Prima   |  Media   |  Noutăţi | Condiția modificării actelor de constituire a SRL pentru înregistrarea părții sociale - neconstituțională
27.09
2016

Condiția modificării actelor de constituire a SRL pentru înregistrarea părții sociale - neconstituțională

6994 Accesări    

La 27 septembrie 2016, Curtea Constituțională a pronunțat hotărârea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 135-XVI din 14 iunie 2007 privind societățile cu răspundere limitată (sesizarea 97g/2016).

 

Circumstanţele cauzei 

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a unor prevederii ale art. 17 și 49 alin. (1) lit. a) din Legea privind societățile cu răspundere limitată, ridicată de către avocatul Victor Panțîru în dosarul nr. 3-771/16, pendinte la Judecătoria Centru, mun. Chișinău.

Potrivit art. 17 din Legea privind societățile cu răspundere limitată, actul de constituire poate fi modificat numai prin hotărârea adunării generale a asociaților. La fel, și art. 49 alin. (1) lit. a) stabilește că adunarea generală a asociaților are competența exclusivă de a modifica și completa actul de constituire, inclusiv de a-l adopta într-o nouă redacție.

Autorul sesizării a susținut că atribuirea, în exclusivitate, adunării generale a asociaților a dreptului de a modifica actul de constituire, nu permite Camerei Înregistrării de Stat, în lipsa unei asemenea hotărâri, să înregistreze succesorul în calitate de asociat în limita cotei sociale moștenite. Autorul excepției susține că prevederile contestate afectează, în consecinţă, dreptul de proprietate a părților sociale moștenite, garantat de art. 46 alin. (6) din Constituție.

Sesizarea a fost examinată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă: 

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte, 

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA,

Veaceslav ZAPOROJAN, judecători 

 

Concluziile Curţii

Audiind argumentele părților și examinând materialele dosarului, Curtea a reținut că, potrivit articolului 127 din Constituție, statul ocrotește proprietatea și garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular. Având în vedere că dreptul la moștenire este o consecință firească a dreptului de proprietate, articolul 46 alin. (6) din Constituție prevede expres că dreptul la moștenire a proprietății private este garantat.

Curtea a reținut că, potrivit Codului civil, drepturile succesorale se transmit ope legis moștenitorilor la data deschiderii succesiunii, în virtutea efectelor juridice ale acceptării acesteia. Calitatea de succesor legal sau testamentar se atestă prin certificatul de moştenitor.

În speță, Curtea a observat că moștenitorul unei părți sociale din capitalul social al societății cu răspundere limitată poate deveni asociat, prin înregistrarea acestei calităţi la Camera Înregistrării de Stat, doar după operarea modificărilor aferente în actul de constituire de către adunarea generală.

În acest sens, autorul sesizării a susţinut că prevederile articolelor 17 şi 49 alin. (1) lit. a) din lege, potrivit cărora actul de constituire poate fi modificat numai prin hotărârea adunării generale a asociaţilor, are drept consecinţă afectarea dreptului de proprietate a succesorilor asociaţilor societăţii cu răspundere limitată.

Curtea a reținut că adunarea generală a asociaților reprezintă organul de deliberare și decizie a societății, care hotărăște în problemele esențiale ale societății. Având în vedere modul de constituire și prerogativele de care dispune, Curtea a subliniat că doar adunarea generală a societății este în drept să modifice şi să completeze actul de constituire, inclusiv și să-l adopte într-o nouă redacţie.

Ținând cont de cele menționate, Curtea a constatat lipsa unei legături de cauzalitate între prevederile contestate și articolul 46 alin. (6) din Constituție. Or, prevederile contestate statuează doar cine este în drept să opereze modificări în actul de constituire al societății cu răspundere limitată, și nicidecum modul de înregistrare în Registrul de stat al persoanelor juridice a calității de asociat.

În acelaşi timp, în contextul speței examinate, Curtea a observat însă că dreptul de proprietate al moștenitorului părții sociale poate fi afectat prin prisma art. 30, din lege potrivit căruia partea socială se consideră de drept a dobânditorului de la data înregistrării în Registrul de stat al persoanelor juridice a modificărilor operate în actele de constituire privind înstrăinarea/dobândirea părții sociale.

Curtea a menţionat că, potrivit art. 42 alin. (1) din lege, calitatea de asociat al societății se dobândește fie prin participarea la constituirea acesteia, fie prin dobândirea, ulterior constituirii, a unei părţi sociale.

În acest sens, Curtea a subliniat că dobândirea părților sociale, ulterior constituirii societății, se realizează prin transmiterea părților sociale între vii și pentru cauză de moarte (mortis causa).

Curtea a constatat că, deși potrivit art. 25 alin. (1) din lege, un asociat poate înstrăina în mod liber partea sa socială către rude, fără a fi necesar respectarea dreptului de preemţiune a celorlalţi asociaţi, pentru a deveni proprietarul de drept al acestei părţi art. 30 alin. (1) impune obligativitatea efectuării modificărilor respective în actul de constituire.

De asemenea, aceste modificări se solicită a fi operate și în situația obținerii părții sociale în rezultatul succesiunii.

În acest sens, Curtea a reținut că în timp ce art. 42 din lege stabilește obținerea calității de asociat, inclusiv, prin dobândirea, ulterior constituirii societății cu răspundere limitată, a unei părți sociale, nu poate fi condiționată înregistrarea în Registrul de stat al persoanelor juridice a părții sociale dobândite sau moștenite, de modificările din actul de constituire a societăţii.

În consecință, Curtea a statuat că sintagma „operate în actele de constituire privind înstrăinarea/dobândirea părţii sociale" din alin. (1) şi (2) ale art. 30 din Legea privind societățile cu răspundere limitată încalcă nemijlocit dreptul de proprietate a persoanelor care au dobândit părți sociale şi aduce atingere articolului 46 alin. (6) din Constituție. 

Totodată, Curtea va emite o Adresă Parlamentului, în vederea reglementării situațiilor în care asociații refuză să accepte un alt asociat care a dobândit o parte socială.

 

Hotărârea Curţii

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională:

1)  a admis parțial excepţia de neconstituţionalitate;

2)  a declarat neconstituțională sintagma „operate în actele de constituire" din alineatele (1) și (2) ale articolului 30 din Legea nr. 135-XVI  din  14 iunie 2007 privind societățile cu răspundere limitată;

3)  a recunoscut constituționale cuvintele numai" din articolul 17 și „exclusiv" din articolul 49 alineatul (1) lit. a) din Legea nr. 135-XVI  din  14 iunie 2007 privind societățile cu răspundere limitată;

Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 4840475  //   Vizitatori ieri: 3192  //   azi: 2414  //   Online: 17
Acces rapid