Hotărâre Nr.24 din 02.10.2018

Hotărârea nr. 24 din 02.10.2018 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi ale articolelor 3 și 4 din Legea nr.328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor și a unei sintagme din articolul 131 alin. (1) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului


Subiectul sesizării: Curtea Supremă de Justiție

Tipul hotărârii: controlul constituționalității legilor al regulamentelor și al hotărârilor Parlamentului

Prevedere: Prevederi declarate neconstituționale

Hotărârea curții:
1.  ro-h24201857a2018ro5f137.pdf


Sesizări:



 

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituțională pe 17 mai 2018, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 25 lit. d) din Legea cu privire la Curtea Constituțională şi 38 alin. (1) lit. d) din Codul jurisdicției constituționale, de către Curtea Supremă de Justiție, pentru controlul constituționalității dispozițiilor articolului 3 alin. (1) și articolului 4 alin. (2) lit. b) și c), alin. (3) lit. b), alin. (4) lit. b) din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor și a sintagmei „caracter onorific” din articolul 131 alin. (1) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

2. Autorul sesizării a susținut că dispozițiile criticate sunt contrare articolelor 6 și 16 alin. (2) din Constituție. 

3. Prin decizia Curţii Constituţionale din 22 mai 2018, sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a se prejudeca fondul cauzei.  

4. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituțională a solicitat opinia Parlamentului, Președintelui Republicii Moldova și Guvernului.

5. La ședința publică a Curţii, sesizarea a fost susținută de către dna judecător Iulia Sîrcu, reprezentant al Curții Supreme de Justiție. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Valeriu Kuciuk, şef al Serviciului reprezentare la Curtea Constituţională şi organele de drept din cadrul Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de către dl Eduard Serbenco, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției.

 

8. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 6

Separația şi colaborarea puterilor

„În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituției."

Articolul 16

Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială."

Articolul 116

Statutul judecătorilor

„(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

[...]"

9. Prevederile relevante ale Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor şi procurorilor sunt următoarele:

Articolul 3

Componentele salariului

„ (1) Pentru activitatea desfășurată, judecătorul şi procurorul au dreptul la un salariu lunar care constă din:

a) salariul de funcție;

b) sporul pentru exercitarea unor funcții de conducere.

(2) Judecătorul și procurorul beneficiază de premii unice stabilite de prezenta lege."

Articolul 4

Salariul de funcție al judecătorului

„(1) Salariul de funcţie al judecătorului se stabileşte în funcţie de nivelul instanţei judecătoreşti la care acesta îşi desfăşoară activitatea şi de vechimea în muncă în funcţia de judecător.

(2) Salariul de funcţie al judecătorului din cadrul instanţei judecătoreşti se stabileşte în cuantum de:

a) 3,0 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcţia de judecător de pînă la 6 ani;

b) 3,2 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcţia de judecător de la 6 la 12 ani;

c) 3,5 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcţia de judecător de peste 12 ani.

(3) Salariul de funcţie al judecătorului din cadrul curţii de apel se stabileşte în cuantum de:

a) 4,0 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcţia de judecător de pînă la 15 ani;

b) 4,3 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcţia de judecător de peste 15 ani.

(4) Salariul de funcţie al judecătorului din cadrul Curţii Supreme de Justiţie se stabileşte în cuantum de:

a) 4,8 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcţia de judecător de pînă la 16 ani;

b) 5,0 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcţia de judecător de peste 16 ani.

(5) Salariul de funcţie al judecătorului-asistent din cadrul Curţii Constituţionale se stabileşte în cuantum de 4,0 salarii medii pe economie.

(6) Salariul de funcţie al judecătorului din cadrul Curţii Constituţionale se stabileşte în cuantum de 5,0 salarii medii pe economie.

(7) Salariul de funcție al președintelui Consiliului Superior al Magistraturii se stabilește în cuantum de 5,0 salarii medii pe economie."

