Prima   |  Media   |  Noutăţi | Recunoaşterea constituţionalităţii înăspririi condiţiilor de asigurare cu pensii, inclusiv anticipate sau avantajoase, cu excepţia femeilor şi a judecătorilor
20.12
2011

Recunoaşterea constituţionalităţii înăspririi condiţiilor de asigurare cu pensii, inclusiv anticipate sau avantajoase, cu excepţia femeilor şi a judecătorilor

3352 Accesări    

Comunicat de presă




Emis de Serviciul de presă al Curţii Constituţionale
_________________________________________________________________________________________________________
20.12.2011

Recunoaşterea constituţionalităţii înăspririi condiţiilor de asigurare cu pensii, inclusiv anticipate sau avantajoase, cu excepţia femeilor şi a judecătorilor

(Sesizările conexate nr. 34a/2010, 36a/2010, 19a/2011, 23a/2011)

La 20 decembrie 2011 Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea privind  examinarea constituţionalităţii unor legi de modificare a condiţiilor de asigurare cu pensii şi alte plaţi sociale pentru unele categorii de salariaţi (sesizările conexate nr. 34a/2010, 36a/2010, 19a/2011, 23a/2011). Hotărârea a fost expediată pentru publicare la Monitorul Oficial.

 

Circumstanţele cazului

 

La originea cauzei se află sesizările depuse la Curtea Constituţională la 12 octombrie 2010, 19 octombrie 2010, 6 iulie 2011 şi 13 iulie 2011 în temeiul articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, 25 alin. (1) lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. g) din Codul Jurisdicţiei Constituţionale de avocatul parlamentar Tudor Lazăr, deputatul în Parlamentul de legislatura a XVIII-a Vasile Balan, Curtea Supremă de Justiţie şi deputatul în Parlament Serghei Sîrbu pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Legii nr. 100 din 28 mai 2010 şi ale Legii nr. 56 din 9 iulie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care au fost modificate succesiv condiţiile de asigurare cu pensii, inclusiv anticipate sau avantajoase, şi cu alte plaţi sociale pentru unele categorii de salariaţi (Preşedintele Republicii Moldova, deputaţii în Parlament, membrii Guvernului, judecătorii, procurorii, funcţionarii publici, aleşii locali, militarii şi persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne).

 

Având în vedere faptul că aveau acelaşi obiect, sesizările menţionate au fost conexate într-un singur dosar.

 

Prin normele contestate, Parlamentul a înăsprit condiţiile de pensionare, după cum urmează:

1.    pentru toate categoriile de salariaţi (cu excepţia militarilor şi persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne) – majorarea treptată, pe parcursul a 9 ani, de la 30 la 35 de ani, a stagiului general de cotizare pentru dobândirea dreptului la pensie;

2.       pentru Preşedintele Republicii Moldova, deputaţii în Parlament şi membrii de Guvern – majorarea vârstei de pensionare, de la 55 la 62 ani pentru bărbaţi şi de la 50 ani la 57 de ani pentru femei; diminuarea mărimii pensiei de la 75% la 42% din suma tuturor plaţilor asigurate;

3.        pentru militari şi persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne – majorarea treptată, în decurs de 9 ani, de la 20 la 25 ani, a vechimii în serviciu pentru dobândirea dreptului la pensie;

4.        pentru funcţionarii publici şi aleşii locali – majorarea treptată, pe parcursul a 9 ani, a vârstei de pensionare, de la 57 la 62 ani pentru bărbaţi şi de la 52 la 57 de ani pentru femei;

5.        pentru judecători şi procurori:

a)      majorarea treptată, pe parcursul unei perioade de 23 ani, a vârstei de pensionare de la 50 ani la 62 ani pentru bărbaţi şi la 57 de ani pentru femei;

b)      majorarea stagiului special de cotizare de la 12 ani şi 6 luni la 15 ani;

c)      majorarea, pe parcursul unei perioade de 7 ani, de la 20 la 35 de ani, a stagiului general de cotizare;

d)      reducerea mărimii pensiei – de la 80% din salariul mediu la 75% din suma tuturor plaţilor asigurate;

e)      excluderea posibilităţii recalculării pensiei şi a indemnizaţiei lunare viagere, ţinându-se cont de mărimea salariului judecătorului sau al procurorului în exerciţiu;

f)        excluderea pentru judecătorii demisionaţi ce îndeplinesc o altă funcţie în sfera justiţiei a acordării plăţii indemnizaţiei lunare viagere cumulativ cu plata salariului;

g)      modificarea bazei de calcul a indemnizaţiei lunare viagere: de la salariul mediu la salariul asigurat;

h)      excluderea acordării indemnizaţiei unice pentru familia judecătorului decedat în exerciţiul funcţiei, care anterior era plătită în mărimea şi în condiţiile prevăzute pentru judecătorul demisionat sau pensionat.

