Prima   |  Media   |  Noutăţi | Comunicat de presă
01.11
2012

Comunicat de presă

10183 Accesări    

 

Excluderea militarilor de sex masculin de la exercitarea dreptului la concediu parental este neconstituţională

(Sesizarea nr. 12a/2012) 

 La 1 noiembrie 2012 Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea privind  examinarea constituţionalităţii articolului 32 alin.(4) lit.j) din Legea privind statutul militarilor (Sesizarea nr. 12a/2012)Hotărârea a fost expediată pentru publicare la Monitorul Oficial.

 Circumstanţele cauzei

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 6 iunie 2012 de avocatul parlamentar, dl Tudor Lazăr, privind controlul constituţionalităţii articolului 32 alin. (4), lit.j) din Legea cu privire la statutul militarilor, care prevede acordarea concediului pentru îngrijirea copilului doar femeilor-militari, nu şi bărbaţilor.

Autorul sesizării a pretins, în special, că prin specificarea categoriei „femeii-militar” norma contestată instituie o discriminare a militarilor, fondată pe sex, la obţinerea concediului de îngrijire a copilului, iar prin neincluderea concediului pentru îngrijirea copilului în vechimea calendaristică a serviciului militar se aduce atingere dreptului persoanei la libera alegere a muncii, contrar articolelor 16, 18, 43, 48 şi 49 din Constituţie.

Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:

 Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte, judecător-raportor,

Dl Victor PUŞCAŞ,

Dl Dumitru PULBERE,

Dl Petru RAILEAN,

Dna Elena SAFALERU,

Dna Valeria ŞTERBEŢ, judecători

 Concluziile Curţii

Audiind argumentele părţilor, Curtea a reţinut că statele se bucură de o largă marjă de apreciere în domeniul securităţii naţionale, inclusiv al forţelor armate, şi că drepturile militarilor, în unele cazuri, ar putea fi supuse unor restricţii mai mari decât cele autorizate pentru civili.

În acelaşi timp, Curtea a considerat neargumentat pretinsul risc pentru eficienţa operaţională a armatei, deoarece nu i-au fost prezentate informaţii concludente care ar demonstra că extinderea concediului pentru îngrijirea copilului pentru militarii de sex masculin ar dăuna puterii de luptă şi eficienţei operaţionale a forţelor armate, în timp ce acordarea acestui drept militarilor de sex feminin nu comportă un astfel de risc.

Pentru Curte, este posibil să se realizeze scopul legitim de protecţie a securităţii naţionale în alt mod decât prin limitarea dreptului la concediu pentru îngrijirea copilului pentru militarii de sex feminin şi excluderea militarilor de sex masculin de la exercitarea aceluiaşi drept.

Curtea a reţinut că, având în vedere cerinţele speciale ale armatei, excluderea dreptului la concediu parental poate fi justificată în privinţa unui militar, bărbat sau femeie, care, din cauza unor factori, precum poziţia sa ierarhică, raritatea calificărilor tehnice sau participarea sa la operaţiunile militare de pe teren, nu poate fi uşor înlocuit în sarcinile sale. Or, în Republica Moldova, dreptul la concediu parental se fondează exclusiv pe sexul militarilor. Excluzând militarii de sex masculin de la exercitarea dreptului la concediul parental, dispoziţia în cauză impune o restricţie care se aplică în mod automat tuturor militarilor de sex masculin, indiferent de poziţia lor în armată, de disponibilitatea unui înlocuitor sau de situaţia lor personală.

Curtea a statuat că o astfel de restricţie generală şi automată, impusă unui grup de persoane, fiind fondată pe sex, depăşeşte domeniul de aplicare a unei marje de apreciere a statului acceptabile, oricât de largă ar fi, şi că este incompatibilă cu normele constituţionale.

