Prima   |  Media   |  Noutăţi | Incriminarea lezării drepturilor și intereselor persoanei prin exces de putere - constituțională
27.06
2017

Incriminarea lezării drepturilor și intereselor persoanei prin exces de putere - constituțională

4579 Accesări    

La 27 iunie 2017, Curtea Constituţională a pronunțat hotărârea privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi ale articolului 328 alin. (1) din Codul penal (sesizările nr.113g/2016 și 8g/2017).

Circumstanţele cauzei

La originea cauzei se află excepţiile de neconstituţionalitate:

- a sintagmei „dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, ridicată de avocatul Alexandru Bot în dosarul nr. 1rh-4/2016, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana; 

- a sintagmei „daune în proporţii considerabile intereselor publice” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, ridicată de avocatul Dorin Popescu în dosarul nr.1a-521/2016, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Articolul 328 alineatul (1) din Codul penal incriminează: „Săvârșirea de către o persoană publică a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.”

Autorii excepțiilor au pretins, în esență, că urmările prejudiciabile ale infracțiunii - exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, nu sunt determinate de legea penală, fapt contrar articolelor 1 alin. (3), 22 și 23 din Constituţie.

Sesizarea a fost examinată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:

Dl Tudor PANȚÎRU, preşedinte, 

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători. 

 

Concluziile Curţii

Examinând materialele dosarului și audiind argumentele părților, Curtea a reținut că preeminenţa dreptului include, în materie penală, principiul legalităţii delictelor şi pedepselor şi principiul inadmisibilităţii aplicării extensive a legii penale, în detrimentul persoanei, în special prin analogie.

Curtea a notat că garanțiile instituite în Constituţie impun ca legiuitorul să reglementeze conduita incriminată, astfel încât fapta, ca semn al laturii obiective a infracțiunii, să fie cert definită, dar nu identificată prin interpretarea extensivă de către cei care aplică legea penală. O astfel de modalitate de aplicare poate genera interpretări abuzive. Cerinţa interpretării stricte a normei penale, ca şi interdicţia analogiei în aplicarea legii penale, urmăresc protecţia persoanei împotriva arbitrarului.

Curtea a reținut că art. 328 din Codul penal sancționează fapta de exces de putere sau depăşirea  atribuţiilor de serviciu ca fiind: „Săvârșirea de către o persoană publică a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.”

Curtea a constatat că în Raportul asupra relaţiei dintre responsabilitatea ministerială politică şi cea penală, Comisia de la Veneţia a menționat că prevederile penale care interzic „abuzul în serviciu”, „folosirea inadecvată a puterilor” şi „abuz de putere” sau infracţiuni similare sunt foarte problematice, atât cu privire la cerinţele calitative ale art.7 al Convenției Europene, cât şi la alte cerinţe fundamentale conform principiului statutului de drept, precum previzibilitatea şi securitatea juridică, şi relevă, de asemenea, că acestea sunt în mod special vulnerabile la manevre politice abuzive.

Comisia de la Veneţia a considerat că aceste prevederi penale trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un grad înalt de prudență, astfel încât să poată fi invocate numai în cazuri în care fapta este de natură gravă. 

Curtea a reținut că infracțiunea de exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu face parte din categoria infracțiunilor contra bunei desfășurări a activității în sfera publică, fiind săvârșită de subiecți speciali, și anume de persoane publice. De asemenea, aceasta este o infracţiune de rezultat (materială), astfel încât consumarea ei este legată, în mod obligatoriu, de producerea unei urmări prejudiciabile. 

Examinând prevederile art. 328 alin. (1) din Codul penal Curtea a constatat că una din urmările prejudiciabile ale acestei infracțiuni o constituie cauzarea unei daune considerabile „interesului public”.

În același timp, Curtea a constatat că prevederile art.126 din Codul penal, în temeiul căreia se evaluează in concreto prejudiciul cauzat în fiecare caz, nu a stabilit expressis verbis „interesul public” ca valoare socială care poate fi evaluată. 

