RELAŢII INTERNAŢIONALE

Relaţiile internaţionale joacă un rol extrem de importat în constituirea şi consolidarea Curţii Constituţionale, considerată a fi garantul asigurării şi respectării drepturilor fundamentale ale omului. Eficienţa activităţii Curţii este determinată în mare parte de raporturile stabilite cu curţile constituţionale din statele europene şi membre ale CSI, cu instituţiile de drept şi organismele internaţionale, printre care se numără Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională (IRZ), PNUD Moldova, Misiunea OSCE în Moldova, ABA/ROLI Moldova, Misiunea norvegiană de experţi pentru promovarea supremaţiei legii în Moldova (NORLAM), Agenţia Turciei pentru Cooperare Internaţională (TICA).

Drept repere esenţiale în evoluţia relaţiilor internaţionale ale Curţii Constituţionale a Republicii Moldova constituie Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei, Conferinţa Curţilor Constituţionale Europene şi Asociaţia Curţilor Constituţionale Francofone. Din primii ani de activitate Curtea Constituţională şi-a trasat ferm tendinţele de aderare la organismele europene şi internaţionale de drept.

Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei
(Comisia de la Veneţia)

La 22 iunie 1996, Curtea Constituţională devine membru al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei, cunoscută şi sub numele de  Comisia de la Veneţia. Obţinerea statutului de membru cu drepturi depline al acestui organism internaţional prestigios a contribuit la extinderea relaţiilor de colaborare cu alte instituţii judiciare similare întru consolidarea democraţiei, apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi promovarea valorilor şi principiilor justiţiei constituţionale. Comisia de la Veneţia, creată în 1990, joacă un rol extrem de important în restabilirea statului de drept în Europa, reprezent5înd un organ consultativ al Consiliului Europei în probleme şi chestiuni constituţionale. Comisia este recunoscută pe plan internaţional drept o instanţă de reflectare independentă.

Comisia de la Veneţia îşi propune drept scop să difuzeze şi să dezvolte justiţia constituţională, în special prin intermediul schimbului de informaţie. Aşa a fost înfiinţată în 1993 baza de date jurisprudenţiale CODICES, regrupînd cele mai importante decizii şi hotărîri emise de Curţile membre. Crearea acestei baze de date a permis, totodată, integrarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale a Republicii Moldova într-o bază de date internaţională.

Comisia de la Veneţia a fost, de-a lungul celor 15 ani de cooperare, partenerul de bază în organizarea unei întregi serii de evenimente internaţionale (seminare, conferinţe, forum-uri,) în domeniul justiţiei constituţionale. Astfel, cu suportul financiar şi organizaţional al Comisiei a fost posibilă organizarea şi desfăşurarea următoarelor seminare şi conferinţe internaţionale: Seminarul internaţional cu genericul „Rolul Curţii Constituţionale în protecţia proprietăţii private” la 30 martie 1999, Seminarul întitulat „Competenţele Curţii Constituţionale şi rolul ei în societate” la 17 iunie 2002, Conferinţa internaţională aniversară „Justiţia constituţională: actualitate şi perspective” la 23 februarie 2005, consacrată celor 10 ani de la instituirea Curţii Constituţionale şi Conferinţa internaţională aniversară cu genericul „Suveranitatea şi structura de stat în ţările plurietnice” la 22-23 septembrie 2006, consacrată celor 15 ani de independenţă a Republicii Moldova;, Conferinţa internaţională „Valorile constituţionale fundamentale – factor al stabilităţii regimului democratic” la 22-23 iulie 2009, consacrată aniversării a 15-a a Constituţiei Republicii Moldova; Conferinţa internaţională, consacrată împlinirii a 15 ani de la fondarea Curţii Constituţionale, cu genericul „ Asigurarea supremaţiei Constituţiei, funcţia de bază a Curţii Constituţionale”, la 25-26 februarie 2010.

Tot cu suportul Comisiei de la Veneţia a fost realizată publicarea materialelor celor patru conferinţe internaţionale aniversare în culegeri bilingve.

Curtea desemnează un agent de legătură cu Comisia de la Veneţia care are următoarele atribuţii: prezintă trimestrial Comisiei rezumatele celor mai importante hotărîri ale Curţii pentru publicarea lor în Buletinul de jurisprudenţă constituţională, editat în mod regulat în limbile engleză şi franceză; răspunde la solicitările parvenite în adresa sa din partea altor agenţi de legătură din instituţii similare străine membre ale Comisiei, precum şi cererilor adresate Forului de la Veneţia. Persoana de contact a Curţii Constituţionale a Republicii Moldova cu Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei este doamna judecător Valeria Şterbeţ (tel: 253703, e-mail: inter.dept@constcourt.md).

Conferinţa Curţilor Constituţionale Europene (CCCE)

Un pilon de rezistenţă al relaţiilor internaţionale ale Curţii Constituţionale este considerată Conferinţa Curţilor Constituţionale Europene, organizaţie internaţională la care Curtea a aderat în anul 2000, devenind  membru cu drepturi depline al acestei organizaţii şi participînd la lucrările Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene (CCCE), creată în 1952.

