Hotărâre Nr.24 din 10.09.2013

Hotărâre nr.24 din 10.09.2013 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Anexei nr. 2 la Legea nr. 48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici (Sesizarea nr. 13a/2013)


Subiectul sesizării: Curtea Supremă de Justiție

Tipul hotărârii: controlul constituționalității legilor, regulamentelor și hotărârilor Parlamentului

Prevedere: Prevederi recunoscute neconstituționale

Fişiere:
1.  ro-h_24_2013_ro.pdf


Sesizări:



1. La originea cauzei se află sesizarea Curții Supreme de Justiţie, depusă la Curtea Constituţională la 2 mai 2013, în temeiul articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, 25 lit.d) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit. d) din Codul jurisdicţiei constituţionale, pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Anexei nr. 2 la Legea nr. 48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici. 2. Autorul sesizării a pretins, în special, că compartimentele din Anexa nr. 2 la Legea nr. 48 din 22 martie 2012, care diferențiază gradele de salarizare ale funcțiilor publice din cadrul instanțelor judecătorești în raport cu gradele de salarizare ale funcțiilor publice din cadrul autorității puterii legislative și a autorităților puterii executive, vin în contradicţie cu articolele 6 şi 116 alin. (1) din Constituţie. 3. Prin decizia Curţii Constituţionale din 15 iulie 2013 sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a prejudicia fondul cauzei. 4. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opinia Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Ministerului Justiţiei, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Universităţii de Stat din Moldova. 5. În şedinţa plenară publică a Curţii, Curtea Supremă de Justiţie a fost reprezentată de Iulia Sîrcu, vicepreşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ. Parlamentul a fost reprezentat de Sergiu Chirică, consultant principal în cadrul Direcţiei juridice generale a Secretariatului Parlamentului.

10. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr.1) sunt următoarele:

 

Articolul 1

Statul Republica Moldova

 „[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.”

 

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

„În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei. ”

 

Articolul 16

Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

 

Articolul 60

Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ

„(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

[...]”

Articolul 72

Categorii de legi

„[...]

(3) Prin lege organică se reglementează:

[...]

j) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele şi protecţia socială;

[...]”

 

Articolul 115
Instanţele judecătoreşti
 

„(1) Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii.

[...]”

Articolul 116
Statutul judecătorilor
 

„(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sînt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

[...]”

 

Articolul 134

Statutul

„(1) Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova.

  (2) Curtea Constituţională este independentă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei.

 (3) Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei, asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.”

 

11. Prevederile relevante ale Legii nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească (republicată M.O., 2013, nr.  15-17, art.62) sunt următoarele:

 

Articolul 1

Puterea judecătorească

„(1) Puterea judecătorească este independentă, separată de puterea legislativă şi puterea executivă, are atribuţii proprii, exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevăzute de Constituţie şi de alte legi.

[...]”

Articolul 231

Autoadministrarea judecătorească

„(1) Independenţa instanţelor judecătoreşti reprezintă independenţa organizaţională şi funcţională a acestora, care este realizată prin autoadministrare judecătorească.”

12. Prevederile relevante ale Legii nr. 48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici (M.O., 2012, nr. 63, art. 213) sunt următoarele:

 

Articolul 1

Obiectul şi scopul legii

„(1) Prezenta lege reglementează modul şi condiţiile de salarizare a funcţionarilor publici, precum şi mărimea salariilor acestora.

(2) Sistemul de salarizare a funcţionarilor publici instituie cadrul general pentru aplicarea de standarde şi proceduri unitare de stabilire a salariilor şi asigură:

a) crearea unei ierarhii a salariilor pe categorii de funcţionari publici;

b) stabilirea unui raport echitabil între partea fixă şi partea variabilă a salariului în funcţie de importanţa, răspunderea, complexitatea şi riscurile activităţii desfăşurate, precum şi de performanţele profesionale ale funcţionarului public;

c) stabilirea unor norme transparente şi uşor de aplicat.

(3) Scopul prezentei legi este asigurarea condiţiilor necesare pentru exercitarea eficientă de către funcţionarii publici a atribuţiilor, precum şi contribuirea la asigurarea autorităţilor publice cu personal competent şi motivat.”

