Domnului Igor GROSU, 
Președinte al Parlamentului Republicii Moldova

 ADRESĂ 

Prin Hotărârea nr. 25 din 28 noiembrie 2024, Curtea Constituțională a confirmat rezultatele alegerii Președintelui Republicii Moldova și a validat alegerea dnei Maia Sandu în funcția de Președinte al Republicii. 

Totodată, în contextul pronunțării acestei Hotărâri, Curtea a reținut că numărul cazurilor de corupere a alegătorilor raportat de autoritățile de investigație și cuantumul mijloacelor financiare sechestrate scot în evidență amploarea fără precedent a fenomenului în discuție.

Curtea a notat că, între altele, votul secret şi liber exprimat al alegătorilor constituie elementele de bază ale alegerilor libere și ale dreptului de vot. Coruperea alegătorilor sau vânzarea voturilor sunt incompatibile cu conceptul alegerii democratice de către cetățeni a organelor reprezentative printr-un vot liber exprimat și fraudează competiția bazată pe idei și pe programe politice desfășurată între partidele politice și între candidați.

Cadrul normativ existent ar confirma o minimă îndeplinire a obligației pozitive a statului de a adopta legi care combat coruperea electorală. Totuși, având în vedere numărul mare al cazurilor de corupere a alegătorilor la alegerile prezidențiale din acest an, Curtea a considerat că autoritățile trebuie să depună toate eforturile pentru a preveni asemenea cazuri la scrutinele viitoare. Curtea a reținut că ar putea fi îmbunătățite mecanismele legale de combatere a corupției electorale, de o manieră efectivă, având în vedere modalitățile inedite ale cazurilor înregistrate la acest scrutin.

De asemenea, Curtea a mai observat că autoritățile competente au recepționat inclusiv sesizări care au vizat implicarea unor reprezentanți ai cultelor religioase în acțiuni de agitație electorală în favoarea anumitor candidați. Potrivit articolului 31 alin. (4) din Constituție, cultele religioase sunt autonome și sunt separate de stat. Acest concept trebuie să funcționeze în ambele direcții, fiind interzise intruziunile statului în activitatea cultelor religioase, dar și intruziunile cultelor religioase în activitățile aferente puterii statale, inclusiv în desfășurarea proceselor electorale. Principiul separării bisericii de stat obligă reprezentanții cultelor religioase să nu intervină în procesul decizional al statului, inclusiv în procesul electoral.

Deși legislatorul a stabilit sancțiuni contravenționale pentru efectuarea agitației electorale de către reprezentanţii cultelor religioase, desfăşurată inclusiv în locașurile de cult, în cadrul campaniei electorale, Curtea a notat că autoritățile trebuie să depună toate eforturile pentru a preveni asemenea cazuri la scrutinele viitoare, având în vedere persistența acestui fenomen în cadrul perioadelor electorale.

În acest context, Curtea îi solicită Parlamentului să îmbunătățească mecanismele legale existente în conformitate cu raționamentele hotărârii Curții Constituționale.

Așadar, potrivit prevederilor articolelor 28¹ din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 79 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea îi solicită Parlamentului să examineze prezenta adresă şi să-i fie comunicate rezultatele examinării acesteia în termenul prevăzut de lege. 

Domnica MANOLE, 

Președinte al Curții Constituționale