DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 177g/2022
privind excepția de neconstituționalitate a
articolelor 315 și 364 alineatele (2) și (3) din Codul de procedură penală
(examinarea probelor în cadrul judecării recursului declarat împotriva hotărârilor judecătorești pentru care nu este prevăzută calea de atac a apelului)

CHIŞINĂU
12 ianuarie 2023

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dlui Nicolae ROȘCA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 4 noiembrie 2022,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 12 ianuarie 2023, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

ÎN FAPT

1.   La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a  articolelor 315 și 364 alineatele (2) și (3) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Oleg Gorlenco, în interesele dlui Vladimir Tabanov, în cauza penală pendinte la Curtea de Apel Cahul.

2.   Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecători de la Curtea de Apel Cahul, format din dnii Ruslan Petrov și Serghei Pilipenco și dna Natalia Bondarenco, pe baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție.

A.  Circumstanțele litigiului principal

3.   Dl Vladimir Tabanov a fost acuzat de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 264¹ alin. (3) din Codul penal, care incriminează refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului de transport de a fi testat alcoolscopic, de a fi examinat medical în vederea stabilirii stării de ebrietate şi a naturii ei sau de a i se recolta probe biologice în cadrul acestui examen medical.

4.   Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, din 27 aprilie 2022, dl Vladimir Tabanov a fost condamnat pe baza articolului 264¹ alin. (3) din Codul penal la muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 210 ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Nefiind de acord cu această hotărâre, dl avocat Oleg Gorlenco a formulat, în interesele dlui Vladimir Tabanov, un recurs la Curtea de Apel Cahul.

5.   În cadrul procedurii de recurs, dl avocat Oleg Gorlenco a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a articolelor 315 și 364 alineatele (2) și (3) din Codul de procedură penală.

6.   Printr-o încheiere din 25 octombrie 2022, completul de judecători de la Curtea de Apel Cahul, format din dnii Ruslan Petrov și Serghei Pilipenco și dna Natalia Bondarenco, au admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi au trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B.  Legislația pertinentă

7.   Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 16
Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20
Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26
Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 54
Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparțialității justiției.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

8.   Prevederile relevante Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 315
Egalitatea în drepturi a părţilor în faţa instanţei

„Procurorul, partea vătămată, partea civilă, apărătorul, inculpatul, partea civilmente responsabilă şi reprezentanţii lor beneficiază de drepturi egale în faţa instanţei de judecată în ce priveşte administrarea probelor, participarea la cercetarea acestora şi formularea cererilor şi demersurilor".

Articolul 364
Formularea şi soluţionarea cererilor sau demersurilor

„[...]

(2) Cererile sau demersurile formulate vor fi argumentate, iar dacă se solicită administrarea unor probe noi, se vor indica faptele şi circumstanţele ce urmează a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se află acestea, iar în privinţa martorilor, experţilor şi specialiştilor se va indica identitatea şi adresa lor în cazul în care partea nu poate asigura prezenţa lor în instanţa de judecată.

(3) Cererile sau demersurile formulate se soluţionează de către instanţă după audierea opiniilor celorlalte părţi asupra cerinţelor înaintate.

[...]"

ÎN DREPT

A.    Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

9.   Autorul excepției de neconstituționalitate susține că normele contestate nu stabilesc în mod cert posibilitatea părții apărării de a solicita reluarea cercetării judecătorești sau reaudierea martorilor în procedura examinării recursului împotriva hotărârilor judecătorești pentru care nu este prevăzută calea de atac a apelului. Astfel, în situația în care prima instanță respinge demersul de reluare a cercetării judecătorești și de reaudiere a martorilor, instanța de recurs nu are competența de a repara aceste erori procedurale.

10.    Totodată, autorul excepției afirmă că practica judiciară națională interpretează în mod diferit obligația instanței de recurs pe baza articolului 441 alin. (2) din Codul de procedură penală de a examina întreaga cauză sub toate aspectele și, astfel, nu poate să prevadă în mod rezonabil cum îi va fi examinată cauza.

11.    Potrivit autorului excepției, normele contestate sunt contrare articolelor 16, 20, 23, 26 și 54 din Constituție.

B.  Aprecierea Curții

12.  Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

13.    În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ține de competența Curții Constituționale.

14.   Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de avocatul unei părți în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

15.    Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolul 315, care reglementează egalitatea în drepturi a părților în fața instanței în ceea ce privește administrarea probelor, participarea la cercetarea acestora şi formularea cererilor şi demersurilor, și articolul 364 alineatele (2) și (3) din Codul de procedură penală, care reglementează procedura formulării și a soluționării cererilor și a demersurilor.

