Prima   |  Media   |  Noutăţi | Interdicția absolută a accesului la informațiile privind declararea voluntară a bunurilor – neconstituțională (sesizarea nr. 106g/2019)
12.12
2019

Interdicția absolută a accesului la informațiile privind declararea voluntară a bunurilor – neconstituțională (sesizarea nr. 106g/2019)

1068 Accesări    

Joi, 12 decembrie 2019, Curtea Constituţională a pronunțat hotărârea privind constituționalitatea articolului 16 alin. (9) din Legea nr. 180 din 26 iulie 2018 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală (sesizarea nr. 106g/2019).

Circumstanţele cauzei 

Pe data de 9 octombrie 2018, Asociația obștească „Juriștii pentru drepturile omului” i-a solicitat Serviciului Fiscal de Stat să ofere informații de interes public cu privire la executarea Legii nr. 180 din 26 iulie 2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală, și anume: 

(1) Lista nominală a persoanelor fizice, cetățeni ai Republicii Moldova, care au declarat voluntar bunurile în perioada 17 august 2018 – 10 octombrie 2018;

(2) Valoarea bunurilor declarate voluntar de persoanele fizice, cetățeni ai Republicii Moldova, în perioada 17 august 2018 – 10 octombrie 2018;

(3) Suma totală a taxei de declarare voluntară a bunurilor, încasată la bugetul de stat, ca urmare a declarării voluntare a bunurilor în perioada 17 august 2018 – 10 octombrie 2018;

(4) Lista nominală a contribuabililor care au beneficiat de stimulările fiscale, în perioada 17 august 2018 – 10 octombrie 2018.

Pe 26 octombrie 2018, Asociației reclamante i-a fost refuzat accesul la informațiile solicitate, invocându-se prevederile articolului 16 alin. (9) din Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală. Refuzul Serviciului Fiscal de Stat a fost contestat în fața judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, unde a și fost ridicată excepția de neconstituționalitate care stă la baza acestei sesizări.

Analiza Curții:

Esența acestui caz din fața Curții a constat în exercițiul a două seturi de drepturi fundamentale concurente: dreptul „câinilor de pază” ai societății democratice de acces la informații de interes public și dreptul subiectelor declarării voluntare la respectarea vieții lor private. Din acest motiv, Curtea a analizat această excepție prin prisma dreptului de acces la informație [articolul 34 din Constituţie] și a dreptului la respectarea vieții private [articolul 28 din Constituție].

Curtea a observat că interdicția contestată urmărește realizarea a trei scopuri legitime: protejarea drepturilor altor persoane, prevenirea infracțiunilor și împiedicarea divulgării informațiilor confidențiale. Totuși, nu toate informațiile care pot fi solicitate în baza Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală sunt protejate prin realizarea acestor scopuri legitime.

Mai mult, Curtea a menționat că, în prezenta cauză, legislatorul a acordat o prioritate absolută dreptului la respectarea vieții private, prin interzicerea accesului la informații care conțin date cu caracter personal, în detrimentul dreptului de acces la informații, care face parte din dreptul mai vast la liberă exprimare.

Curtea a reținut că ambele drepturi sunt protejate de Constituție, prin articolul 34 și respectiv prin articolul 28. Niciunul din aceste drepturi nu este absolut. Fiecare poate fi supus restricțiilor, inter alia, pentru protecția drepturilor altor persoane, după cum prevede articolul 54 alin. (2) din Constituție. Totuși, Constituția Republicii Moldova nu stabilește o ierarhie a priori între aceste drepturi. Ca o chestiune de principiu, ele merită un respect egal.

De asemenea, nu poate exista o concluzie unică privind afectarea dreptului la respectarea vieții private prin dezvăluirea numelor unor subiecte ale declarării voluntare. Există, însă, concluzii care depind de circumstanțele fiecărui caz concret.

Carențele constituționale ale prevederilor contestate constau, în primul rând, în lipsa unei proceduri și a unor criterii directoare clare de acordare a accesului la informațiile privind subiectele declarării voluntare de către funcționarii Serviciului Fiscal de Stat. În al doilea rând, ele constau în imposibilitatea legală a judecătorilor de drept comun, care se confruntă cu cazuri concrete în care sunt contestate refuzuri ale Serviciului Fiscal de Stat de acordare a accesului la informații de acest gen, de a pune în balanță și de a pondera cele două drepturi concurente care merită, în general, un respect egal, în funcție de circumstanțele factuale și juridice ale fiecărui caz.

Curtea a constatat că articolul 16 alin. (9) din Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală instituie restricții excesive cu privire la informaţia aflată în posesia Serviciului Fiscal de Stat, încălcând dreptul de acces la informație garantat de articolul 34 din Constituție.

În fine, Curtea a enunțat un set de criterii care pot fi utilizate la punerea în balanță a dreptului de acces la informații de interes public cu dreptul la respectarea vieții private, și anume: contribuția informației la o dezbatere de interes public; gradul de notorietate a persoanei/persoanelor afectate și subiectele informației solicitate; conținutul, forma și consecințele publicării informației. Curtea a notat că criteriile în discuție nu sunt exhaustive, ele constituind doar un punct de pornire.

Hotărârea Curţii

Pornind de la argumentele invocate, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către dl avocat Vitalie Zama, în dosarul nr. 3-2368/2018, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

Ea a declarat neconstituțional articolul 16 alin. (9) din Legea nr. 180 din 26 iulie 2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală.

Totodată, Curtea a stabilit că la examinarea cauzelor privind accesul la informație referitoare la executarea Legii nr. 180 din 26 iulie 2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală, Serviciul Fiscal de Stat și, după caz, instanțele judecătorești vor pune în balanță drepturile concurente, dacă va fi necesar, având în vedere următoarele criterii:

(a) contribuția informației solicitate la o dezbatere de interes public;

(b) gradul de notorietate a persoanei/persoanelor afectate de informația solicitată;

(c) conținutul, forma și consecințele publicării informației;

(d) alte criterii relevante pentru cazul pe care îl examinează.

Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Textul integral al hotărârii va fi disponibil pe pagina web a Curţii Constituţionale http://www.constcourt.md/

 
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 6231613  //   Vizitatori ieri: 3367  //   azi: 2427  //   Online: 201
Acces rapid