Hotărâre Nr.39 din 14.12.2017

Hotărârea nr.39 din 14.12.2017 privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 15 alin.(2) lit. d) și 38 alin.(4) lit. f) din Codul de executare al Republicii Moldova (Sesizarea nr. 24g/2017)


Subiectul sesizării: Curtea de Apel Chişinău

Tipul hotărârii: controlul constituționalității legilor al regulamentelor și al hotărârilor Parlamentului

Prevedere: Prevederi declarate constituţionale în parte/neconstituţionale în parte

Hotărârea curții:
1.  ro-h39201724g2017roa5f48.pdf


Sesizări:


Adresă:

1.  ADRESĂ ( 14.12.2017)


1. La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolelor 15 alin.(2) lit. d) și 38 alin.(4) lit. f) din Codul de executare al Republicii Moldova nr. 443-XV din 24 decembrie 2004, ridicată de avocatul Aureliu Scorțescu în dosarul nr.2rh-164/2016, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 22 februarie 2017 de către Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău (Ana Panov, Maria Moraru, Valeriu Efros), în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.

3. Autorul excepției de neconstituționalitate a pretins, în esență, că dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. d) și art. 38 alin. (4) lit. f) din Codul de executare contravin articolelor 1 alin.(3), 46 alin.(1) și (2) și 54 alin. (1) din Constituţie.

4. Prin decizia Curţii Constituţionale din 10 martie 2017 sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost declarată admisibilă, fără a prejudeca fondul cauzei.

5. În procesul examinării excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituţională a solicitat opinia Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului și Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

6. În ședința plenară publică a Curții, excepţia de neconstituţionalitate a fost susţinută de către avocatul Aureliu Scorțescu. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Valeriu Kuciuk, șef al Serviciului reprezentare la Curtea Constituțională și organele de drept al Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de către dl Eduard Serbenco, Secretar de Stat al Ministerului Justiției.

19. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr. 78, art. 140) sunt următoarele: 

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[…]” 

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

[…]” 

20. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30 mai 2003 (republicat M.O., 2013, nr. 130-134, art.415) sunt următoarele:

Articolul 255

Executarea hotărârii

„Hotărârea judecătorească se execută, în modul stabilit de lege, după ce rămâne definitivă, cu excepţia cazurilor de executare imediată după pronunţare.”

Articolul 256

Executarea imediată a hotărârii

„(1) Urmează a fi executate imediat ordonanţa sau hotărârea judecătorească prin care pârâtul este obligat la plata:

a) pensiei de întreţinere;

b) salariului şi a altor drepturi ce decurg din raporturi de muncă, precum şi a indemnizaţiilor prevăzute de statutul şomerilor, în mărimea unui salariu mediu;

c) reparaţiei prejudiciilor cauzate prin vătămare a integrităţii corporale sau prin o altă vătămare a sănătăţii ori prin deces, dacă reparaţia s-a efectuat sub formă de prestaţii băneşti periodice;

d) unui salariu mediu pentru absenţă forţată de la lucru, în cazul reintegrării în serviciu.

(2) Hotărârea judecătorească privind reintegrarea în serviciu a salariatului concediat sau transferat nelegitim urmează a fi executată imediat.”

21. Prevederile relevante ale Codului de executare al Republicii Moldova nr. 443-XV din 24 decembrie 2004 (republicat M.O., 2010, nr. 214-220, art. 704) sunt următoarele:

Articolul 10

Executarea silită

„(1) Executarea silită reprezintă un ansamblu de măsuri, prevăzute de prezentul cod, prin care creditorul realizează, prin intermediul executorului judecătoresc, cu concursul organelor de stat abilitate, drepturile sale, recunoscute printr-un document executoriu, dacă debitorul nu-şi îndeplineşte benevol obligaţiile.

(2) Executarea silită începe prin sesizarea executorului judecătoresc în condiţiile legii şi se efectuează prin orice formă prevăzută de prezentul cod, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin documentul executoriu, până la achitarea dobânzilor, a penalităţilor sau a altor sume, acordate potrivit legii, precum şi a cheltuielilor de executare.

(3) Executarea silită se efectuează în baza unui titlu executoriu sau a unui alt document care, potrivit prezentului cod, este document executoriu.”

Articolul 15

Prezentarea documentului executoriu spre executare

„(1) Documentul executoriu se prezintă spre executare de către creditor.

