HOTARIREA CURTII CONSTITUTIONALE
Aviz privind constatarea circumstantelor care
justifica dizolvarea Parlamentului
Nr.4 din 26.12.2000
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.163-165/49 din 29.12.2000
* * *
In numele Republicii Moldova,
Curtea Constitutionala in componenta:
Gheorghe SUSARENCO - presedinte
Nicolae CHISEEV - judecator
Mihai COTOROBAI - judecator
Constantin LOZOVANU - judecator
Ion VASILATI - judecator-raportor
cu participarea grefierului Corina Popa, reprezentantului
Presedintelui Republicii Moldova, autorul sesizarii, Mihai Petrachi,
reprezentantilor Parlamentului Anatol Ciobanu si Ion Creanga,
reprezentantilor fractiunilor parlamentare, deputatilor Valeriu Matei,
Victor Stepaniuc si Eugen Rusu, conducindu-se dupa art. 135 alin. (1)
lit. f) din Constitutie si art. 4 alin. (1) lit. f) din Legea cu privire
la Curtea Constitutionala, a examinat in sedinta plenara publica dosarul
privind constatarea circumstantelor care justifica dizolvarea
Parlamentului.
Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea Presedintelui
Republicii Moldova Petru Lucinschi, prezentata in conformitate cu art.
24 si 25 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala si art. 38 alin.
(2) lit. b) si art. 39 din Codul jurisdictiei constitutionale.
Prin decizia Curtii Constitutionale din 25 decembrie 2000 sesizarea
a fost acceptata spre examinare in fond si inscrisa in ordinea de zi.
Avind in vedere materialele dosarului, normele legislatiei speciale,
audiind informatia judecatorului-raportor si argumentele participantilor
la sedinta,
CURTEA CONSTITUTIONALA
a c o n s t a t a t:
1. In sesizarea prezentata la 22 decembrie 2000 Presedintele
Republicii Moldova a solicitat constatarea circumstantelor care
justifica dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a
XIV-ea.
In conformitate cu dispozitiile art. 78 alin. (1) din Constitutie si
Legii nr. 1234-XIV din 22 septembrie 2000 "Cu privire la procedura de
alegere a Presedintelui Republicii Moldova", la 4 decembrie si 6
decembrie 2000, in sedinta publica speciala a Parlamentului au avut loc
alegerile ordinare in doua tururi pentru functia de Presedinte al
Republicii Moldova, la care au candidat Presedintele Curtii
Constitutionale dl Pavel Barbalat si Primul Secretar al Comitetului
Central al Partidului Comunistilor din Republica Moldova dl Vladimir
Voronin. Dat fiind faptul ca atit in primul tur (4 decembrie 2000), cit
si in turul al doilea (6 decembrie 2000) nici unul din candidati nu a
obtinut votul a trei cincimi (61 de deputati) din numarul deputatilor
alesi necesar pentru alegerea sefului statului, Comisia speciala de
desfasurare a alegerilor pentru functia de Presedinte al Republicii
Moldova, cu consimtamintul Parlamentului, a stabilit data alegerilor
repetate pentru 21 decembrie 2000. La data stabilita sedinta publica
speciala a Parlamentului si, respectiv, alegerile prezidentiale repetate
nu au avut loc din lipsa cvorumului (61 de deputati). La sedinta au
asistat doar 46 de deputati, desi pe lista de prezenta s-au inregistrat
52 de deputati.
In opinia sefului statului, neparticiparea majoritatii deputatilor
la lucrarile sedintei publice speciale a Parlamentului din 21 decembrie
2000 este neintemeiata si poate fi calificata ca o boicotare a
alegerilor repetate, care atrage dupa sine consecintele prevazute in
art. 78 alin. (5) din Constitutie - dizolvarea Parlamentului.
2. Examinind sesizarea Presedintelui Republicii Moldova, stenograma
sedintei Parlamentului din 21 decembrie 2000 si alte materiale anexate
la dosar si avind in vedere dispozitiile constitutionale privind
alegerea Presedintelui Republicii Moldova, Curtea Constitutionala retine
urmatoarele.
