Hotărâre Nr.25 din 11.10.2018

Hotărârea nr. 25 din 11.10.2018 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 13 alin. (1) lit. b) din Codul electoral


Subiectul sesizării: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana

Tipul hotărârii: excepție de neconstituționalitate

Prevedere: Prevederi declarate neconstituționale

Hotărârea curții:
1.  ro-h25105g2018robe9b2.pdf


Sesizări:



1. La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolului 13 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, ridicată de către dl avocat Alexandru Cebănaș în dosarul nr. 2-2766/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituțională, pe 17 iulie 2018, de către dl judecător Marcel Gandrabur, de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

3. Autorul excepției de neconstituționalitate a pretins că dispozițiile criticate sunt contrare articolelor 1 alin. (3), 4 și 8 din Constituție.

4. Prin decizia Curții Constituționale din 24 iulie 2018, sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a se prejudeca fondul cauzei.

5. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituțională a solicitat opiniile Parlamentului, Președintelui Republicii Moldova și Guvernului.

6. La ședința publică a Curții, excepția de neconstituționalitate a fost susținută de către dl avocat Alexandru Cebănaș, autor al sesizării. De asemenea, Curtea a ascultat și opinia dlui Dmitrii Russu, coordonator al Programului de Monitorizare și Raportare în cadrul Institutului pentru Drepturile Omului din Republica Moldova. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Valeriu Kuciuk, șef al Serviciului reprezentare la Curtea Constituțională și organele de drept din cadrul Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de către dl Eduard Serbenco, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției. Comisia Electorală Centrală a fost reprezentantă de către dl Ruslan Nastas, șef-adjunct al Direcției juridice din cadrul Aparatului Comisiei Electorale Centrale.


CIRCUMSTANȚELE LITIGIULUI PRINCIPAL

7. În cadrul alegerilor prezidențiale din 30 octombrie 2016, 93 de rezidenți ai Internatului psihoneurologic Bădiceni din raionul Soroca și-au exprimat dorința de a-și exercita dreptul de vot. După prezentarea actului de identitate membrului biroului secției de votare, 87 de persoane au fost limitate în exercițiul dreptului lor de vot, în baza prevederilor articolului 13 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, de către funcționarul public al organului electoral. Din acest grup de persoane făcea parte și dna Valentina Avdeev, la data faptelor rezidentă a Internatului psihoneurologic Bădiceni din raionul Soroca.

8. Pe 19 octombrie 2017, dna Valentina Avdeev a depus prin intermediul reprezentantului său, dl avocat Alexandru Cebănaș, o cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenient accesoriu fiind Ministerul Justiției, prin care a solicitat constatarea discriminării sale în cadrul scrutinului prezidențial din 30 octombrie 2016, pe criteriu de dizabilitate, precum și aplicarea în cauza pendinte a prevederilor Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

9. În cadrul ședinței de judecată din 2 iulie 2018, dl avocat Alexandru Cebănaș, reprezentant al reclamantei, a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 13 alin. (1) lit. b) din Codul electoral.

10. Prin încheierea din 2 iulie 2018, instanța a admis excepția de neconstituționalitate și a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

11.  Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile și libertățile omului

„ (1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile omului se interpretează și se aplică în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte și legile ei interne, prioritate au reglementările internaționale."

Articolul 38
Dreptul de vot și dreptul de a fi ales

„(1) Voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

(2) Cetățenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, excepție făcând cei puși sub interdicție în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleși le este garantat cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condițiile legii."

12.  Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr. 1381 din 21 noiembrie 1997, sunt următoarele:

Articolul 2

 Principiile participării la alegeri

„(1) Cetățeanul Republicii Moldova participă la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

(2) Participarea la alegeri este liberă (benevolă). Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum și asupra exprimării de către acesta a liberei sale voințe.

(3) Cetățenii Republicii Moldova care domiciliază în afara țării beneficiază de drepturi electorale depline în condițiile prezentului cod. Misiunile diplomatice și oficiile consulare sunt obligate să creeze condiții pentru ca cetățenii să-și exercite liber drepturile lor electorale."

Articolul 3

 Vot universal

„Cetățenii Republicii Moldova pot alege și pot fi aleși fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau origine socială."

Articolul 11

 Dreptul de a alege

„Dreptul de a alege îl au cetățenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept în modul stabilit de lege."

