Sesizări neacceptate

SESIZĂRI NEACCEPTATE

Curtea Constituţională n-a acceptat spre examinare în fond trei sesizări cu tematică electorală, înaintate de deputaţi în Parlament.
Deputatului neafiliat Victor Stepaniuc, care a contestat constituţionalitatea Partidului Naţional Liberal, i s-a explicat, printr-o scrisoare, că abilitatea de a sesiza Curtea în chestiunile ce au ca obiect  constituţionalitatea unui partid o deţin doar Preşedintele Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului, Guvernul, ministrul Justiţiei şi Procurorul General.
Sesizarea deputaţilor comunisţi Vladimir Voronin, Galina Balmoş, Oleg Babenco, Iurie Muntean, Mark Tkaciuk, Ivan Calin, Victor Mîndru, Grigore Petrenco, Eduard Muşuc şi Vasilii Şova n-a fost acceptată pe motiv că problemele abordate în ea nu sînt de competenţa Curţii Constituţionale, întrucît obiectul sesizării vizează probleme de oportunitate, şi nu de constituţionalitate.
În Decizia sa de respingere, Curtea constată că instituirea normei legale privind repartizarea mandatelor de deputat rămase nedistribuite este de competenţa exclusivă a Parlamentului, adoptarea legilor ce reglementează sistemul electoral constituind o atribuţie directă a acestuia.
Neacceptarea spre examinare în fond a sesizării grupului de deputaţi comunişti are drept motiv şi faptul că încă la 27 mai 1998 Curtea s-a expus asupra chestiuni date, menţionînd într-o hotărtîre a sa că „Parlamentul este în măsură să adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat”.
Deputaţilor din partea Partidului Liberal Oleg Bodrug, Boris Vieru şi Corina Fusu li s-a restituit sesizarea depusă pentru a fi adusă în conformitate cu normele Codului jurisdicţiei constituţionale. Sesizarea dată, prin care se solicită controlul constituţionalităţii unor dispoziţii ale Codului electoral (prezentarea de către votant a actelor ce indică domiciliul şi reşedinţa, eliberarea certificatului pentru drept de vot ş.a.) conţinea mai multe inexactităţi, nu era motivată, nu cuprindea obiectul şi cerinţele înaintate Curţii, argumentele care să demonstreze neconstituţionalitatea prevederilor contestate.
Curtea Constituţională a sugerat deputaţilor liberali contestatari ca la prezentarea repetată a sesizării să eie în calcul impactul pe care îl poate avea o eventuală hotărîre pozitivă vizînd problemele abordate asupra procedurilor electorale din apropiatul scrutin şi să ţină cont de Codul bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin drept în octombrie 2002.
Autorii celor trei sesizări au solicitat examinarea lor în regim de urgenţă.
Sesizările respinse au fost examinate sub aspectul admisibilităţii în şedinţa de lucru a Curţii Constituţionale din 15 noiembrie 2010.