(2) Instanţa de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu spre executare în pricinile ce ţin:

a) de confiscarea bunurilor;

b) de urmărirea sumelor ce urmează a fi făcute venit la stat;

c) urmărirea sumelor încasate din contul statului, din contul întreprinderilor de stat şi al celor municipale, al societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat;

d) de urmărirea pensiei de întreţinere;

[…].

(3) În cazurile enumerate la alin.(2), instanţa de judecată expediază documentele executorii conform competenţei teritoriale prevăzută la art.30 alin.(3) şi (4) din prezentul cod şi informează părţile despre prezentarea acestora spre executare.

[…]”

Articolul 38

Onorariul executorului judecătoresc

„(1) Onorariul executorului judecătoresc este încasat de la debitor, dacă legea nu prevede altfel, în temeiul unei încheieri emise de executorul judecătoresc, în toate cazurile de stingere, totală sau parţială, a obligaţiei stabilite în documentul executoriu sau de încetare a procedurii de executare.

[…]

 (4) În cazul încetării procedurii de executare în alte temeiuri decât cele indicate la alin.(1), onorariul va fi achitat după cum urmează:

[…]

f) în cazul executării documentului executoriu în termenul prevăzut la art.60 alin.(3), onorariul va fi achitat de debitor în proporţie de 50% din mărimea obişnuită a acestuia.

(5) Executorii judecătoreşti pot negocia avansarea totală sau parţială a onorariului de către creditor, nu însă şi să condiţioneze punerea în executare a documentelor executorii de achitarea anticipată a onorariului.”

Articolul 60

Intentarea procedurii de executare

„(1) Procedura de executare se intentează la cererea creditorului urmăritor sau, în cazurile prevăzute de prezentul cod, la demersul instanţei de judecată, cu prezentarea documentului executoriu spre executare.

[…]

 (3) În termen de 3 zile după primirea documentului executoriu, executorul judecătoresc emite o încheiere cu privire la intentarea procedurii de executare, pe care o expediază părţilor în procedura de executare în cel mult 3 zile de la emitere, şi propune debitorului de a executa documentul executoriu în termen de 15 zile, fără să întreprindă acţiuni de punere în executare a documentului executoriu. La încheierea cu privire la intentarea procedurii de executare va fi anexat borderoul de calcul al cheltuielilor de executare legate de plata taxei de intentare şi de arhivare a dosarului de executare.

(3/1) În cazul renunţării debitorului de a executa documentul executoriu în termenul menţionat la alin.(3), executorul judecătoresc continuă procedura de executare, expediind părţilor o încheiere în acest sens, însoţită de borderoul de calcul al altor cheltuieli de executare, cu menţiunea că suma acestora, care urmează a fi încasată de la debitor, se va stabili ulterior în condiţiile legii, iar debitorului îi va expedia şi copia, certificată de executorul judecătoresc, de pe documentul executoriu.


(4) Încheierea privind intentarea procedurii de executare poate fi contestată doar de debitor, în temeiul prevăzut la art.61 lit. b) şi e) din prezentul cod, în instanţa de judecată în a cărei circumscripţie teritorială biroul executorului judecătoresc îşi are sediul sau, în cazul municipiului Chişinău, în instanţa de judecată în a cărei circumscripţie camera teritorială a executorilor judecătoreşti a stabilit competenţa teritorială a executorului judecătoresc.”

1. Se admite parțial excepția de neconstituționalitate ridicată de către avocatul Aureliu Scorțescu în dosarul nr.2rh-164/2016, aflat pe rolul Curții de Apel Chișinău.

2. Se declară neconstituțional articolul 15 alineatul (2) lit. d) din Codul de executare nr. 443-XV din 24 decembrie 2004.

3. Se recunoaște constituțional articolul 38 alineatul (4) lit. f) din Codul de executare nr. 443-XV din 24 decembrie 2004.

4. Până la reglementarea de către Parlament a termenelor de executare benevolă, înainte de transmiterea documentului executoriu pentru executare silită, se va aplica termenul de 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru executarea benevolă, similar termenului prevăzut de articolul 60 alin.(3) din Codul de executare.

5. Ținând cont de constatările cuprinse în prezenta hotărâre, în conformitate cu articolul 28¹ din Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională, Parlamentul urmează să adopte modificările de rigoare în mod prioritar.

6. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

49. Curtea reține că executarea unei hotărâri judecătoreşti reprezintă ultima etapă a procesului judiciar și constituie un drept consfinţit cumulativ de articolele 20 şi 120 din Legea Supremă. Un act executoriu neexecutat sau, altfel zis, o justiţie formală nu poate să asigure atingerea scopului de bază - protejarea drepturilor şi libertăţilor omului, proclamate de actele normative naţionale şi internaţionale.