16.    Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză în care se examinează legalitatea unei sentinţe de condamnare pentru comiterea unei infracţiuni uşoare pentru care legea prevede doar o pedeapsă nonprivativă de libertate (a se vedea supra § 3). Potrivit articolului 441 alin. (2) din Codul de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza în limitele temeiurilor prevăzute în articolul 444, însă este obligată să examineze, în afara temeiurilor invocate şi cererilor formulate de recurent, întreaga cauză sub toate aspectele, fără a agrava situaţia părţii în favoarea căreia s-a formulat recursul. Astfel, Curtea admite că instanţa de recurs va aplica prevederile criticate în cauza pe care o examinează.

17.    Curtea constată că articolul 315 din Codul de procedură penală a constituit anterior obiect al controlului de constituționalitatea, însă din perspectiva altor critici de neconstituționalitate (a se vedea HCC nr. 12 din 6 aprilie 2021). Totodată, Curtea constată că articolul 364 din Codul de procedură penal nu a făcut anterior obiect al controlului constituționalității.

18.    Curtea observă că autorul excepției a afirmat incidența articolelor 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiției], 23 [calitatea legii], 26 [dreptul la apărare] și 54 [restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți] din Constituție.

19.    Curtea precizează că articolele 16, 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (DCC nr. 36 din 30 martie 2021, § 18; DCC nr. 128 din 13 septembrie 2022, § 23).

20.    Autorul sesizării susține că în lipsa unor reglementări exprese care să-i permită instanței care examinează recursul împotriva hotărârilor judecătorești pentru care nu este prevăzută calea de atac a apelului să reaudieze martorii, acesta nu-și poate realiza dreptul de acces liber la justiție și dreptul la apărare garantate de articolele 20 și 26 din Constituție.

21.    În acest context, Curtea reține că a analizat în Decizia sa nr. 100 din 12 iulie 2022, § 25-27, dacă limitele de competenţă ale instanţei care judecă recursul declarat împotriva hotărârilor judecătorești pentru care nu este prevăzută calea de atac a apelului afectează accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare al persoanei. Astfel, Curtea a menționat că, de vreme ce recursul este singura cale de atac împotriva acestor hotărâri, articolul 441 alin. (2) din Codul de procedură penală obligă instanţa de recurs ca, în afara temeiurilor invocate şi cererilor formulate de recurent, să examineze întreaga cauză sub toate aspectele.

22.    Curtea a observat că efectul devolutiv prevăzut la articolul 441 alin. (2) este similar efectului devolutiv al instanţei de apel prevăzut de articolul 409 alin. (2) din Codul de procedură penală. Astfel, legislatorul a prevăzut că recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul va fi examinat de către instanţa de recurs în aceleaşi condiţii ca o instanţă de apel.

23.    Prin urmare, Curtea consideră că aceste considerente sunt aplicabile și în prezenta cauză, deoarece autorul sesizării ridică, de fapt, aceeași problemă de neconstituționalitate - competența instanței de recurs care judecă recursul împotriva hotărârilor judecătorești pentru care nu este prevăzută calea de atac a apelului - din perspectiva acelorași drepturi fundamentale.

24.    Mai mult, Curtea observă că, potrivit articolului 447 alin. (4) din Codul de procedură penală, dacă părţile invocă necesitatea administrării de noi probe, ele trebuie să indice aceste probe şi mijloacele cu ajutorul cărora pot fi administrate, precum şi motivele care au împiedicat prezentarea lor în prima instanță. Totodată, conform articolului 449 alin. (1) pct. 2)  literele b) și c) din Codul de procedură penală, instanța de recurs are competența să rejudece cauza cu adoptarea unei noi hotărâri sau să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de fond, dacă este necesară administrarea de probe suplimentare.

25.    Astfel, instanța de recurs are atât competența, cât și obligația de a redresa la etapa judecării recursului împotriva hotărârilor judecătorești pentru care nu este prevăzută calea de atac a apelului pretinsele încălcări ale dreptului de acces liber la justiție și dreptului la apărare admise de prima instanță.

26.    Pentru că articolele 20 și 26 din Constituție invocate de autorul excepției nu sunt incidente, Curtea nu reține nici incidența articolelor 16, 23 și 54 din Constituţie.

27.    Totodată, sub aparența unor critici de imprevizibilitate și neclaritate a prevederilor contestate, autorul sesizării îi cere Curții să ofere o interpretare de care să profite la examinarea cauzei sale în instanța de recurs. În acest context, Curtea reiterează că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii în situaţii concrete exced controlului de constituţionalitate şi reprezintă o competenţă a instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr. 20 din 17 februarie 2022, § 31).

28.    Prin urmare, pe baza celor menționate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1.   Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 315 și 364 alineatele (2) și (3) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Oleg Gorlenco, în interesele dlui Vladimir Tabanov, în cauza penală pendinte la Curtea de Apel Cahul.

2.  Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte                                                            Domnica MANOLE

Chișinău, 12 ianuarie 2023
DCC nr. 1
Dosarul nr. 177g/2022