Conferinţa Curţilor Constituţionale Europene (CCCE) constituie o realizare a intenţiei preşedinţilor curţilor constituţionale europene şi a altor instituţii echivalente de control constituţional de a organiza în mod regulat, cu acordul unanim al judecătorilor, conferinţe specializate în vederea schimbului de experienţă, în context european comun, a schimbului de experienţă în domeniul practicii constituţionale şi a înfăptuirii justiţiei, precum şi a intenţiei de menţine contacte permanente între instituţiile membre al4e acestei organizaţii.

În calitate de membru cu drepturi depline al Conferinţei, Curtea Constituţională din Republica Moldova, reprezentată de preşedinte şi de un judecător, a participat , în mai 2002, la cel de-al XII-lea Congres al Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene, de la Bruxelles, Regatul Belgiei. La Congres, care şi-a desfăşurat lucrările sub genericul “Relaţiile dintre curţile constituţionale şi instanţele judecătoreşti naţionale, inclusiv independenţa în domeniu a jurisdicţiilor europene”, au participat delegaţii din 34 de state, 18 persoane fiind invitate în calitate de observatori.

În cadrul Congresului a avut loc întrunirea Cercului Preşedinţilor, la care au fost examinate chestiuni ce ţin de calitatea de membru al CCCE, precum şi de organizarea Congresului al XIII-lea. Raportul general al Congresului a fost bazat pe materialele cuprinse în rapoartele curţilor constituţionale din 32 de state, inclusiv raportul naţional prezentat de Curtea Constituţională din Republica Moldova, folosindu-se dreptul comparat.

Cheltuielile pentru participarea Curţii la lucrările Conferinţei din mai 2002 au constituit 5 527 Euro. Conform Regulamentului intern al Conferinţei, cheltuielile de organizare a lucrărilor acesteia sunt repartizate în mod egal între toate curţile membre, indiferent de faptul dacă au participat sau nu la lucrările acesteia.

La 15-19 mai 2005 în Nicosia, Cipru a avut loc Congresul Conferinţei al XIII-ea a Curţilor Constituţionale Europene.  În contextul relaţiilor de cooperare cu organizaţiile internaţionale se înscrie cel de-al XIV-a Congres al Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene cu genericul „Problemele lacunei legislative în jurisprudenţa constituţională”. Congresul s-a desfăşurat la Vilnius, Lituania, în perioada 2-7 iunie  2008, Curtea Constituţională a Republicii Moldova fiind reprezentată de dl Dumitru Pulbere, Preşedintele Curţii, şi dna Valeria Şterbeţ, judecător. Congresul a reunit reprezentanţi din 39 de state europene - membre cu drepturi depline ale CCCE, delegaţii cu statut de observatori din Europa, America Centrală şi de Sud, Asia şi Africa.

Reuniunea pregătitoare a celui de-al XV-a Congres al Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene s-a desfăşurat la Bucureşti, România, Curtea Constituţională a României fiind desemnată să găzduiască Congresul al XV-a în 2011. Doamna judecător Elena Safaleru a reprezentat Curtea Constituţională a Republici Moldova la acest for important.

Asociaţia Curţilor Constituţionale Francofone (ACCPUF)

Curtea Constituţională contribuie la dezvoltarea jurisprudenţei constituţionale atât  în spaţiul francofon, cât şi în cel european. În 1997 Curtea Constituţională a devenit membru cu drepturi depline al Asociaţiei Curţilor Constituţionale Francofone (ACCPUF).

În 1998, în calitate de membru cu drepturi depline al Asociaţiei Curţilor Constituţionale Francofone, Curtea Constituţională a participat la Conferinţa şefilor curţilor constituţionale francofone de la Beirut (Liban), care a avut drept obiectiv dezvoltarea spaţiului informaţional francofon în domeniul jurisdicţiei constituţionale, schimbul de informaţii între curţile constituţionale francofone şi punerea în aplicare a unui site francofon de jurisprudenţă constituţională.

În martie 1999, cu sprijinul financiar al ACCPUF, Curtea Constituţională a organizat la Chişinău un seminar regional, la care au participat reprezentanţi ai Consiliului Constituţional din Franţa, Comisiei de la Veneţia, Curţilor Constituţionale din România, Slovenia şi Republica Moldova.

În 2001 un reprezentant al Curţii a participat la seminarul corespondenţilor naţionali ai Asociaţiei, care a avut loc la Alexandria, Egipt.

În iunie 2002 un judecător al Curţii a participat la cel de-al doilea seminar al corespondenţilor naţionali de la Paris, Curtea Constituţională a Republicii Moldova, ca şi cele 39 de curţi constituţionale membre ale Asociaţiei, contribuie la crearea bazei de date care însumează principalele hotărâri ale curţilor constituţionale francofone, precum şi Legea cu privire la Curtea Constituţională, Codul jurisdicţiei constituţionale, Constituţia Republicii Moldova şi informaţia despre Curea Constituţională, care au fost publicate în buletinele Asociaţiei, pe care le primim în mod sistematic cu titlu gratuit.