50. În jurisprudența sa Curtea Europeană a statuat că executarea unei sentinţe sau a unei hotărâri a oricărei instanţe trebuie considerată ca făcând parte integrantă din „proces", în sensul art. 6 din Convenţie. Dreptul la un tribunal ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie să rămână inoperantă, în detrimentul unei părţi (cauza Immobiliare Saffi v. Italia, hotărârea din 28 iulie 1999, § 63).

51. Curtea reține că obligația executării unei hotărâri judecătorești aparține debitorului. În lumina principiului bunei-credințe, debitorul trebuie să aibă o conduită conformă cu cele stabilite printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu și să execute de bunăvoie obligațiile care îi revin.

52. În situația în care acesta nu îndeplinește benevol această obligație, intervine executarea silită, prin intermediul executorului judecătoresc.

53. Curtea menționează că, potrivit articolului 10 alin. (1) din Codul de executare, executarea silită reprezintă un ansamblu de măsuri prin care creditorul realizează, prin intermediul executorului judecătoresc, cu concursul organelor de stat abilitate, drepturile sale, recunoscute printr-un document executoriu, dacă debitorul nu-şi îndeplineşte benevol obligaţiile.     

54. Astfel, în contextul celor menționate mai sus, Curtea constată că începerea executării silite este condiţionată, pe de o parte, de pasivitatea debitorului care nu își execută de bunăvoie obligaţia din titlul executoriu, iar pe de altă parte, de prezentarea documentului executoriu către executorul judecătoresc.

55. Articolul 15 alin. (1) din Codul de executare statuează că documentul executoriu se prezintă spre executare de către creditor. În același timp, alineatul (2) al articolului citat stabilește cazurile în care instanţa de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu spre executare, printre aceste cazuri fiind și titlul executoriu în pricinile ce ţin de urmărirea pensiei de întreţinere [art.15 alin. (2) lit. d)].

56. În acest context, Curtea menționează că nici o dispoziție constituțională nu interzice ca, prin lege, să se instituie în vederea protejării interesului superior al copilului reguli speciale de procedură pentru  urmărirea pensiei de întreținere. Cu toate acestea, nu trebuie neglijat dreptul debitorului de a plăti creditorului în mod benevol suma datorată cu titlu de obligație de întreținere stabilită în titlul executoriu. 

57. De altfel, în Hotărârea nr. 7 din 5 aprilie 2011, Curtea Constituțională a statuat că măsura executării silite trebuie să fie aplicată doar după expirarea termenului de executare benevolă a titlului executoriu şi după întreprinderea unor eforturi rezonabile pentru a percepe datoria prin alte mijloace, astfel încât executarea silită să fie o ultimă soluţie de natură a influenţa conduita debitorilor.

58. Totodată, în Hotărârea nr. 1 din 15 ianuarie 2013, Curtea a reținut de principiu că:

„75. [...] acordarea posibilității debitorului de a executa benevol documentul executoriu înainte de a trece la executarea silită a bunurilor acestuia reprezintă o formalitate necesară, stabilită în interesul debitorului, pentru a-i acorda un răgaz în vederea îndeplinirii obligaţiei care i se incumbă."

59. Așadar, Curtea subliniază faptul că executarea benevolă nu trebuie să comporte un aspect iluzoriu.

60. Curtea reţine că acordarea debitorului a posibilității de a executa benevol documentul executoriu înainte de a trece la executarea silită are ca scop facilitarea executării cu bună-credinţă şi în condiţii mai favorabile a creanţelor de către debitori și, totodată, prevenirea unor eventuale abuzuri din partea creditorilor de rea credință care evită înștiințarea debitorului despre existența unei hotărâri judecătorești definitive, atunci când acesta din urmă din varii motive nu este în cunoștință de cauză.

61. În acest sens, Recomandarea CoE nr. (2003) 17 privind executarea hotărârilor judecătorești stabilește că „în timpul procedurii de executare, trebuie găsit un echilibru adecvat între interesele creditorilor şi cele ale debitorilor, având în vedere prevederile art. 6 și 8 ale Convenției Europene."

62. Curtea notează că oferirea debitorului a posibilității de a executa benevol hotărârea judecătorească nu este de natură să contravină principiului liberului acces la justiție și nici să încalce dreptul la un proces echitabil.

63. Concomitent, Curtea notează că, în cazul în care debitorul nu execută benevol documentul executoriu, poate fi declanşată procedura individuală de executare silită. În acest sens, creditorul depune o cerere la executorul judecătoresc pentru declanșarea executării silite.

