Prima   |  Media   |  Noutăţi | Limitarea excesivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități - neconstituțională
17.11
2016

Limitarea excesivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități - neconstituțională

5078 Accesări    

La 17 noiembrie 2016, Curtea Constituțională a pronunțat hotărârea pentru controlul constituționalității unor prevederi din Codul civil (sesizările 56a/2016 și 90g/2016) și Codul de procedură civilă privind drepturile și libertățile persoanelor cu dizabilități mintale (sesizările 49a/2016 și 63g/2016).

Circumstanţele cauzei 

La originea cauzei se află sesizările depuse de către Avocatul poporului Mihail Cotorobai, deputații în Parlament Tudor Deliu, Octavian Grama și Grigore Cobzac, precum și excepțiile de neconstituționalitate ridicate de către avocatul Dumitru Sliusarenco în dosarul nr. 2-358/2016, pendinte la Judecătoria Rezina, și Lilia Popovici în dosarul nr. 2-931/2016, pendinte la Judecătoria Centru, mun. Chișinău.

Prevederile contestate din Codul civil stabilesc că persoana, care în urma unei tulburări psihice (boli mintale sau deficienţe mintale) nu poate conştientiza sau dirija acţiunile sale, poate fi declarată incapabilă de către instanţa de judecată iar asupra ei se instituie tutela.

Totodată, potrivit prevederilor contestate din Codul de procedură civilă, adulții declarați incapabili nu își pot apăra în instanță de sine stătător drepturile, libertăţile şi interesele legitime, cererile depuse de către aceștia nu sunt examinate de către instanța de judecată, fiind restituite sau scoase de pe rol, iar actele de procedură efectuate de aceștia sunt lovite de nulitate. La fel, cererea de declarare a incapacității de exercițiu poate fi examinată fără audierea persoanei

Autorii sesizărilor au pretins că prevederile contestate restrâng drepturile și libertățile persoanelor cu dizabilități, contrar articolelor  7, 8, 16, 20, 25, 27, 28, 38, 46 şi 54 din Constituţie.

Sesizarea a fost examinată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă: 

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte, 

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANȚÎRU,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători 

Concluziile Curţii

Audiind argumentele părților și examinând materialele dosarului, Curtea a reținut că, potrivit articolului 16 din Constituție, respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului. Potrivit garanțiilor constituționale, de o protecție specială din partea întregii societăţi beneficiază persoanele cu dizabilități.

Curtea a subliniat că potrivit articolului 1 alin. (3) din Constituţie, demnitatea umană constituie subiectul unei protecţii absolute din partea statului.

În vederea protejării drepturilor persoanelor cu dizabilități și instrumentele internaționale în materie stabilesc numeroase garanții.

Curtea Europeană în jurisprudența sa a subliniat că este necesar un control strict asupra măsurilor cu un impact negativ asupra autonomiei individuale a unei persoane și că luarea în considerare a măsurilor alternative la lipsirea de capacitate juridică este un factor de care se ține cont atunci când se analizează proporționalitatea unor astfel de măsuri. De asemenea, Curtea Europeană a reținut că limitarea capacității juridice trebuie să fie aplicată de către autoritățile naționale doar într-o ultimă instanță, atunci când au considerat, după o evaluare atentă, că orice alte măsuri alternative mai puțin restrictive nu au fost eficiente.

Curtea a reţinut că în conformitate cu prevederile articolului 24 din Codul civil persoana, care în urma unei tulburări psihice (boli mintale sau deficienţe mintale) nu poate conştientiza sau dirija acţiunile sale, poate fi declarată incapabilă de către instanţa de judecată iar asupra ei se instituie tutela.

Curtea a constatat că legea nu limitează aplicarea tutelei doar la persoanele lipsite în totalitate de discernământ. 

Curtea a menționat că tutela reprezintă acea măsura de protecție care trebuie să fie luată în ultimă instanță, după epuizarea altor măsuri mai puțin restrictive, și doar în cazurile în care instituirea unei asemenea măsuri este inerentă protecției persoanei lipsită de discernământ.