În acest sens, Comisia de la Veneția în Raportul citat supra a menționat că: Articolul 7 din Convenție nu impune o previzibilitate absolută, iar interpretarea judiciară este uneori inevitabilă. Însă, un anumit nivel de claritate juridică este necesară, încât dispozițiile penale care folosesc astfel de formulări, precum „încălcarea statului de drept” sau „încălcarea democrației” cu ușurință pot fi considerate ca încălcând Convenția.”

Curtea a subliniat că lipsa oricăror prevederi pentru evaluarea caracterului considerabil al urmărilor prejudiciabile cauzate intereselor publice, deschide un teren larg arbitrariului, existând riscul ca acțiunile persoanei publice care depășesc limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, indiferent de gravitatea faptei săvârșite și de prejudiciul cauzat, să cadă sub incidența normei penale. 

Concluzionând cele menționate, Curtea a reținut că utilizarea în art.328 alin. (1) din Codul penal a noțiunii „intereselor publice” care constituie o noțiune generică, ce nu poate fi  definită, încalcă articolele 1 alin. (3) și 22 din constituție [principiul legalităţii incriminării şi pedepsei penale], precum și articolul 23 din Constituţie [calitatea legii penale]. 

În partea ce ține de urmările prejudiciabile cauzate „drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”, Curtea a observat că prevederile  art. 126 alin. (2) din Codul penal stabilesc că pentru evaluarea caracterului considerabil al prejudicierii acestora, urmează a fi luat în considerație gradul lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Prin urmare, Curtea a respins sesizarea în partea ce ține de cauzarea daunelor drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. 

Cu referire la determinarea mărimii prejudiciului cauzat Curtea a constatat că art. 126 alin.(1) și (1/1) din Codul penal stabilește cuantumul (1) daunele cauzate în proporții mari și (2) daunele cauzate în proporții deosebit de mari. Astfel, la determinarea proporţiilor mari și deosebit de mari legiuitorul a prevăzut drept bază de calcul salariul mediu lunar pe economie prognozat, stabilit prin hotărâre de Guvern, în vigoare la momentul săvârșirii faptei, după cum urmează:

- proporții mari - mai mult de 20 de salarii;

- proporții deosebit de mari - mai mult de 40 de salarii. 

Daunele în proporțiile mici, care determină atragerea la răspundere în temeiul Codului contravențional, constituie daunele care la momentul săvârșirii contravenţiei, nu depăşeşte 20% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat, aprobat de Guvern pentru anul în curs la data săvârșirii faptei. 

Curtea a constatat că, potrivit prevederilor legale enunțate, daunele care se încadrează în limitele dintre daunele în proporții mici și daunele în proporții mari urmează a fi încadrate, după caz, ca fiind esențiale sau considerabile. 

În același timp, Curtea a observat că legiuitorul a instituit la art. 126 alin. (2) din Codul penal criterii subiective de delimitare între dauna „considerabilă” și cea „esențială”, daună care se apreciază doar în funcție de însemnătatea bunurilor pentru victimă și alte circumstanțe care influențează starea sa materială. 

Curtea a constatat că o reglementare expresă între cuantumul daunelor „esențiale” și „considerabile” a existat în redacția inițială a Codului penal adoptat la 18 aprilie 2002, însă care au fost excluse prin Legea nr.211 din 29 martie 2003. 

Prin urmare, ținând cont de faptul că revine legiuitorului sarcina de a reglementa gravitatea vătămării rezultate din comiterea unei fapte penale și valoarea pagubei, Curtea a considerat necesar emiterea unei Adrese Parlamentului în vederea utilizării în legea penală a unui prag valoric al daunei considerabile și esențiale prin excluderea estimărilor subiective. 

Totodată, până la instituirea de către legiuitor a unui prag  valoric al daunei esențiale și considerabile, mărimea acestora va constitui limitele care se încadrează între daunele în proporții mici și daunele în proporții mari. 

Hotărârea Curţii 

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a admis parțial excepțiile de neconstituționalitate și a:

- declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002. 

- recunoscut constituțional textul „dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile […] drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, în măsura în care gradul lezării se evaluează prin raportare la limitele care se încadrează între daunele în proporții mici și daunele în proporții mari.

Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 
Arrow Prev

              

Arrow Next
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 2491068  //   Vizitatori ieri: 1909  //   azi: 1113  //   Online: 25


Acces rapid