 

Autorii sesizărilor au pretins că, prin modificarea condiţiilor de pensionare, au fost restrânse drepturile sociale ale unor categorii de salariaţi publici, prevederile contestate fiind contrare dreptului la asistenţă şi protecţie socială, garanţiilor exercitării dreptului de proprietate şi altor principii statuate de articolele 1, 6, 7, 15, 16, 18, 22, 46, 47, 54, 116, 121, 126 din Constituţie.

 

Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:

 

Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Victor PUŞCAŞ,

Dna Elena SAFALERU, judecători-raportori,

Dl Dumitru PULBERE,

Dl Petru RAILEAN,

Dna Valeria ŞTERBEŢ, judecători

 

Concluziile Curţii

 

Audiind argumentele părţilor, Curtea a reţinut că un atribut al statului de drept este caracterul său social, ce presupune instituirea unui sistem politic care ar permite adoptarea unor măsuri adecvate pentru redistribuirea bunurilor conform principiilor echităţii sociale, astfel încât toţi membrii societăţii să posede un minim garantat de asigurare socială.

 

În acelaşi timp, Curtea a menţionat că principiile care definesc caracterul social al statului, precum şi principiul securităţii raporturilor juridice, nu pot proteja persoana de orice dezamăgire, inclusiv în ceea ce priveşte condiţiile de pensionare sau de acordare a altor plăţi sociale.

 

Curtea a reţinut că statul dispune de o marjă largă de apreciere în domeniul drepturilor sociale, iar drepturile la asistenţă şi protecţie socială, prevăzute de articolul 47 din Constituţie, nu garantează cuantumul exact al acestora, inclusiv al pensiei.

 

Curtea a conchis că materialele prezentate de reprezentanţii Guvernului în şedinţa plenară îi permit să constate că premise ale modificării cadrului legal privind pensiile anticipate sau avantajoase au servit situaţia demografică din ultimii ani, precum şi declinul economic al sistemului de asigurări sociale din Republica Moldova. Astfel, potrivit datelor prezentate de autorităţi, din 1990 până în 2009, în Republica Moldova rata natalităţii a scăzut de la 17,7 la 11,4, iar sporul natural al populaţiei s-a diminuat de la 8% la -0,4%. Astfel, în prezent, un pensionar este întreţinut de 1,84 persoane ocupate, faţă de 2,11 în 2003.

 

Curtea a acceptat, astfel, argumentele reprezentanţilor autorităţilor că, în acest context particular şi în condiţiile erodării capacităţilor financiare ale statului, înăsprirea condiţiilor de pensionare şi excluderea anumitor avantaje pentru unele categorii de salariaţi rezultă din necesităţile de asigurare a echilibrului dintre posibilităţile economice ale statului şi bunăstarea întregii societăţi şi, deci, a echilibrului între interesul legal al anumitor persoane şi interesul întregii societăţi.

 

Pentru aceste considerente, Curtea a conschis că înăsprirea condiţiilor de pensionare corespunde unor nevoi sociale imperioase, este necesară într-o societate democratică şi, astfel, se încadrează în cerinţele constituţionale.

 

Pe de altă parte, Curtea a remarcat în privinţa măririi de la 30 la 35 de ani a stagiului general de cotizare al femeilor că, la momentul executării depline a acestei norme – anul 2020, la atingerea vârstei de pensionare de 57 ani, femeile ce şi-au început activitatea de muncă după vârsta de 22 ani nu vor putea acumula stagiul general de cotizare de 35 de ani şi, astfel, nu vor dobândi dreptul deplin la pensie (57-35=22). Imposibilitatea acumulării stagiului general de cotizare de 35 ani la vârsta de 57 ani pentru femeile cu studii superioare se confirmă şi prin prevederile Legii învăţămîntului. În conformitate cu această lege, învăţământul primar începe la 7 ani, durata ciclului studiilor medii fiind de 12 ani, la care se adogă studiile superioare, ce cuprind 4-5 ani pentru ambele cicluri, ceea ce demonstrează faptul că o persoană devine specialist cu studii superioare la vârsta de 23-24 ani. Astfel, vârsta reală de pensionare pentru femeile cu studii superioare va fi de 58-59 de ani.