64. În speță, Curtea observă că, prin transmiterea din oficiu de către instanța de judecată a titlului executoriu, debitorul este lipsit de posibilitatea de a executa benevol hotărârea judecătorească, până la începerea executării silite, contrar prevederilor articolului 10 din Codul de executare. Această împrejurare conduce la suportarea automată a cheltuielilor de executare, încasate de executorul judecătoresc în toate cazurile de stingere, totală sau parţială, a obligaţiei stabilite în documentul executoriu.

65. Prin urmare, transmiterea automată a titlului executoriu spre executare silită antrenează plăți suplimentare, care nu ar fi achitate în cazul existenței posibilității executării benevole. Astfel, această situație constituie o sarcină excesivă, care afectează patrimoniul debitorului, fapt care aduce atingere dreptului său de proprietate, garantat de articolul 46 alin. (1) din Constituţie.

66. Pentru aceste motive, Parlamentul urmează să reglementeze termene de executare benevolă a hotărârilor judecătorești. De asemenea, în vederea excluderii unei sarcini excesive pentru debitor, Curtea consideră necesară reglementarea încasării periodice a onorariului concomitent cu urmărirea plăţilor periodice.

67. Până la reglementarea de către Parlament a termenelor de executare benevolă, înainte de transmiterea documentului executoriu pentru executare silită, se va aplica termenul de 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru executarea benevolă, similar termenului prevăzut de articolul 60 alin.(3) din Codul de executare. În cazul hotărârilor cu executare imediată prevăzute la  art. 256 din Codul de procedură civilă acest termen se va calcula de la data pronunțării. Acest raționament nu împiedică Parlamentul să reglementeze alte termene pentru executarea benevolă a diferitelor categorii de acte executorii.

68. Totodată, Curtea reamintește că, la pronunțarea Hotărârii nr. 1 din 15 ianuarie 2013, a fost emisă o adresă, prin care s-a reținut necesitatea instituirii unei obligații în sarcina creditorului de a soma debitorul asupra executării benevole a documentului executoriu până la intentarea procedurii de executare silită. Totuși, până în prezent această adresă nu a fost executată, motiv pentru care va semnala repetat această omisiune Parlamentului.

69. Cu referire la alegațiile autorului excepției privind neconstituționalitatea prevederilor art. 38 alin. (4) lit. f) din Codul de executare, care reglementează cuantumul onorariului executorilor judecătorești, Curtea reține că executorul judecătoresc nu decide în mod arbitrar asupra modului, termenului și cuantumului onorariului încasat, acesta fiind prevăzut de legislație.

70. Or, Curtea constată că, potrivit art. 38 alin. (4) lit. f) din Codul de executare, în cazul executării documentului executoriu în termenul prevăzut la art. 60 alin. (3), onorariul va fi achitat de debitor în proporţie de 50% din mărimea obişnuită a acestuia.

71. Totodată, Curtea menționează că, în condițiile articolului 60 alin. (3) din cod, executorul judecătoresc emite o încheiere cu privire la intentarea procedurii de executare şi propune debitorului de a executa documentul executoriu în termen de 15 zile, fără să întreprindă acţiuni de punere în executare a documentului executoriu.

72. Astfel, Curtea subliniază că prevederile art. 38 alin. (4) lit. f) din Codul de executare sunt aplicabile doar procedurilor de executare silită.

73. În același timp, Curtea observă că, potrivit articolelor 36 alin. (7), 44 alin. (1) lit. k) și 66 alin. (2) din Codul de executare, încheierea privind încasarea cheltuielilor de executare este susceptibilă controlului judecătoresc și poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării.

74. Prin urmare, având în vedere constatările privind neconstituționalitatea omisiunii de acordare a unui termen de executare benevolă a hotărârilor judecătorești până la intentarea procedurii de executare silită, prevederile contestate privind încasarea onorariilor în cadrul procedurii de executare silită nu sunt contrare articolului 46 din Constituţie.

75. În același timp, în cazul în care titlul executoriu privind plata pensiei de întreținere a fost transmis din oficiu de către instanța de judecată executorului judecătoresc, fără acordarea termenului de executare benevolă, la verificarea corectitudinii stabilirii onorariului executorului judecătoresc, instanța de judecată urmează să verifice dacă plata pensiei de întreținere a fost efectuată fără ca executorul judecătoresc să întreprindă anumite acțiuni.

Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 3660900  //   Vizitatori ieri: 2406  //   azi: 989  //   Online: 84


Acces rapid