctului 7 lit. d) din Regulamentul privind modul de distribuire aleatorie a dosarelor pentru examinare în instanţele judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 110/5 din 5 februarie 2013.

8. Printr-o încheiere din 9 iulie 2024, Curtea de Apel Chișinău a admis parțial cererea formulată, a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolelor 6¹ din Legea nr. 514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească și 4 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și a sesizat Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiție

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.”

Articolul 74

Adoptarea legilor şi a hotărârilor

„(1) Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi.

[…]”

Articolul 115

Instanțele judecătorești

„[...]

(4) Organizarea instanțelor judecătorești, competența acestora și procedura de judecată sunt stabilite prin lege organică.”

10. Prevederile relevante ale Legii nr. 514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească sunt următoarele:

Articolul 6¹

Distribuirea aleatorie a dosarelor şi constituirea completurilor de judecată

„(1) Activitatea de judecare a cauzelor se desfăşoară cu respectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor. În cazul în care judecătorul căruia i-a fost repartizată cauza este în imposibilitatea de a continua judecarea acesteia, persoana responsabilă, în temeiul unei încheieri motivate a preşedintelui instanţei judecătoreşti, prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, asigură redistribuirea aleatorie a dosarului altui judecător. Fişa cu datele privind distribuirea aleatorie a dosarelor se anexează în mod obligatoriu la fiecare dosar.

(1¹) Constituirea completurilor de judecată şi desemnarea preşedinţilor acestora se fac la începutul anului prin dispoziţie a preşedintelui instanţei. Schimbarea membrilor completului se face în cazuri excepţionale, în baza unei încheieri motivate a preşedintelui instanţei judecătoreşti şi potrivit criteriilor obiective stabilite de regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Încheierea motivată privind schimbarea membrilor completului se anexează la materialele dosarului.

(2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.”

11. Prevederile relevante ale Legii nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii sunt următoarele:

Articolul 4

Competenţa Consiliului Superior al Magistraturii

„[...]

(4) Întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competenţe în domeniul administrării instanţelor judecătoreşti:

[...]

b) aprobă Regulamentul privind modul de repartizare aleatorie a dosarelor pentru examinare în instanţele judecătoreşti, care asigură transparenţa, obiectivitatea şi imparţialitatea acestui proces;

[...]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepției de neconstituționalitate

12. Autorii excepției menționează că, deși motivele înlocuirii unui judecător care judecă o cauză penală sunt stabilite în mod precis de legislator la articolul 31 din Codul de procedură penală, normele contestate prevăd că schimbarea membrilor completului se face în cazuri excepţionale, în baza unei încheieri motivate a preşedintelui instanței judecătoreşti şi potrivit criteriilor obiective stabilite de regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

13. Autorii notează că delegarea către Consiliul Superior al Magistraturii a competenței stabilirii motivelor schimbării membrilor completului contravine articolului 115 alin. (4) din Constituție, care prevede că organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege organică.

14. Autorii consideră că dreptul lor la un tribunal instituit prin lege este încălcat, deoarece normele contestate permit schimbarea membrilor completului pe baza unei proceduri neprevăzute de lege. De asemenea, ei consideră că textul „schimbarea membrilor completului se face în cazuri excepţionale, în baza unei încheieri motivate a preşedintelui instanţei judecătoreşti” din articolul 6¹ alin. (1¹) din Legea privind organizarea judecătorească permite înlocuirea membrilor completului în mod abuziv.

15. Prin urmare, autorii consideră că dispozițiile contestate contravin articolelor 20 alin. (1), 74 alin. (1) și 115 alin. (4) din Constituție.

B. Aprecierea Curții

16. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind organizarea judecătorească și din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ține de competența Curții Constituționale.

18. Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de dnii avocați Victor Munteanu și Mihail Mișcoi în interesele domnilor Valeriu Lazăr și Alla Tubari, părți în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectele cărora li s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

19. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolele 6¹ din Legea nr. 514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească și 4 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Curtea constată că, din perspectiva problemelor abordate de autorii excepției, aceste prevederi au mai constituit obiectul unei sesizări la Curtea Constituțională (a se vedea sesizarea nr. 193g/2023).

20. Astfel, în Decizia nr. 22 din 28 martie 2024, §§ 25-26, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curţii Europene, ţine de competenţa tribunalelor naţionale să-şi gestioneze procedurile în vederea asigurării unei bune administrări a justiţiei. Atribuirea unui caz pentru examinare unui anumit judecător sau unui tribunal se încadrează în marja discreţionară de care se bucură autorităţile naţionale în astfel de chestiuni. Este important ca distribuirea sau redistribuirea unei cauze să fie conformă cu articolul 6 § 1 din Convenţie, în special cu exigenţele independenţei şi imparţialităţii judecătorilor (Sutyagin v. Rusia, 3 mai 2011, § 187; Pasquini v. San Marino, 2 mai 2019, § 103).

21. De asemenea, Curtea a notat că oferirea către preşedintele instanţei a competenţei de a decide în mod justificat cu privire la soluţionarea cauzei de un complet format din trei judecători nu afectează, per se, dreptul la un proces echitabil. Pentru a fi respectat dreptul la un proces echitabil, este important ca judecătorul unic sau judecătorii completului care au fost desemnaţi să judece cauza să respecte exigenţele independenţei şi imparţialităţii. În acest context, Curtea a menţionat că exigenţele în discuţie sunt asigurate de mecanismul abţinerii şi recuzării judecătorilor (DCC nr. 40 din 20 martie 2022, § 30).

22. Mai mult, Curtea notează că motivele înlocuirii unui judecător din complet în cazul imposibilității acestuia de a participa la judecarea unei cauze concrete sunt prevăzute expres și limitativ de lege în articolul 31 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pe de altă parte, normele contestate privesc situația schimbării membrilor completelor de judecată constituite la începutul fiecărui an de către preşedintele instanței. Articolul 115 alin. (4) din Constituție nu împiedică legislatorul să-i delege Consiliului Superior al Magistraturii competența stabilirii motivelor schimbării membrilor completului constituit la începutul fiecărui an. În acest caz, legislatorul a stabilit și limitele delegării, menționând că motivele schimbării trebuie să fie obiective și excepționale, iar aplicarea acestei măsuri membrilor completului trebuie făcută printr-o încheiere motivată a președintelui instanței de judecată.

23. În acest sens, Curtea constată că, prin hotărârea nr. 111/5 din 5 februarie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat Regulamentul privind modul de constituire a completelor de judecată şi schimbarea membrilor acestora, care prevede, la punctul 14, motivele schimbării membrilor completului de judecată: a) boală îndelungată; b) deces; c) eliberare din funcţie; d) abținere; e) recuzare; f) detașare; g) transferare; h) promovare; i) suspendare din funcţie; j) incompatibilități. Curtea constată că atât prevederile contestate, cât și dispozițiile Regulamentului Consiliului Superior al Magistraturii limitează marja discreționară a președintelui instanței în chestiunea schimbării membrilor completelor de judecată.

24. Astfel, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituţionalitate este una repetată şi, de vreme ce nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele menționate în DCC nr. 22 din 28 martie 2024 rămân valabile şi în prezenta cauză.

25. Prin urmare, pe baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. 

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 din Constituție, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E: 

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 6¹ din Legea nr. 514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească și 4 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ridicată de dnii avocați Victor Munteanu și Mihail Mișcoi în interesele domnilor Valeriu Lazăr și Alla Tubari, în dosarul nr. 1r-434/2024, pendinte la Curtea de Apel Chișinău. 

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Președinte  Domnica MANOLE 

Chișinău, 26 septembrie 2024
DCC nr. 119
Dosarul nr. 164g/2024