 

Articolul 2

Principiile sistemului de salarizare

„Sistemul de salarizare a funcţionarilor publici are la bază următoarele principii:

a) supremaţia legii, principiu conform căruia drepturile de natură salarială se stabilesc şi se acordă în condiţiile legislaţiei în vigoare;

b) competitivitate, principiu potrivit căruia este necesară echilibrarea nivelului veniturilor salariale din sectorul public cu cel din sectorul privat pentru funcţii sau activităţi similare ori comparabile sub aspectul complexităţii şi al responsabilităţilor;

c) proporţionalitate, principiu conform căruia sistemul de salarizare asigură stabilirea şi acordarea salariului raportat la nivelul competenţelor cerute pentru ocuparea postului, la complexitatea activităţii desfăşurate şi la gradul de responsabilitate, la condiţiile de muncă, pe baza criteriilor generale de clasificare a funcţiilor publice;

d) motivare, principiu potrivit căruia sistemul de salarizare permite evoluţia în carieră a funcţionarilor publici în condiţiile legii, recunoaşterea şi recompensarea performanţelor profesionale individuale;

e) echitate şi coerenţă, principiu conform căruia sistemul de salarizare creează oportunităţi egale prin reglementarea principiilor şi normelor unitare privind stabilirea salariului funcţionarului public;

f) flexibilitate şi adaptabilitate, principiu potrivit căruia sistemul de salarizare asigură un cadru general şi flexibil care permite ajustarea periodică a remuneraţiei funcţionarilor publici în funcţie de evoluţia economică, de modificările legislative şi instituţionale, precum şi gestiunea descentralizată a implementării;

g) responsabilitate, principiu conform căruia executorii de buget răspund de respectarea drepturilor funcţionarilor publici reglementate de prezenta lege, iar funcţionarii publici răspund de exercitarea atribuţiilor şi îndeplinirea obligaţiilor, în condiţiile legii;

h) transparenţă, principiu potrivit căruia mecanismul de stabilire a salariilor şi a altor drepturi de natură salarială ale funcţionarilor publici face parte din categoria informaţiilor de interes public.”

Gradele de salarizare

pentru funcţiile publice din autorităţile publice centrale

[Anexa nr.2 din Legea nr. 48 din 22 martie 2012]

 

Secretariatul Parlamentului, Aparatul Preşedintelui

Republicii Moldova, Cancelaria de Stat

A01

Secretar general al Parlamentului

22

A01

Secretar general adjunct al Parlamentului

20

A01

Secretar general al Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova

22

A01

Secretar general adjunct al Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova

20

B01

Şef direcţie generală

19

B02

Şef direcţie

18

B03

Şef direcţie în cadrul direcţiei generale

17

B04

Şef secţie

17

B05

Şef secţie în cadrul direcţiei

16

B06

Şef serviciu

16

C01

Consultant principal

15

C02

Consultant superior

10

C03

Consultant

7

C07

Specialist principal

7

7

C08

Specialist superior

4

4

C09

Specialist

3

3

Secretariatul Curţii Constituţionale

A03

Şef al Secretariatului Curţii Constituţionale

21

A03

Şef adjunct al Secretariatului Curţii Constituţionale

19

B15

Şef direcţie

17

B16

Şef secţie

14

B17

Şef secţie în cadrul direcţiei

12

B18

Şef serviciu

10

C26

Referent al judecătorului

12

C23

Consultant principal

8

C24

Consultant superior

7

C25

Consultant

6

C28

Grefier

6

C30

Specialist principal

6

C31

Specialist superior

4

C32

Specialist

2

Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiţie,
Procuratura Generală

A03

Şef al Aparatului Consiliului Superior al Magistraturii

21

A03

Şef adjunct al Aparatului Consiliului Superior al Magistraturii

19

A03

Şef al Aparatului Curţii Supreme de Justiţie

21

A03

Şef adjunct al Aparatului Curţii Supreme de Justiţie

19

B15

Şef direcţie

17

B16

Şef secţie

14

B17

Şef secţie în cadrul direcţiei

12

B18

Şef serviciu

10

C23

Consultant principal

8

C24

Consultant superior

7

C25

Consultant

6

 

C26

Referent al judecătorului

12

C27

Consultant al procurorului

8

C29

Contabil-şef

14

C30

Specialist principal

6

C31

Specialist superior

4

C32

Specialist

2

Curţile de apel

B14

Secretar al instanţei judecătoreşti

10

B15

Şef direcţie

7

B16

Şef secţie

6

B17

Şef secţie în cadrul direcţiei

6

B18

Şef serviciu

5

C26

Referent al judecătorului

6

C28

Grefier

4

C29

Contabil-şef

4

C30

Specialist principal

4

C31

Specialist superior

3

C32

Specialist

2

Judecătoriile, inclusiv cea militară, procuraturile
teritoriale şi cele specializate

B14

Secretar al instanţei judecătoreşti

9

C26

Referent al judecătorului

5

C27

Consultant al procurorului

5

C28

Grefier

3

C29

Contabil-şef

4

C30

Specialist principal

4

C31

Specialist superior

3

C32

Specialist

2

         

 

Aparatele centrale ale ministerelor

 