În contextul celor menționate, Curtea a subliniat că instituția tutelei în sine nu este neconstituțională, însă pentru a fi conformă prevederilor Constituției, urmează a fi interpretată în sensul în care declararea incapacității de exercițiu vizează doar persoanele cărora le lipsește în totalitate discernământul în privința cărora aplicarea altor măsuri de protecție mai puțin restrictive se dovedește a fi ineficientă. 

De asemenea, Curtea a constatat că instituția tutelei potrivit actualelor reglementări, privează persoana în totalitate de dreptul de a întreprinde în nume propriu orice acțiune minoră care ar viza-o, inclusiv de dreptul de a se adresa în instanța de judecată.

Potrivit Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, statele trebuie să asigure un acces efectiv la actul de justiţie pentru persoanele cu dizabilităţi, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, inclusiv prin asigurarea de ajustări de ordin procedural şi adecvate vârstei, pentru a le facilita un rol activ ca participanţi direcţi şi indirecţi, inclusiv ca martori, în toate procedurile legale, inclusiv etapele de investigaţie şi alte etape preliminare.

În același sens, Curtea Europeană a reţinut că în cazurile în care persoana se află în conflict cu tutorele ei şi „acolo unde conflictul poate avea un impact major asupra situaţiei juridice a persoanei", este esenţial ca aceasta să beneficieze de dreptul de acces la un tribunal. Problema suprasolicitării instanțelor judecătorești poate fi evitată prin alte mijloace mai puțin restrictive decât negarea automată a accesului direct a persoanei la instanță, de exemplu, prin limitarea frecvenței cu care se pot introduce astfel de cereri sau prin introducerea unui sistem de examinare prealabilă pe baza dosarului a admisibilității cereri.

În contextul celor menționate, Curtea a reținut că restricțiile impuse de Codul de procedură civilă sunt contrare Constituției.

Hotărârea Curţii

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională:

1.  a admis parțial sesizările Avocatului Poporului Mihail Cotorobai și a deputaților în Parlament Tudor Deliu, Octavian Grama și Grigore Cobzac, precum și excepțiile de neconstituționalitate ridicate de către avocatul Dumitru Sliusarenco în dosarul nr. 2-358/2016 pendinte la Judecătoria Rezina și de către Lilia Popovici în dosarul nr. 2-931/2016, pendinte la Judecătoria Centru, mun. Chișinău.

2. a recunoscut constituţional:

- articolul 24 din Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 6 iunie 2002, în măsura în care este interpretat în sensul în care declararea incapacității de exercițiu vizează doar persoanele cărora le lipsește în totalitate discernământul în privința cărora aplicarea altor măsuri de protecție mai puțin restrictive se dovedește a fi ineficientă;

- propoziţia „Actele de procedură îndeplinite de persoana lipsită de capacitatea de folosinţă sînt nule." de la articolul 57 alin. (2) și articolul 169 alin. (1) lit.e) din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din  30 mai 2003;

3. a declarat neconstituţionale:

- sintagma „sau de adulţii cu capacitatea de exercițiu limitată" și sintagma „sau curatorul adultului cu capacitatea de exerciţiu limitată" de la articolul 58 alin. (2);

- sintagma „sau de adulţii declaraţi incapabili" de la articolul 58 alin. (21), în măsura în care actele procedurale efectuate de persoanele incapabile sunt lovite de nulitate absolută;

- sintagma „precum şi ale adulţilor declaraţi incapabili în modul stabilit de lege" de la articolul 58 alin. (6), în măsura în care se interzice participarea în proces a persoanelor declarate incapabile și nu permite instanței de a lua în considerație voința acestora;

- articolul 170 alin. (1) lit.c) și  articolul 267 lit. b), în măsura în care în orice situație se interzice depunerea cererii de chemare în judecată de o persoană incapabilă;

- propoziţia „Problema citării persoanei se soluţionează în fiecare caz, în funcţie de starea sănătăţii ei." de la articolul 306 alin. (2), în măsura în care permite instanței examinarea cererii de declarare a incapacității de exercițiu fără audierea persoanei în situația în care aceasta nu se poate deplasa la sediul instanței,

din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din  30 mai 2003.

4. A sistat procesul pentru controlul constituționalității articolului 308 alineatul (2) din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30 mai 2003.

Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 5233162  //   Vizitatori ieri: 3422  //   azi: 1002  //   Online: 112
Acces rapid