Articolul 5

Sporul pentru exercitarea funcțiilor de președinte şi vicepreședinte al instanței judecătorești

„(1) Pentru exercitarea funcției de președinte sau de vicepreședinte al instanței judecătorești, judecătorul beneficiază de un spor calculat în raport procentual față de salariul de funcție în cuantum de:

a) 20% - pentru exercitarea funcției de președinte al Curţii Supreme de Justiție, de președinte al Curţii Constituţionale sau de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii;

b) 15% - pentru exercitarea funcţiei de preşedinte al curţii de apel;

c) 10 % - pentru exercitarea funcţiei de preşedinte al judecătoriei;

d) 15% - pentru exercitarea funcţiei de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie;

e) 10% - pentru exercitarea funcţiei de vicepreşedinte al colegiului Curţii Supreme de Justiţie;

f) 10% - pentru exercitarea funcţiei de vicepreşedinte al curţii de apel;

g) 5% - pentru exercitarea funcţiei de vicepreşedinte al judecătoriei.

(2) Sporul se plăteşte lunar, fiind calculat proporţional cu timpul efectiv lucrat."


10. Prevederile relevante ale Legii nr. 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar sunt următoarele:

Art.1

„[...]

(2) Prevederile prezentei legi se aplică persoanelor care dețin funcții de demnitate publică (cu excepţia celor cu statut de magistrat), persoanelor cu funcții specifice apărării naționale, securității statului şi ordinii publice, prevenirii şi combaterii corupției, precum și persoanelor angajate pe bază de contract individual de muncă în unitățile bugetare."

Art.6

„[...]

(3) Pentru păstrarea secretului de stat în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercițiul funcțiunii, persoanele care dețin funcții de demnitate publică (cu excepţia celor cu statut de magistrat și procuror) beneficiază lunar de un spor în cuantum de până la 20% din salariul lunar. Mărimea concretă a sporului se stabilește de Guvern.

Art.29

„(1) Personalul unităților bugetare salarizat în baza Rețelei tarifare unice beneficiază de sporuri la salariul de bază:

a) pentru grad (categorie) de calificare;

b) pentru vechime în muncă;

c) pentru grad științific;

d) pentru titlu onorific;

[...]

(4) [...]

Specialiștilor și conducătorilor din alte domenii de activitate, inclusiv persoanelor care dețin funcții de demnitate publică (cu excepţia celor cu statut de magistrat), precum şi personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, cu grad științific de doctor habilitat sau doctor în științe în specialitatea ce corespunde obligațiilor funcției şi care desfășoară muncă ştiinţifico-metodică în specialitate, sporul pentru grad științific se stabilește în mărime de 50% din mărimile sporurilor stabilite persoanelor cu grade științifice din corpul profesoral şi cercetătorilor științifici. Sporurile în cauză se acordă anual în baza raportului privind rezultatele activității științifice desfășurate de persoana cu grad științific în anul precedent.

[...]"

11. Prevederile relevante ale Legii nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului sunt următoarele:

Articolul 131

Gradele de calificare ale judecătorilor

„[...]

(2) Modul şi condițiile de acordare a gradelor de calificare se stabilesc prin regulament al Consiliului Superior al Magistraturii."

1. Se admite parțial sesizarea depusă de către Curtea Supremă de Justiție privind declararea neconstituționalității unor prevederi ale articolului 3 alin. (1) și articolului 4 din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor și a unei sintagme din articolul 131 alin. (1) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

2. Se declară inadmisibilă sesizarea în partea ce ține de controlul constituționalității articolului 4 alineatele (2) lit. b) și c), (3) lit. b) și (4) lit. b) din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor și a sintagmei „caracter onorific" din articolul 131 alin. (1) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

3. Se declară neconstituțional articolul 3 alin. (1) din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, în măsura în care nu reglementează sporul pentru deținerea gradului științific, sporul pentru grad de calificare și sporul pentru păstrarea secretului de stat.

4. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3.1. Principii generale privind remunerarea judecătorilor

38. În jurisprudența sa, Curtea a subliniat că statutul constituțional al judecătorului nu constituie privilegiul lui personal, ci un bun al întregii societăți, acesta fiind chemat să asigure protecția eficientă a drepturilor fiecărui membru al societății. Remunerația judecătorului, în care intră orice mijloc de asigurare materială sau socială, constituie una din componentele de bază ale independenței lui, reprezentând o contrapondere față de restricțiile, interdicțiile şi responsabilitățile impuse acestora în virtutea funcțiilor. Prin menținerea acestui echilibru poate fi crescut gradul de încredere al societății în competența, independența şi imparțialitatea judecătorilor (Hotărârea nr. 27 din 20 decembrie 2011, § 96).