În acelaşi timp, Curtea a ţinut cont de faptul că, spre deosebire de concediul de maternitate, care are drept scop de a permite mamei de a se recupera după naştere şi de a alăpta bebeluşul, dacă ea doreşte, concediul pentru îngrijirea copilului şi indemnizaţia de concediu parental se referă la perioada posterioară şi sunt concepute pentru a permite beneficiarului să stea acasă să îngrijească personal copilul.

Curtea a respins argumentul că anume femeia are în primul rând obligaţia de a educa şi a creşte copii, că femeia-militar profesează o îndeletnicire proprie bărbaţilor şi că societatea moldovenească nu este gata să accepte egalitatea dintre bărbaţii şi femeile aflate în serviciul forţelor armate. În acest context, Curtea a conchis că diviziunea tradiţională a rolurilor fondată pe gen în societate nu poate fi folosită pentru a justifica excluderea bărbaţilor, inclusiv a celor care lucrează în armată, de la exercitarea dreptului la concediul pentru îngrijirea copilului.

În acelaşi timp, Curtea a subliniat că, având în vedere importanţa fundamentală a interzicerii discriminării fondate pe criterii de sex, nu poate fi acceptată posibilitatea de a renunţa la dreptul de a nu fi supus la o astfel de discriminare, deoarece ar fi contrară unui interes public important.

Pentru aceste considerente, Curtea a statuat că excluderea militarilor de sex masculin de la exercitarea dreptului la concediul parental, în timp ce militarii de sex feminin au acest drept, nu poate fi considerată ca fiind fondată pe o justificare obiectivă sau rezonabilă. Prin urmare, Curtea a statuat că această diferenţă de tratament constituie o discriminare fondată pe sex, incompatibilă cu articolul 16 combinat cu articolele 48 şi 49 din Constituţie.

Având în vedere faptul că articolul 32 alin. (4) lit. d) din aceeaşi lege la fel fac referire la dreptul femeilor-militari la concediul de îngrijire a copilului, că punctele 67 lit. j), 88 alin. (4) lit. b), 108 lit. i), 116 lit. e), 131 din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forţele Armate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.941 din 17 august 2007, reproduc norma legală contrară Constituţiei, Curtea a reţinut că intervin aceleaşi argumente privind neconstituţionalitatea acestora. În acelaşi context, Curtea a adoptat o adresă.

Totodată, Curtea a reţinut că, deşi a invocat incompatibilitatea normei contestate cu dreptul la muncă, în partea ce ţine de neincluderea concediului pentru îngrijirea copilului în vechimea calendaristică a serviciului militar, nici în conţinutul sesizării, nici în cadrul şedinţei plenare publice, autorul sesizării nu a identificat nici o categorie de persoane, aflate în situaţii juridice identice sau similare, în raport cu care femeile-militari ar fi fost, din această perspectivă, discriminate. Astfel, Curtea a reţinut că autorul sesizării nu şi-a argumentat această poziţie şi a sistat procesul în această parte a sesizării.

 Hotărârea Curţii 

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a declarat neconstituțional cuvântul „femeii-” din cuvântul compus „femeii-militar” de la articolul 32 alin. (4) lit.lit. d) şi j) din Legea cu privire la statutul militarilor, precum şi din punctele 67 lit. j), 88 alin. (4) lit. b), 108 lit. i), 116 lit. e), 131 din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forţele Armate. De asemenea, Curtea a sistat procesul pentru controlul constituţionalităţii sintagmei „dar nu se include în vechimea calendaristică a serviciului militar” de la litera j) alineatul (4) articolul 32 din Legea cu privire la statutul militarilor. Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

______________________________________________________________________________________________

Textul integral al hotărârii este disponibil pe pagina web a Curţii Constituţionale http://www.constcourt.md/


Adresa: A. Lăpuşneanu 28, CHIŞINĂU MD-2004, MOLDOVA
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-44, +373 22 25-37-46
Email:
curtea@constcourt.md – Secretar General
mass.media@constcourt.md – Serviciul de presă

 

 
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 5248516  //   Vizitatori ieri: 4592  //   azi: 2687  //   Online: 122
Acces rapid