Prima   |  Media   |  Noutăţi | Textul briefing-ului din 23 iunie 2020 organizat de doamna Domnica Manole, Președintele Curții Constituționale
23.06
2020

Textul briefing-ului din 23 iunie 2020 organizat de doamna Domnica Manole, Președintele Curții Constituționale

297 Accesări    

Stimați cetățeni,

Stimați reprezentanți ai mass-media,

Bună ziua.

Vă aduc sincere felicitări cu ocazia împlinirii celor 30 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitatea a Republicii Moldova.

Având în vedere faptul că ne-am obligat să asigurăm o înțelegere cât mai mare a soluțiilor Curții, în spiritul transparenței judiciare, permiteți-mi să fac o scurtă prezentare a hotărârii care a fost pronunțată astăzi de Curtea Constituțională.

Curtea s-a pronunțat astăzi cu privire la constituționalitatea unor modificări ale Legii privind regimul stării de urgență, de asediu și de război și a unor prevederi ale Hotărârii Parlamentului privind declararea stării de urgență. Curtea a fost sesizată, în acest sens, de mai mulți deputați din Parlamentul Republicii Moldova.

Trebuie menționat de la bun-început faptul că Legea privind regimul stării de urgență a fost modificată pe 17 martie a anului curent. În aceeași zi, Parlamentul a adoptat și hotărârea contestată în fața Curții. Atât modificările, cât și hotărârea în discuție au fost adoptate în legătură cu situația epidemiologică provocată de maladia COVID-19.

Autorii sesizărilor au subliniat că modificările la Lege și Hotărârea Parlamentului lărgesc spectrul măsurilor care pot fi aplicate pe durata stării de urgență. Legea și Hotărârea în discuție stabilesc faptul că autoritățile competente să administreze starea de urgență pot exercita și „alte atribuții necesare” decât cele prevăzute expres în Legea privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război.

Formula „alte atribuții necesare” se regăsește în mai multe articole ale legii. Ea constituie problema principală din aceste sesizări. Potrivit autorilor sesizărilor, prevederile contestate sunt neclare, acordă atribuții disproporționate autorităților responsabile de gestionarea stării de urgență prin marja de discreție nelimitată pe care o instituie și le permit, efectiv, să legifereze.

Curtea a efectuat controlul constituționalității prevederilor contestate prin prisma principiului separației și colaborării puterilor în stat, accesului la justiție, calității legilor, proporționalității măsurilor privind restrângerea unor drepturi, calității Parlamentului de organ reprezentativ suprem și, respectiv, prin prisma atribuțiilor de bază ale Parlamentului.

Curtea și-a structurat controlul, verificând

(a) dacă prevederile contestate sunt clare;

(b) dacă prevederile contestate oferă competențe excesive Executivului în contextul stării de urgență și

(c) dacă prevederile contestate sunt proporționale cu scopul legitim urmărit.

Curtea a reținut că utilizarea de către legislator, cu referire la autoritățile publice responsabile de gestionarea stării de urgență, a unor texte precum „aplicarea altor măsuri necesare”, „exercitarea altor atribuții necesare” sau „efectuarea altor acţiuni necesare” reprezintă ceva indispensabil și inevitabil în acest domeniu. Autoritățile responsabile de gestionarea stării de urgență au nevoie de flexibilitate pentru a putea reacționa prompt la diferitele situații de urgență care pot pune țara în pericol. Descrierea detaliată și anticipată de către legislator a măsurilor care pot fi necesare pentru a combate starea de urgență reprezintă o sarcină greu de realizat sau chiar imposibilă. Mai mult, utilizarea unor formulări rigide sau descrierea în mod exhaustiv a măsurilor poate limita capacitatea puterii executive în situația de urgență cu care se confruntă.

Pe de altă parte, chiar dacă legislatorul a utilizat formulări mai flexibile la descrierea prevederilor contestate, Curtea a subliniat că acest fapt, în sine, nu îi acordă Executivului o marjă de discreție absolută. Executivul rămâne limitat în alegerea măsurilor de urgență, deoarece legislatorul a utilizat cuvântul „necesare” în textul prevederilor contestate. Termenul „necesare” nu presupune altceva decât adoptarea unor măsuri proporționale.

Cu privire la pretinsele competențe excesive acordate Executivului în contextul stării de urgență, Curtea a reținut următoarele. Constituția nu-i interzice Parlamentului să acorde competențe suplimentare Executivului, în limitele dispozițiilor constituționale, pentru a face față unei situații de urgență. Totodată, pentru a se evita abuzul, sunt necesare garanții care ar putea concilia echilibrul puterilor în stat, pe de o parte, și necesitatea de a asigura securitatea statului, pe de altă parte.

În primul rând, Curtea a observat că autoritățile responsabile de gestionarea stării de urgență își pot realiza atribuțiile prevăzute de Legea menționată doar pe durata declarării stării de urgenţă, de asediu şi de război. Prin urmare, competențele stabilite de dispozițiile contestate sunt limitate în timp.