39. Într-o democrație autentică, atât guvernanții, cât și poporul trebuie să recunoască că judecătorul, căruia i s-a încredințat puterea de a decide cu privire la drepturile și libertățile omului, trebuie să posede, pe lângă un înalt profesionalism, şi o reputație ireproșabilă, o independență materială și un sentiment de siguranță cu privire la viitorul său. Statul are obligația de a stabili remunerația judecătorului astfel încât aceasta să compenseze efortul şi responsabilitățile lui și să fie pe măsura statutului şi funcțiilor pe care le exercită.

40. Astfel, incompatibilitățile și interdicțiile stabilite pentru judecători prin Legea fundamentală și dezvoltate prin legea specială, precum şi responsabilitățile şi riscurile aferente profesiei, impun stabilirea unui cuantum al remunerației judecătorului corespunzător statutului lor.

41. Curtea reține că necesitatea asigurării financiare a judecătorilor se bazează pe diferite instrumente juridice elaborate de Consiliul Europei. Astfel, articolul 6 din Carta europeană privind statutul judecătorilor prevede că nivelul remunerării judecătorilor ar trebui stabilit astfel încât să nu îi expună unui risc de presiuni susceptibile să le afecteze independența. Remunerarea poate să varieze în funcție de vechimea de muncă, de natura funcțiilor cu care judecătorul profesionist a fost investit sau de importanța îndatoririlor care i-au fost impuse, apreciate în condiții transparente.

42. De asemenea, potrivit Recomandării CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniştri către statele membre cu privire la judecători: independența, eficiența şi responsabilitățile, remunerarea judecătorilor trebuie să fie pe măsura rolului şi a responsabilităților lor şi trebuie să aibă un nivel suficient pentru a-i face imuni în fața oricărei presiuni care urmărește să le influențeze deciziile. Trebuie adoptate dispoziţii legale speciale care să instituie o măsură de protecţie împotriva unei reduceri a remuneraţiei care i-ar viza pe judecători. De asemenea, în recomandare se menționează că trebuie evitate sistemele în care remunerația de bază a judecătorilor depinde de performanță, căci s-ar putea crea dificultăți pentru asigurarea independenței lor.

43.  În Raportul privind standardele europene referitoare la independența sistemului judiciar (2010, partea I, CDLAD(2010)040), Comisia de la Veneția a menționat că nivelul remunerației trebuie stabilit ținând cont de situația socială din țară și trebuie să fie comparat cu nivelul remunerației înalților funcționari. Remunerația trebuie să fie determinată în funcție de un barem general și de criterii obiective şi transparente, şi să nu fie fundamentată pe evaluarea performanței individuale a judecătorului. Sporurile care includ un element discreționar trebuie să fie excluse.

44. Având în vedere totalitatea bunelor-practici internaționale care instituie principiul asigurării independenței judecătorilor și a rolului acestora în procedura de control al legalității actelor administrative emise de autorități, Curtea a menționat, în Hotărârea nr. 24 din 10 septembrie 2013, că nu este exclusă posibilitatea stabilirii unor salarii mai mari pentru judecători în raport cu salariile reprezentanților puterilor legislativă și executivă. Această constatare se bazează pe interdicțiile și pe restrângerile pe care le implică statutul judecătorilor.

45. Curtea reiterează că stabilirea politicii în domeniul salarizării, inclusiv a judecătorilor, ține de competența legislativului. Totuși, Curții îi revine sarcina să constate dacă la adoptarea unei soluții în domeniul remunerării judecătorilor Parlamentul a acționat în limitele marjei sale de discreție și a respectat principiile constituționale incidente.

46. Prin urmare, Curtea va examina dacă excluderea sporurilor salariale ale judecătorilor din Legea nr. 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (i.e. sporul pentru deținerea gradului științific, sporul pentru grad de calificare și sporul pentru păstrarea secretului de stat) și omisiunea de a le reglementa în articolul 3 din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și a procurorilor instituie un tratament diferențiat nejustificat între judecători și alte persoane cu funcții de demnitate publică.

3.2. Aplicarea principiilor în prezenta cauză

47. Examinând nota informativă a proiectului Legii privind salarizarea judecătorilor, Curtea constată că Parlamentul a adoptat această lege în scopul majorării substanțiale a remunerării judecătorilor, autorii proiectului motivând că prevederile Legii nr. 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar acoperă în mod ineficient restricțiile și exigențele impuse judecătorului. De asemenea, autorii proiectului au menționat că prin noul sistem de salarizare se urmărește excluderea oricăror sporuri sau retribuții non-financiare care nu sunt bazate pe criterii obiective.

