Cui nu-i convine Curtea Constitutionala?

CUI NU-I CONVINE CURTEA CONSTITUTIONALA?

Dupa adoptarea de catre Parlament, pe 3 decembrie, a bugetului Curtii Constitutionale pentru anul 2010, un portal de stiri, autointitulat „nr.1 din Moldova” si-a invitat forumistii sa comenteze „ daca este sau nu justificata suma de 5,9 mln lei pentru activitatea Curtii Constitutionale, dintre care pentru salarii – 3,1 mln lei”. Pornind de la faptul ca pe la noi numaratul banilor altora e un fel de „sport” national, parca n-ar trebui sa supere pe nimeni ca i-a venit si lui rîndul sa întoarca buzunarele pe dos. Mai ales cînd e vorba de banii publici. Totusi calculele eronate, ce precedeaza pomenita invitatie, denota ori lipsa totala de profesionalism jurnalistic, ori o premeditata inducere în eroare a cititorului neavizat – pentru a-l monta împotriva unei importante institutii a statului.

Autorul (dez)informatiei sustine ca la Curtea Constitutionala sînt „ 6 judecatori si alti sase asistenti” si „ daca împartim cele 3,1, milioane de lei la 12 persoane pentru cele 12 luni ale anului, obtinem ca fiecare judecator primeste cel putin peste 21 000 lunar”. În primul rînd, în lista de state a Curtii sînt în total 55 de persoane. Afara de judecatori si judecatori-asistenti, aici activeaza si 6 referenti ai judecatorilor, diversi specialisti încadrati în structurile secretariatului Curtii: cancelaria, sectia relatii internationale si protocol, sectia de sistematizare a legislatiei, sectia redactional-editoriala, sectia documentare si informatica, contabilitatea, sectia administrativa. Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar indica (anexa nr.1) salariul judecatorului Curtii Constitutionale de 7500 lei, iar al judecatorului-asistent - de 5350 lei. Aceeasi lege (anexa nr.4) indica si nivelul salariilor functiei pentru personalul Curtii – de la 850 pîna la 2650 lei, remunerarea angajatilor nejudecatori constituind 61,3 procente din totalul pe institutie.

Stirea amintita mai contine o aritmetica cu totul desantata. Raportînd bugetul de 5,7 milioane lei pentru anul 2008 la numarul de hotarîri pronuntate pentru controlul constitutionalitatii unor acte normative, autorul acesteia constata ca „la un singur calcul obtinem suma de 814 285 de lei pentru o hotarîre importanta a Curtii”.

Prea simplu calcul! În primul rînd, se examineaza exact atîtea sesizari cîte parvin din partea subiectilor cu drept de sesizare: Presedintele Republicii Moldova, Guvernul, ministrul justitiei, Curtea Suprema de Justitie, Curtea de Apel Economica, Procurorul General, deputatul în Parlament, fractiunea parlamentara, avocatul parlamentar, Adunarea Populara a Gagauziei (articolul 25 al Legii cu privire la Curtea Constitutionala ). Curtea Constitutionala nu are dreptul sa se autosesizeze, iar în cazurile cînd depisteaza anumite lacune legislative, ea poate doar sa remita Parlamentului adrese prin care sa-i atraga atentia asupra necesitatii lichidarii acestora. În al doilea rînd, chiar micul extras statistic din Raportul cu privire la exercitarea jurisdictiei constitutionale, inserat ca „dovada” a presupusei ineficiente a Curtii Constitutionale, demonstreaza ca în anul de referinta (2008) au fost examinate si alte sesizari, parte dintre ele (11) nefiind admise spre a fi puse pe rol, s-au emis avize asupra proiectelor de modificare a Constitutiei, Curtea s-a pronuntat asupra mai multor cazuri exceptionale de neconstitutionalitate a actelor juridice etc. Totodata, traditional Curtea a editat Culegerea de acte emise în anul anterior si materialele unei conferinte internationale organizate la Chisinau în problema protectiei drepturilor omului. Mai bine de 1,2, mln lei a costat si reparatia sediului institutiei (prima, dupa instalarea aici a Curtii).

De fapt, activitatea Curtii Constitutionale se contine pe larg în Raportul anual, statistica caruia a fost interpretata vadit eronat în stirea cu pricina. El este publicat în Monitorul Oficial si pe pagina electronica a institutiei. Nu vom insista asupra altor contradovezi, deoarece chiar majoritatea forumistilor care au raspuns îndemnului de a comenta justificarea bugetului Curtii Constitutionale au sanctionat tendentiozitatea si crasa lipsa de profesionalism la abordarea temei date. Amintim doar ca la adoptarea acestuia în plenul Legislativului nu a existat nicio cît de mica obiectie din partea vreunui reprezentant al celor cinci fractiuni parlamentare. Cui, dar, nu convine unica autoritate de jurisdictie constitutionala în stat, care la 23 februarie 2010 împlineste 15 ani de la înfiintare? Sa fie vorba de vreun partid extraparlamentar, care nu mai stie cum sa aminteasca de (in)existenta sa?