Articolul 13

 Restricții

„(1) Nu au dreptul de a alege persoanele:

[...]

b) care sunt recunoscute incapabile prin hotărâre definitivă a instanței de judecată. Despre existența unor astfel de cazuri, Ministerul Justiției informează primarul, iar după implementarea Registrului de stat al alegătorilor - Comisia Electorală Centrală."

13.  Prevederile relevante ale Legii nr. 66 din 13 aprilie 2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative sunt următoarele:

„Art. XVII.

[...]

(3) Persoanele fizice majore care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt lipsite de capacitate de exercițiu se consideră persoane fizice în privința cărora este instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei, care va fi guvernată de dispozițiile prezentei legi.

(4) Măsurile de ocrotire judiciare sub forma tutelei, prevăzute la alin. (3), vor înceta de plin drept la expirarea termenului de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția cazului când acestea sunt revocate de către instanța de judecată înaintea expirării termenului respectiv, cu sau fără instituirea unei noi măsuri de ocrotire judiciare conform alin. (5)."

14.  Prevederile relevante ale Protocolului adițional nr. 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (în continuare, Convenția) sunt următoarele:

Articolul 3

Dreptul la alegeri libere

„Înaltele Părți Contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiții care să asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ."

15.  Prevederile relevante ale Convenției Organizației Națiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități sunt următoarele:

Articolul 1

Scop

„Scopul prezentei Convenții este de a promova, proteja și asigura exercitarea deplină și în condiții de egalitate a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de către toate persoanele cu dizabilități și de a promova respectul pentru demnitatea lor intrinsecă.

Persoanele cu dizabilități includ acele persoane care au deficiențe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficiențe care, în interacțiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină și efectivă a persoanelor în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți."

Articolul 29

Participarea la viața politică și publică

„Statele Părți vor garanta persoanelor cu dizabilități drepturi politice și posibilitatea de a beneficia de acestea, în condiții de egalitate cu alții, și se angajează:

(a) Să se asigure că persoanele cu dizabilități pot participa efectiv și deplin la viața politică și publică, în condiții de egalitate cu ceilalți, în mod direct sau prin reprezentanți liber aleși, precum și dreptul și oportunitatea de a vota și de a fi alese, printre altele, prin:

(i) Asigurarea de proceduri, facilități și materiale de vot adecvate, accesibile și ușor de înțeles și utilizat;

(ii) Protejarea dreptului persoanelor cu dizabilități de a vota prin vot secret la alegerile și referendumurile publice, fără intimidare, de a candida la alegeri, de a deține efectiv un mandat ales și de a îndeplini orice funcție publică, la orice nivel guvernamental, facilitând utilizarea tehnologiilor noi și de asistare, acolo unde este cazul;

(iii) Garantarea exprimării libere a voinței persoanelor cu dizabilități ca electori și în acest scop, dacă este cazul, la solicitarea acestora, să permită asistarea la vot de către o persoană la alegerea lor;

(b) Să promoveze activ un mediu în care persoanele cu dizabilități pot participa efectiv și pe deplin la administrarea afacerilor publice, fără discriminare și în condiții de egalitate cu ceilalți și să încurajeze participarea lor la afacerile publice, inclusiv:

(i) Să activeze în cadrul organizațiilor neguvernamentale și asociațiilor care se ocupă de viața publică și politică a țării și la activitățile și administrarea partidelor politice;

(ii) Să formeze și să adere la organizații ale persoanelor cu dizabilități pentru a le reprezenta pe acestea din urmă la nivel internațional, național, regional și local."

16.  Prevederile relevante ale Recomandării R (99) 4 a Consiliului Europei către statele membre privind principiile referitoare la protecția juridică a adulților fără capacitate de exercițiu (adoptată pe 23 februarie 1999) sunt următoarele:

Principiul 3 - Menținerea maximă a capacității

„[...] (2) În special, o măsură de protecție nu trebuie să lipsească în mod automat persoana vizată de dreptul de a vota, de a întocmi un testament, de a consimți ori de a refuza o intervenție medicală sau de a lua alte decizii cu caracter personal oricând îi permite capacitatea. ..."