In conformitate cu dispozitiile art. 78 alin. (1) din Constitutie,
Presedintele Republicii Moldova este ales de catre Parlament prin vot
secret. Procedura alegerilor prezidentiale este stabilita in Legea
organica nr. 1234-XIV din 22 septembrie 2000 "Cu privire la procedura de
alegere a Presedintelui Republicii Moldova"*.
-------------------------
* M.O., 2000, nr. 139-140, art. 996.
Asadar, Parlamentul are obligatiunea si responsabilitatea pentru
organizarea si desfasurarea alegerilor prezidentiale. Prin dispozitiile
art. 78 alin. (3), (4) si (5) din Constitutie si Legii organice nr.
1234-XIV din 22 septembrie 2000 legislatorul constituant a stabilit ca
pentru alegerea Presedintelui Republicii Moldova Parlamentul organizeaza
si desfasoara alegeri ordinare si alegeri repetate. Alegerile ordinare,
la care pentru functia de sef al statului au candidat dnii Pavel
Barbalat si Vladimir Voronin, s-au incheiat la 6 decembrie 2000, zi in
care a avut loc cel de-al doilea tur de scrutin.
De remarcat ca din textul art. 78 alin. (3) si (4) din Constitutie
reiese ca la alegerile pentru functia de Presedinte al Republicii
Moldova trebuie sa participe cel putin doi candidati. In caz contrar, in
lipsa alternativei, ar avea loc nu alegerea, ci desemnarea de facto a
sefului statului de catre Parlament. Astfel, Curtea Constitutionala
constata ca alegerile ordinare pentru functia de Presedinte al
Republicii Moldova, care s-au incheiat la 6 decembrie 2000, au fost
desfasurate cu respectarea dispozitiilor constitutionale.
3. Conform prevederilor art. 78 alin. (4) din Legea Suprema, daca in
turul al doilea de scrutin nici un candidat pentru functia de Presedinte
al Republicii Moldova nu a obtinut votul a trei cincimi din numarul
deputatilor alesi, se organizeaza alegeri repetate. Potrivit art.10
alin.(1) din Legea organica nr.1234-XIV, alegerile repetate au loc in
termen de 15 zile de la ultimele alegeri ordinare la care nu a fost ales
Presedintele Republicii Moldova. Avind in vedere ca la alegerile din 6
decembrie nici un candidat nu a intrunit numarul necesar de voturi,
Comisia speciala, cu asentimentul Parlamentului, a stabilit data
alegerilor repetate pentru 21 decembrie 2000, ora 10.00. Pentru
alegerile repetate pentru functia de sef al statului au fost
inregistrati aceiasi candidati - Pavel Barbalat si Vladimir Voronin.
De mentionat ca prin Hotarirea nr.45 din 18 decembrie 2000 Curtea
Constitutionala a interpretat dispozitiile art.78 alin.(3) si (5) din
Constitutie in sensul ca atit sedinta publica speciala a Parlamentului
pentru alegerea Presedintelui Republicii Moldova, cit si alegerile
prezidentiale propriu-zise sint valide numai in cazul daca la ele
participa un numar nu mai mic de 61 de deputati - trei cincimi din
numarul deputatilor alesi.
Din stenograma sedintei Parlamentului din 21 decembrie 2000 rezulta
ca, la rugamintea Comisiei speciale, sedinta anuntata pentru ora 10.00 a
fost aminata pentru ora 15.00. La ora fixata in sala de sedinte a
Parlamentului au fost prezenti doar 46 de deputati, majoritatea
reprezentind Partidul Comunistilor. Din luarile de cuvint ale
Presedintelui Parlamentului Dumitru Diacov si vicepresedintelui
Parlamentului Vadim Misin, precum si din luarile de cuvint,
declaratiile, replicile si intrebarile formulate de deputatii Ion Morei,
Dumitru Prijmireanu, Grigore Eremei, Valeriu Plesca, Valeriu Tabunscic
si alti deputati prezenti la sedinta se poate concluziona ca o mare
parte din deputati nu s-au prezentat la sedinta publica speciala a
Parlamentului pentru alegerile repetate pentru functia de sef al
statului din motive politice sau din alte motive subiective. De remarcat
ca la sedinta nu s-au prezentat chiar si multi din deputatii care au
propus candidatura dlui Pavel Barbalat.