 

Calculele menţionate au determinat Curtea să aprecieze drept disproporţionată stabilirea unui stagiu de cotizare de 35 de ani pentru femei, acesta nefiind corelat cu vârsta generală de pensionare de 57 ani.

 

În viziunea Curţii, deşi nu poate fi interpretat ca acordând dreptul la o prestaţie de o valoare determinată, articolul 47 din Constituţie garantează un minim de asigurare socială tuturor persoanelor.

 

În această ordine de idei, Curtea a considerat că, având în vedere imposibilitatea acumulării stagiului general de cotizare de 35 ani la atingerea vârstei de 57 ani de către femeile cu studii superioare, norma legală nu oferă femeilor la pensionare minimul de asigurare socială garantat de articolulul 47 din Constituţie.

 

De asemenea, Curtea a statuat că doar dreptul la pensia ce se află în plată, care deja are o valoare economică determinată, constituie un drept de proprietate al persoanei, nu şi simpla speranţă a menţinerii condiţiilor de pensionare pe viitor, acestea fiind drepturi potenţiale sau aleatorii. Astfel, Curtea a constatat că normele contestate nu ridică probleme de compatibilitate cu protecţia proprietăţii garantată de articolul 46 din Constituţie.

 

Ţinând cont de principiul independenţei justiţiei, Curtea a examinat separat problema modificării condiţiilor de acordare a pensiilor anticipate şi a altor plăţi sociale judecătorilor şi procurorilor.

 

Curtea Constituţională a reiterat că principiul independenţei judecătorului, garantat de articolul 116 din Constituţie, de Legea cu privire la statutul judecătorului, precum şi de numeroase instrumente internaţionale, reprezintă o garanţie a eficienţei justiţiei.

 

Curtea a subliniat că statutul constituţional al judecătorului nu constituie privilegiul lui personal, ci un bun al întregii societăţi, având menirea să asigure o protecţie eficientă a drepturilor fiecărui membru al societăţii.

 

În acest context, Curtea a reţinut că remuneraţia judecătorului, ce cuprinde orice mijloc de asigurare materială sau socială, reprezintă una din componentele de bază ale independenţei lui, fiind o contrabalanţă pentru restricţiile, interdicţiile şi responsabilităţile ce le sunt impuse de societate, iar statutul judecătorului nu trebuie asimilat cu cel al altor funcţionari publici, indiferent de ierarhia acestora în stat.

 

Curtea a reţinut că, în afară de datele menţionate supra privind declinul demografic, datele statistice prezentate de autorităţi, precum şi declaraţiile oficialilor privind înregistrarea de către Republica Moldova a unei creşteri economice de 7% pe parcursul anului 2011, aceasta fiind cea mai accentuată creştere economică din Europa, nu atestă o criză economică profundă a statului. Astfel, situaţia existentă nu a denotă necesitatea imperioasă a adoptării unor măsuri economice austere de o asemenea anvergură ce ar justifica ingerinţa în veriga de bază a statului de drept – independenţa justiţiei.

 

În acelaşi timp, Curtea a reţinut că statutul procurorului este distinct de cel al judecătorului şi că procurorii nu dispun de acelaşi volum de garanţii inerente independenţei judecătorilor în virtutea statutului de magistrat, astfel încât înăsprirea condiţiilor de pensionare a procurorilor nu contravine normelor constituţionale.

 

Hotărârea Curţii

 

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a conchis, că din normele contestate ale Legilor nr.100 şi nr.56 sunt contrare Constituţiei normele care stabilesc stagiul general de cotizare pentru pensionare de 35 ani pentru femei şi normele prin care se modifică modul de pensionare şi alte garanţii sociale ale judecătorilor. În celelalte aspecte, normele contestate au fost recunoscute constituţionale. Hotărârea Curţii Constituţionale  este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.


_____________________________________________________________________________

Textul integral al hotărârii este disponibil pe pagina web a Curţii Constituţionale http://www.constcourt.md

 

          Adresa: A. Lăpuşneanu 28, CHIŞINĂU MD-2004, MOLDOVA
          Tel.: +373 22 25-37-08
          Fax.: +373 22 25-37-44, +373 22 25-37-46
          Email:
          curtea@constcourt.md - Şef Secretariat
          presa@constcourt.md - Serviciul de presă

 
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 4843997  //   Vizitatori ieri: 3151  //   azi: 123  //   Online: 14
Acces rapid