48. Această lege a fost adoptată pe 23 decembrie 2013 și a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2014. În scopul executării ei, pe 17 iulie 2014, Parlamentul a adoptat o lege prin care a exclus din Legea nr. 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar toate compartimentele care reglementau condițiile și modul de salarizare a judecătorilor, inclusiv sporul pentru grad de calificare, sporul pentru păstrarea secretului de stat și sporul pentru deținerea gradului științific. În acest sens, Curtea observă că, deși aceste sporuri salariale reprezintă retribuții financiare și sunt bazate pe criterii obiective, ele nu au fost incluse în legea nouă care reglementează salarizarea judecătorilor.

49. Așadar, Curtea constată existența incertitudinii și o lipsă de coerență în realizarea scopurilor de către legislator. Pe de o parte, acesta afirmă scopul majorării substanțiale a remunerării judecătorilor, iar pe de altă parte, exclude sporurile salariale menționate, instituind totodată un tratament diferențiat între judecători și alte persoane cu funcție de demnitate publică.

50. Această constatare poate scuti Curtea să-și continue analiza privind tratamentul diferențiat între judecători și alte persoane cu funcție de demnitate publică, ea fiind suficientă pentru o concluzie referitoare la neconstituționalitatea excluderii sporurilor salariale în discuție. De altfel, Curtea menționează că principiul realizării în mod coerent și sistematic a scopurilor urmărite trebuie să fie considerat un corolar al principiului proporționalității. Totuși, Curtea își va consolida raționamentele prin evaluarea tratamentului diferențiat între judecători și alte persoane cu funcție de demnitate publică.

51. Cu privire la sporul pentru deținerea gradului științific, Curtea constată că acesta este prevăzut și acordat persoanelor cu funcție publică în vederea eforturilor depuse de aceștia, ca o recunoaștere a meritelor personale și a efortului suplimentar de pregătire și de perfecționare profesională.

52. În acest sens, Curtea menționează că, deși legislatorul a eliminat posibilitatea judecătorilor de a obține sporul pentru deținerea gradului științific, acordarea acestuia era una legitimă din punct de vedere constituțional, dată fiind necesitatea încurajării lor de a participa activ la viața științifică, de a-și perfecționa cunoștințele în domeniul dreptului și de a-și îmbunătăți performanțele profesionale la locul de muncă. Există prezumția potrivit căreia posesorul titlului științific de doctor sau de doctor habilitat în drept are o pregătire profesională superioară în comparație cu o persoană care nu posedă acest titlu.

53. Curtea reține că, în cazul în care statul vrea să încurajeze obținerea de titluri științifice de către persoanele cu funcție publică, ar trebui să recunoască aceleași beneficii în mod egal. Prin urmare, este nejustificată excluderea judecătorilor de la obținerea sporului pentru deținerea gradului științific.

54. Aceleași raționamente sunt aplicabile și în cazul sporului pentru grad de calificare și al sporului pentru păstrarea secretului de stat. Legislatorul a stabilit „standarde duble" de acordare a acestor suplimente salariale în cazul judecătorilor și în cazul altor persoane care dețin funcții publice sau de demnitate publică. De altfel, nu se poate afirma că gradele de calificare ale judecătorilor sunt mai puțin importante decât gradele de calificare ale altor funcții publice, pentru că în ambele cazuri acestea au ca scop aprecierea rezultatelor activității și a nivelului de profesionalism al persoanei. De asemenea, ar fi în afara oricărui argument rațional dacă s-ar susține că judecătorii au o responsabilitate redusă în privința păstrării secretului de stat, în raport cu alte funcții publice.

55. Prin urmare, Curtea conchide că excluderea sporurilor salariale ale judecătorilor din Legea nr. 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (i.e. sporul pentru deținerea gradului științific, sporul pentru grad de calificare și sporul pentru păstrarea secretului de stat) și omisiunea de a le reglementa în articolul 3 din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor instituie un tratament diferențiat nejustificat între judecători și alte persoane cu funcții de demnitate publică. Acest tratament este contrar articolelor 6, 16 și 116 alin. (1) din Constituție.

Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 4033040  //   Vizitatori ieri: 2741  //   azi: 1491  //   Online: 158


Acces rapid