Declaratia grupului de deputati care a refuzat sa participe la
sedinta publica speciala pentru alegerea sefului statului, facuta
publica la 21 decembrie 2000, demonstreaza ca aceasta decizie a fost
determinata de faptul ca la alegerile prezidentiale in calitate de
candidat participa liderul Partidului Comunistilor Vladimir Voronin. In
declaratia deputatului Grigore Eremei (stenograma sedintei din 21
decembrie 2000), expusa in numele unui grup de deputati independenti,
decizia de a nu participa la alegerile repetate este motivata prin
convingeri politice.
Curtea Constitutionala mentioneaza ca declaratii de acest gen din
partea unor fractiuni parlamentare au fost facute in mass-media pina la
stabilirea datei alegerilor repetate. Prin urmare, alegerile repetate
pentru functia de sef al statului la sedinta publica speciala a
Parlamentului din 21 decembrie 2000 nu au avut loc din cauza blocarii
acestora. In cazul de fata prin cuvintul "blocare" se subinteleg
actiunile unui deputat sau grup de deputati in scopul tergiversarii sau
zadarnicirii in mod deliberat a sedintei publice speciale a
Parlamentului Republicii Moldova si a alegerilor propriu-zise. Astfel,
este evidenta nu numai incalcarea premeditata a art.84 alin.(1) din
Regulamentul Parlamentului, conform caruia deputatii sint obligati sa
asiste la lucrarile Parlamentului si sa se inscrie pe lista de prezenta,
dar si a art.68 alin.(1) din Constitutie, care stipuleaza direct ca in
exercitarea mandatului deputatii in Parlament trebuie sa actioneze numai
in serviciul poporului.
Art.78 alin.(5) din Constitutie prevede expres ca Presedintele in
exercitiu dizolva Parlamentul daca Presedintele Republicii Moldova nu a
fost ales si dupa alegerile repetate, desfasurate cu respectarea
dispozitiilor constitutionale si a Legii organice 1234-XIV. Curtea
Constitutionala considera ca cu atit mai mult este justificata
dizolvarea Parlamentului in cazul in care seful statului nu este ales
din cauza blocarii de catre majoritatea deputatilor a alegerilor
repetate.
Apreciind dreptul constitutional al Presedintelui de a dizolva
Parlamentul in circumstantele mentionate, este necesar a avea in vedere
ca acest drept reprezinta o modalitate de a reactiona la obstructionarea
alegerilor prezidentiale repetate. In acest caz seful statului nu numai
ca este in drept sa dizolve Parlamentul, dar, potrivit Legii Supreme,
are si obligatia de a proceda astfel.
Curtea Constitutionala constata de asemenea ca decizia Comisiei
speciale de a desfasura primul tur al alegerilor prezidentiale repetate
la 16 ianuarie 2001 nu are suport juridic. Termenele desfasurarii
alegerilor prezidentiale repetate sint stabilite deja de Legea organica
nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000 (art.10 alin.(1). Aminarea sedintei
publice speciale a Parlamentului pentru desfasurarea alegerilor repetate
ar fi justificata doar in cazul aparitiei unor circumstante obiective,
cum ar fi: motive de boala, deplasari peste hotare, executarea unor
misiuni date de Parlament, Biroul permanent sau Presedintele
Parlamentului, ce nu permit participarea la lucrarile legislativului,
situatii exceptionale etc. Intrucit situatia creata nu se inscrie in
nici una din circumstantele obiective enumerate, Curtea Constitutionala
considera ca aminarea sedintei publice speciale a Parlamentului a fost
neintemeiata. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 135 alin.
(1) lit. f) din Constitutie, conducindu-se dupa art. 63 lit. b) si art.
66 alin. (1) din Codul jurisdictiei constitutionale,
Curtea Constitutionala adopta urmatorul
A V I Z :
1. Blocarea de catre majoritatea deputatilor in Parlament a sedintei
publice speciale a Parlamentului din 21 decembrie 2000 pentru alegerile
repetate pentru functia de Presedinte al Republicii Moldova se constata
ca circumstanta care justifica dizolvarea Parlamentului Republicii
Moldova de legislatura a XIV-ea.
2. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus nici unei cai de
atac, intra in vigoare la data adoptarii si se publica in "Monitorul
Oficial al Republicii Moldova".
PRESEDINTE Gheorghe SUSARENCO
Chisinau, 26 decembrie 2000.
Nr. 4.