Prima   |  Media   |  Noutăţi | Blocarea de către un operator economic a intrării pe piață a altui operator - neconstituțională
11.10
2016

Blocarea de către un operator economic a intrării pe piață a altui operator - neconstituțională

3711 Accesări    

La 11 octombrie 2016, Curtea Constituţională a pronunțat hotărârea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 19 alin.(5) din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare (Sesizarea nr.53g/2016).


Circumstanţele cauzei 

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 19 alin.(5) din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, ridicată de avocatul Alexandru Carapunarlî în dosarul nr.3-463/16, pendinte la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău.

Potrivit articolului 19 alin.(5) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, în localităţile care dispun de sisteme publice de alimentare cu apă ai căror consumatori sunt asiguraţi cu apă în volum deplin se interzice forarea de noi fântâni arteziene şi exploatarea celor existente pentru utilizarea apelor subterane, cu excepţia cazurilor în care se obţine acordul operatorului coordonat cu autoritatea administraţiei publice locale când:

a) este necesară crearea surselor de rezervă pentru alimentarea cu apă a obiectelor de importanţă strategică şi pentru funcţionarea normală a acestora în situaţii excepţionale;

b) cerinţele de apă ale consumatorului nu pot fi acoperite integral de către operator.

Autorul excepției de neconstituționalitate a pretins, în esență, că prevederile articolului 19 alin.(5) din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, contravin articolelor 9 alin.(3) și 126 alin.(1) din Constituţie.

Sesizarea a fost examinată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte, 

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători 


Concluziile Curţii

Audiind argumentele părţilor și examinând materialele dosarului, Curtea a reținut că potrivit articolului 127 alin.(4) din Constituție bogățiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, căile de comunicaţie, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.

Curtea a menționat că apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, un element indispensabil pentru viaţă şi societate, un factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic. Totodată, apa nu este un produs comercial oarecare, ci un patrimoniu natural, care trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare. Apa face parte din domeniul public al statului.  În context, protecţia, punerea în valoare şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă sunt acţiuni de interes general.

Potrivit Legii privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare autoritățile administrației publice locale pot delega gestiunea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor şi infrastructurii tehnico aferente acestora unui sau mai multor operatori care sunt societăți comerciale cu capital social privat sau mixt sau întreprinderi municipale şi de stat.

Totodată, Curtea a observat că  acordarea dreptului de gestiune delegată operatorului se efectuează în condiţii de transparenţă, printr-o licitaţie organizată în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În același timp, Curtea a constatat că articolul 19 alin.(5) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare prevede interdicția forării de noi fântâni arteziene şi exploatării celor existente pentru utilizarea apelor subterane, cu excepţia cazurilor în care se obţine acordul operatorului coordonat cu autoritatea administraţiei publice locale.

Curtea a reținut că concurenţa este un element sine qua non al existenţei economiei de piaţă, o adevărată forţă regulatoare a acesteia. Ea poate fi definită ca fiind confruntarea dintre agenţii economici cu aceleaşi activităţi sau activităţi similare, exercitată în domeniile deschise pieţei. Libertatea concurenţei reprezintă o premisă a dezvoltării relaţiilor comerciale şi o garanţie a progresului.

Totodată, Curtea a menţionat că în structura oricărei economii de piaţă, pe lângă concurenţă, există şi monopolul instituit de către stat. Curtea reţine că statul este în drept de a-şi stabili monopolul asupra unor activităţi sau domenii. Cerinţa de bază faţă de monopolul de stat este ca acesta să fie instituit prin lege. În jurisprudenţa sa Curtea a constatat că, în virtutea art.126 alin.(2) lit.c) din Constituţie, monopolizarea de către stat a unor domenii de activitate, prin intermediul cărora organele administraţiei publice îşi exercită funcţiile legate de producerea şi distribuirea anumitor tipuri de mărfuri sau servicii, nu aduce atingere principiilor economiei de piaţă şi concurenţei libere.

În speță, Curtea a observat că legislatorul a pus pe seama unui operator (agent economic) eliberarea acordului pentru forarea de noi fântâni arteziene şi exploatarea celor existente pentru utilizarea apelor subterane, respectiv eliberarea acordului pentru admiterea pe piață a noi operatori.

Curtea a reținut că prin prevederile contestate se manifestă o protecție a unui agent economic, fapt contrar cerințelor antimonopoliste și transparente în domeniul serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare. Curtea a menționat că  art. 13 alin. (10) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, stabileşte în mod expres că operatorii nou-înfiinţaţi pot fi admişi la procedura de încheiere a unei delegări a gestiunii în aceleaşi condiţii ca şi cei existenţi.

Curtea a subliniat că reieşind din scopul protecţiei apei subterane poate fi stabilită interdicţia forării de noi fântâni arteziene precum şi exploatarea celor existente. În acelaşi timp, respectiva decizie urmează să aparţină autorităţilor statului în speţă a autorităţii publice locale. Or, Curtea a reținut că un agent economic nu poate fi autoritatea emitentă de acte permisive în domeniul utilizării resurselor naturale.

Curtea a menționat că autoritățile publice locale, la admiterea pe piaţă a unui nou operator, sunt în drept să consulte opinia operatorului deja existent astfel încât să nu pună în pericol fiabilitatea sistemelor centralizate de alimentare cu ape şi canalizare existente.

În același timp, Curtea a statuat că deşi autorităţile administraţiei publice locale deleagă gestiunea apelor unui operator, totuşi potrivit legii acestea îşi păstrează, în conformitate cu competenţele ce le revin, prerogativele şi răspunderile privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciului, inclusiv a programelor de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi obligaţia de a urmări, de a controla şi de a supraveghea modul în care se realizează furnizarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare.

În concluzie, Curtea a reținut că dispoziţiile art. 19 alin. (5) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, prin care se impune cerinţa pentru noul operator de a obţine acordul operatorului existent pentru utilizarea apelor subterane, în localităţile care dispun de sisteme publice de alimentare cu apă, transgresează principiul respectării concurenţei loiale şi dreptul exclusiv al statului asupra proprietăţii publice, măsura fiind excesivă în raport cu obiectivul ce trebuie atins, şi prin aceasta aducând atingere articolului 9 alin. (3) combinat cu articolele 126 alin. (1) şi 127 alin. (4) din Constituţie.

Hotărârea Curţii 

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională:

- a admis parțial excepția de neconstituționalitate;

- a declarat neconstituțională  sintagma „operatorului coordonat cu" din articolul 19 alin.(5) al Legii nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare. 

Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 4857100  //   Vizitatori ieri: 3001  //   azi: 1515  //   Online: 73
Acces rapid