17.  Prevederile relevante ale Avizului nr. 190/2002 al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (i.e. Comisia de la Veneția) privind Codul de bune-practici în materie electorală sunt următoarele:

I.1. Sufragiul universal - 1.1. Reguli și excepții

„i. Exercițiul dreptului de vot și a dreptului de a fi ales ale persoanei poate fi limitat, sub rezerva următoarelor condiții cumulative:

ii. Această măsură trebuie să fie prevăzută de lege;

iii. Trebuie respectat principiul proporționalității; condițiile privind limitarea exercițiului dreptului persoanelor de a participa la alegeri pot fi mai puțin stricte decât condițiile privind privarea de acest drept;

iv. Limitarea trebuie să se bazeze pe incapacitatea mintală sau pe existența unei condamnări penale pentru comiterea unei infracțiuni grave.

v. Mai mult, retragerea drepturilor politice sau constatarea incapacității persoanei poate fi impusă printr-o hotărâre a unei instanțe judecătorești. "

18.  Prevederile relevante ale Recomandării R (2006) 5 a Consiliului Europei către statele membre privind Planul de acțiune al Consiliului Europei pentru promovarea drepturilor și participarea deplină a persoanelor cu dizabilități în societate: îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu dizabilități în Europa 2006-2015 (adoptată pe 5 aprilie 2006) sunt următoarele:

3.1. Linia de acțiune nr.1: Participarea la viața politică și publică

3.1.3. Acțiuni speciale ale statelor membre

„... iii. să se asigure că nicio persoană cu dizabilități nu este exclusă de la exercitarea dreptului de a alege sau de a fi ales din cauza dizabilității ei ..."

1. Se admite excepția de neconstituționalitate ridicată de către dl avocat Alexandru Cebănaș, în dosarul nr. 3-694/2018, aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

2. Se declară neconstituțional articolul 13 alineatul (1) litera b) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 1381 din 21 noiembrie 1997.

3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

48. Cu privire la solicitarea de sistare a procesului, Curtea menționează că, în jurisprudența sa, a stabilit că obiect al excepției de neconstituționalitate poate fi și un text de lege care nu mai este în vigoare. În acest sens, modificarea sau abrogarea ulterioară a dispoziției contestate nu face să dispară eventuala încălcare a drepturilor și libertăților garantate de Constituție. În acest caz, singura condiție pe care o verifică instanța constituțională este cea privind aplicabilitatea normei contestate în litigiul din fața instanței a quo (a se vedea, în acest sens,  §§ 34-36 supra).

49. Curtea menționează că asigurarea echilibrului diferitelor interese, convingeri și moduri de viață reprezintă o valoare fundamentală a societăților democratice.

50. Pronunțându-se cu privire la importanța dreptului de vot într-o societate democratică, Curtea Europeană a subliniat că în secolul XXI, într-un stat democratic, dreptul de vot nu trebuie să constituie un privilegiu al unor categorii restrânse de persoane, ci un bun al întregii societăți, iar prezumția ar trebui să opereze în favoarea recunoașterii sale în cazul unui număr cât mai mare de persoane (a se vedea, în acest sens, Mathieu-Mohin şi Clerfayt v. Belgia, 3 martie 1987, § 51; și Hirst v. Regatul Unit [nr. 2], 6 octombrie 2006, § 59). În caz contrar, legitimitatea democratică a corpului legislativ ales astfel și cea a legilor adoptate de către acesta ar fi subminate (a se vedea Hirst [nr. 2] citată mai sus, § 62).

51. Cu privire la condițiile de limitare a dreptului de vot, Curtea Europeană a stabilit că standardul aplicat în cazul acestui articol este mai puțin strict decât cel aplicabil în cazul articolelor 8-11 din Convenție (a se vedea, de exemplu, Ždanoka v. Letonia [MC], 16 martie 2006, § 115). Astfel, pentru că articolul 3 din Protocolul adițional nr. 1 nu este limitat de o listă precisă de scopuri legitime, cum sunt cele enumerate în articolele 8-11 din Convenție, statele contractante sunt libere să invoce un scop care nu figurează într-o asemenea listă pentru a justifica o restricție, atât timp cât compatibilitatea acestui scop cu principiul preeminenței dreptului și cu obiectivele generale ale Convenției poate fi demonstrată, în circumstanțele specifice ale cauzei (a se vedea, în acest sens, Ždanoka, citată mai sus, § 115).

52. Totuși, Curtea Europeană a stabilit că noțiunea de „limitare implicită”, care decurge din articolul 3 din Protocolul adițional nr. 1, are o importanță deosebită pentru stabilirea caracterului legitim al scopurilor urmărite atunci când se impun restricții în privința drepturilor garantate de acest articol (a se vedea Mathieu-Mohin și Clerfayt, citată mai sus, § 52). Condițiile cărora li se subordonează dreptul de vot și cel de a candida la alegeri nu trebuie să limiteze aceste drepturi în măsura în care este afectată însăși esența lor. De asemenea, aceste condiții trebuie să îndeplinească cerințele egalității, iar mijloacele utilizate în vederea realizării scopului legitim nu trebuie să fie disproporționate (a se vedea, de exemplu, Mathieu-Mohin și Clerfayt, citată mai sus, § 52).