În al doilea rând, Curtea a notat că, prin natura lor, autoritățile responsabile de gestionarea stării de urgență fac parte din puterea executivă. Astfel, chiar dacă legislatorul a utilizat formulări flexibile la descrierea măsurilor care pot fi efectuate de către aceste autorități, acestea din urmă nu pot depăși domeniul de competență al executivului, deoarece singurele competențe pe care le dețin de la Parlament sunt competențe caracteristice executivului. Competențele autorităților responsabile de gestionarea stării de urgență sunt strict limitate de motivele și obiectivele care au stat la baza declarării stării de urgență și nu pot depăși competențele autorităților publice stabilite prin Constituție. Prin urmare, prevederile contestate au un domeniu de aplicare limitat, concret și strict funcțional.

În al treilea rând, Curtea a subliniat că este esențial ca Parlamentul și organele judiciare să exercite un control efectiv asupra activității guvernului pentru a fi contracarate abuzurile. Curtea a observat că Legea privind regimul stării de urgență nu stabilește suficiente mecanisme care i-ar permite Parlamentului să verifice dacă autoritățile responsabile de gestionarea stării de urgență acționează în limitele legale.

Cu privire la posibilitatea contestării în fața tribunalelor de drept comun a măsurilor de urgență întreprinse de către Executiv, Curtea a reiterat că, alături de Parlament, sistemul judiciar joacă un rol crucial în controlul prerogativelor executivului pe durata stării de urgență, pronunțând hotărâri privind legalitatea unei declarații de stare de urgență, precum și privind verificarea legalității măsurilor de urgență specifice. Mai mult, sistemul judiciar trebuie să asigure în continuare dreptul la un proces echitabil. El trebuie să asigure persoanelor un remediu efectiv în cazul în care autoritățile publice încalcă prin măsurile de urgență drepturile omului.

Curtea a observat că deciziile autorităților responsabile de gestionarea stării de urgență pot fi contestate în instanța de judecată în procedura de contencios administrativ. Codul administrativ stabilește la articolul 225 alin. (3) că în fața instanțelor de contencios administrativ pot fi contestate actele administrative individuale şi normative referitoare la securitatea naţională a Republicii Moldova, la exercitarea regimului stării excepţionale, la măsurile de urgenţă luate de autorităţile publice în vederea combaterii calamităților naturale, a incendiilor, a epidemiilor, a epizootiilor şi a altor fenomene similare. Totodată, prin același articol, legislatorul a stabilit că instanțele judecătorești sesizate pot exercita controlul judecătoresc doar în privința a) existenței situației excepţionale la data la care a fost emis actul; b) competenței autorităţii publice de a emite actul; c) existenței interesului public care justifică emiterea actului administrativ; d) imposibilității efective a autorităţii publice de a emite actul în condiţii obișnuite.

Analizând limitele controlului judecătoresc stabilite de articolul 225 alin. (3) din Cod, Curtea a observat că articolul 225 alin. (3) din Codul administrativ limitează competența judecătorilor la verificarea legalității măsurilor de urgență. Curtea a constatat că judecătorii de contencios administrativ nu pot verifica dacă măsurile contestate sunt necesare sau dacă acestea sunt strict impuse de exigențele situației de urgență”, adică dacă sunt proporționale cu scopul legitim urmărit.

Principiul proporționalității impune ca în cazul unor măsuri legislative cu un câmp de aplicare foarte larg care afectează drepturile fundamentale să existe garanții care ar putea compensa eventuala aplicare abuzivă a acestor măsuri. Trebuie să existe un remediu sub forma controlului judecătoresc, iar tribunalele trebuie să aibă jurisdicție deplină.

Curtea a hotărât că se recunosc constituționale articolele 20 lit. k), 22 alin. (1) lit. i), 24 lit. g) și 25 lit. j) din Legea privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război și textul „altor acţiuni necesare” de la Articolul 2 pct. 12) din Hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020 privind declararea stării de urgenţă, în măsura în care: 

(a) autoritățile responsabile de gestionarea stării de urgență îndeplinesc doar atribuții, măsuri sau acțiuni necesare realizării scopurilor care au stat la baza declarării stării de urgentă; 

(b) atribuțiile, măsurile sau acțiunile necesare nu depășesc sfera de competență a puterii executive, și  

(c) Parlamentul poate exercita un control efectiv al măsurilor în discuție.

Curtea a declarat neconstituțional articolul 225 alin. (3) din Codul administrativ în partea în care limitează competența instanțelor de judecată de a efectua controlul proporționalității măsurilor dispuse de către autoritatea publică.

Până la modificarea Codului administrativ de către Parlament, în cazul contestării măsurilor adoptate de către autoritățile responsabile de gestionarea stării de urgență, instanțele judecătorești vor trebui să examineze inclusiv dacă măsura dispusă de către autoritatea publică este proporțională cu situaţia care a determinat-o.

 

 
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 6192105  //   Vizitatori ieri: 3162  //   azi: 313  //   Online: 17
Acces rapid