Decizia nr. 68 din 13.06.2024

Decizia nr. 68 din 13.06.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr. 58g/2024 privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 3 alin. (1) și 6 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanțelor judecătorești (repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale unor autorități)


Subiectul sesizării: Judecătoria Chișinău, sediul central, dl avocat Denis Ipatii


Decizia:
1. d_68_2024_58g_2024_rou.pdf


Sesizări:


DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 58g/2024
privind excepția de neconstituționalitate a
articolelor 3 alin. (1) și 6 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998
privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,
ale procuraturii şi ale instanțelor judecătorești
(repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale unor autorități)

CHIŞINĂU
13 iunie 2024

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Liuba ȘOVA, președinte  de ședință,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Ludmila Chihai, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 6 martie 2024,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 13 iunie 2024, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 3 alin. (1) și 6 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanțelor judecătorești, ridicată de dl avocat Denis Ipatii, în interesele dlor Ion Chirco și Sergiu Chirco, în dosarul nr. 2-17129/2023, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituțională de către dna judecător Alina Brăgaru din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

A.  Circumstanțele litigiului principal

3. La 18 august 2023, dnii Ion Chirco și Sergiu Chirco au formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, având ca intervenient accesoriu Procuratura Generală, pentru constatarea încălcării dreptului la libertate și siguranță și pentru încasarea prejudiciului moral.

4. În ședința de judecată, dl avocat Denis Ipatii a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolelor 3 alin. (1) și 6 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanțelor judecătorești.

5. Prin încheierea din 13 februarie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluționării acesteia.

B.  Legislația pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie".

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

„(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvîrşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti".

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii".

7. Prevederile relevante ale Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanțelor judecătorești sunt următoarele:

Articolul 3

„(1) În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:

a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală;

b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunității;

c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziţiei, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcţie), precum şi în urma altor acţiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice;

d) supunerii ilegale la arest contravenţional, reţinerii contravenţionale ilegale sau aplicării ilegale a amenzii contravenţionale de către instanţa de judecată;

e) efectuării măsurilor speciale de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei;

f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ştampilelor, precum şi în urma blocării conturilor bancare.

(2) Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcţie de răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură şi din instanţele judecătoreşti."

Articolul 6

„Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul:

a) devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare;

b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare;

c) adoptării de către instanța judecătorească a hotărârii cu privire la anularea arestului contravenţional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice;

d) adoptării, de către judecătorul de instrucţie, în condiţiile art. 313 alin.(5) din Codul de procedură penală, în privinţa persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a încheierii privind declararea nulităţii actelor sau acţiunilor organului de urmărire penală sau organului care exercită activitate specială de investigații."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

8. Autorul excepției susține că impunerea unor condiții prin dispozițiile legale criticate face imposibilă, în anumite cazuri, repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi instanțelor judecătoreşti, altele decât cele prevăzute de articolul 3 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998. Totodată, autorul excepției menționează că prevederile legale criticate sunt contrare prevederilor articolului 53 din Constituție, care stabilesc dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică la repararea prejudiciilor cauzate prin erorile săvârșite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanțele judecătoreşti.

9. În fine, autorul susține că prevederile contestate sunt contrare articolelor 20, 53 și 54 din Constituție.

B.  Aprecierea Curții

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanțelor judecătorești, ține de competența Curții Constituționale.

15. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de avocatul unei părți în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă articolele 3 alin. (1) și 6 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanțelor judecătorești.

17. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză civilă privind compensarea prejudiciului moral înaintată împotriva Ministerului Justiției, având ca intervenient accesoriu Procuratura Generală, pe baza prevederilor contestate. Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica prevederile contestate la soluționarea cauzei.

18. Curtea observă că normele contestate au constituit anterior obiect al controlului de constituționalitate, însă din perspectiva altor critici de neconstituționalitate (a se vedea DCC nr. 108 din 25 septembrie 2018, DCC nr. 20 din 17 februarie 2020 și DCC nr. 185 din 20 decembrie 2022).

19. Curtea notează că o altă condiție obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (DCC nr. 14 din 7 februarie 2023, § 21; DCC nr. 174 din 7 decembrie 2023, § 20).

20. Curtea constată că autorul sesizării afirmă că normele contestate încalcă articolele 20 (accesul liber la justiție), 53 (dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică) și 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți) din Constituție.

21. Curtea observă că prevederile contestate reglementează cazurile în care intervine răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat persoanei prin acțiunile ilicite comise în procesele penale şi contravenționale de organele de urmărire penală, de procuratură şi de instanțele judecătoreşti (articolul 3 din Lege), precum și momentul apariției dreptului la repararea acestui prejudiciu (articolul 6 din Lege).

22. Potrivit articolului 53 alin. (2) din Constituție, răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârșite în procesele penale de către organele de anchetă și instanțele judecătorești survine doar în condițiile prevăzute de lege.

23. Curtea notează că, potrivit articolului 1 din Legea nr. 1545 din 25 iunie 1998, legea în discuție, care cuprinde normele criticate, constituie actul legislativ de bază care reglementează cazurile, modul şi condițiile de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat prin acţiunile ilicite comise în procesele penale şi contravenţionale de organele de urmărire penală, de procuratură şi de instanţele judecătoreşti.

24. Referitor la articolele 20, 53 şi 54 din Constituţie, Curtea reţine că autorul excepţiei nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează normele constituţionale menţionate. Astfel, Curtea reţine că simpla enumerare a unor articole din Constituţie nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate. În situaţii similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformități cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr. 38 din 30 martie 2023, § 22). Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorilor lor în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate şi ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr. 116 din 8 septembrie 2022, § 24; DCC nr. 195 din 21 decembrie 2023, § 26).

25. De asemenea, Curtea observă că sub aparența unor critici referitoare la afectarea normelor constituționale, autorul excepției ridică, în acest caz, o problemă de aplicare și interpretare a normelor contestate, care nu ține de competența Curții Constituționale (a se vedea DCC nr. 97 din 12 iulie 2022, § 32; DCC nr. 89 din 25 iulie 2023, § 25).

26. Pe baza celor menționate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

 

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 3 alin. (1) și 6 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanțelor judecătorești, ridicată de dl avocat Denis Ipatii, în interesele dlor Ion Chirco și Sergiu Chirco, în dosarul nr. 2-17129/2023, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Președinte de ședință                                                                                                    Liuba ȘOVA

Chișinău, 13 iunie 2024
DCC nr. 68
Dosarul nr. 58g/2024

Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Total vizitatori:   //   Vizitatori ieri:   //   azi:   //   Online:
Acces rapid