53. După cum s-a menționat supra (a se vedea paragrafele 19-21, 28), problema analizată în prezenta cauză se distinge prin conturarea unui consens cu privire la capacitatea de a vota a persoanei cu dizabilități de ordin mintal. Acest consens presupune existența unui standard în funcție de care se stabilește dacă persoana cu dizabilități de ordin mintal posedă capacitatea înțelegerii naturii și a efectelor votării și, în consecință, posedă capacitatea de a vota. Această capacitate poate include unul sau mai multe din următoarele elemente: (a) persoana înțelege informațiile relevante pentru decizia pe care trebuie să o ia; (b) persoana apreciază implicațiile acestor informații pentru propria ei situație; (c) persoana are capacitatea de a compara opțiunile disponibile; și (d) persoana poate alege opțiunea dorită din lista acestora. Curtea va aprecia, în cele ce urmează, măsura în care s-a ținut cont de aceste elemente atunci când s-a interzis, de o manieră absolută, exercițiul dreptului de vot în cazul persoanelor cu dizabilități de ordin mintal (declarate „incapabile”), prin dispozițiile legale contestate.

54. Curtea reține că, în cazul declarării incapacității persoanei, rațiunea protecției acesteia de consecințele negative ale propriilor acțiuni era extinsă și la dreptul de vot. Astfel, interdicția dreptului de vot prevăzută de articolul 13 alin. (1) lit. b) din Codul electoral se baza pe simpla supoziție potrivit căreia o persoană incapabilă este inconștientă în materie de exercitare a votului. O asemenea prezumție a fost și este respinsă pe scară largă de către tribunalele naționale și internaționale, care au subliniat că, cu excepția unor cazuri bine delimitate, persoanele cu dizabilități de ordin mintal trebuie să beneficieze de dreptul de vot.

55. În cauza Alajos Kiss v. Ungaria, 20 mai 2010, guvernul maghiar a susținut că lipsirea persoanelor plasate sub tutelă de dreptul de vot asigură menținerea încrederii societății în sistemul electoral. Curtea Europeană a confirmat legitimitatea unui asemenea scop (§ 40). Curtea admite că acest scop legitim ar putea fi invocat și în cazul legislației electorale din Republica Moldova.

56. Deși statul are un interes de protecție a integrității scrutinului, presupunerea potrivit căreia persoanele cu dizabilități de ordin mintal sunt, în mod obișnuit, supuse manipulării, are la bază o prejudecată (a se vedea, mutatis mutandis, Carrington v. Rash, 380 U.S. 89, 93-94 (1965), § 26). Chiar dacă această prejudecată s-ar adeveri în cazul persoanelor internate în instituții medicale, ea nu este justificată în cazul persoanelor care locuiesc în cadrul comunității. Mai mult, chiar și în cazul celor internați în instituții medicale ar exista mijloace mai puțin drastice decât interzicerea exercițiului dreptului de vot pentru a împiedica manipularea acestora. Cu titlu de exemple, statul ar putea permite accesul liber al persoanelor cu dizabilități la materialele electorale și la sursele de informare, reducând astfel pericolul unor influențe unilaterale, sau ar putea să încurajeze, atunci când este posibil, votarea în comunitatea în care persoanele au locuit înainte de instituționalizare.

57. În cauza Alajos Kiss v. Ungaria, care constituie pentru Curte o autoritate de lucru interpretat, simpla constatare a caracterului automat și nediferențiat al interdicției dreptului de vot al persoanei incapabile a fost suficientă pentru a-i permite Curții Europene să rețină încălcarea articolului 3 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție (§ 43). Curtea nu remarcă niciun motiv pentru care s-ar abate de la această constatare.

58. Așadar, de vreme ce interzicerea exercițiului dreptului de vot a fost aplicată în mod automat și nediferențiat în legislația veche, în lipsa unei aprecieri fundamentate a unei instanțe de judecată cu privire la capacitatea de vot a persoanelor cu dizabilități de ordin mintal, prevederea contestată este contrară prevederilor articolului 38 din Constituție, care garantează dreptul de vot și dreptul de a fi ales.

Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 4032954  //   Vizitatori ieri: 2741  //   azi: 1410  //   Online: 77


Acces rapid