A05

Secretar de stat

22

B19

Şef direcţie generală

18

B20

Şef direcţie

16

B21

Şef direcţie în cadrul direcţiei generale

15

B22

Şef secţie

13

B23

Şef secţie în cadrul direcţiei

12

B24

Şef serviciu

10

C33

Consultant principal

10

C34

Consultant superior

8

C35

Consultant

7

C40

Specialist principal

7

C41

Specialist superior

4

C42

Specialist

2

         

 

13. Prevederile relevante ale Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797-XIII din 2 aprilie 1996 (republicat M.O., 2007, nr.50, art.237), sunt următoarele:

 

Articolul 141

Secretariatul Parlamentului

(1) Asistenţa organizatorică, informaţională şi tehnică a activităţii Parlamentului, Biroului permanent, comisiilor permanente, fracţiunilor parlamentare şi a deputaţilor este asigurată de Secretariatul Parlamentului condus de Secretarul general.

[...]”

 

 

1. Se admite sesizarea Curții Supreme de Justiție pentru controlul constituționalității prevederilor legale care stabilesc gradele de salarizare ale funcțiilor publice din cadrul instanțelor judecătorești. 

2. Se declară neconstituţionale compartimentele „Secretariatul Curţii Constituţionale”, „Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiţie, Procuratura Generală”, „Curţile de apel” şi „Judecătoriile, inclusiv cea militară, procuraturile teritoriale şi cele specializate” din Anexa nr. 2 la Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici.

3. În temeiul articolului 281 alin. (1) din Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională, Guvernul, în termen de cel mult 3 luni de la data publicării hotărârii Curţii Constituţionale, va prezenta Parlamentului proiectul de lege cu privire la aprobarea noilor grade de salarizare pentru funcţiile din cadrul autorităţilor publice indicate la pct.1 din prezenta hotărâre.

4. Până la adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a noilor prevederi legale şi intrarea acestora în vigoare, pentru funcţiile publice din cadrul autorităţilor publice indicate la pct.1 din prezenta hotărâre se aplică gradele de salarizare din Anexa nr. 2 la Legea nr. 48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici, supuse controlului constituționalității, cu recalcularea ulterioară a salariului potrivit noilor reglementări din data adoptării prezentei hotărâri.

 5. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

3.1. Principii generale

 

a) Principiul separării și colaborării puterilor

 

37. Curtea evidenţiază din nou esenţa fundamentală a principiului separaţiei şi colaborării puterilor în stat, proclamat de art.6 din Constituţie, ca principiu fundamental de organizare şi funcţionare eficientă a instituţiilor statului de drept, pentru excluderea oricăror imixtiuni reciproce.

38. Potrivit principiului constituțional, puterile legislativă, executivă și judecătorească nu pot concura între ele, având sarcina de a-şi exercita separat atribuţiile în limitele rigorilor impuse de Constituţie, printr-o colaborare reciprocă pentru exercitarea puterii de stat.

39. Instituirea principiului separaţiei puterilor statului are drept scop crearea unui sistem de guvernare ce ar permite stoparea abuzului din partea unei puteri.

40. Curtea observă că o componentă a puterii de stat care are un potenţial mai puternic de influenţă poate oricând să-şi subordoneze o altă putere. Având în vedere că o putere socială poate fi frânată în eventualitatea unor abuzuri în exercitarea  puterii de stat numai printr-o altă putere, echivalentă după prerogative şi posibilităţi, Curtea în jurisprudența sa a dezvoltat principiul separaţiei şi colaborării puterilor statului, garantat de art.6 din Constituţie, şi a dedus drept componentă inalienabilă a acestui principiu echilibrul ramurilor puterii de stat.

41. Echilibrul celor trei componente ale puterii de stat rezultă din interdicţia constituţională impusă acestora de a nu concura între ele. Or, interdicţia în cauză rezultă din cerinţa de colaborare, prevăzută de art.6 din Constituţie. Menținerea echilibrului puterilor în stat constituie o cerință inerentă pentru evitarea subordonării unei componente a puterii de către alta.

42. Această concluzie a Curţii vine să completeze raţionamentele expuse în Hotărârea nr.23 din 9 noiembrie 2011 privind interpretarea articolului 116 alin. (4) din Constituție:

„19. Principiul echilibrului instituţional, cunoscut astăzi sub denumirea “checks and balances” (în traducere aproximativă din limba engleză însemnând “sistemul de frâne şi contrabalanţe”), stă la baza democraţiei şi presupune echilibrul puterilor şi controlul lor reciproc, astfel încât puterile statale să aibă aproximativ aceeaşi pondere, adică să fie echilibrate, pentru a se putea limita reciproc, evitând astfel ca puterea statală să fie folosită în mod abuziv. 

20. Acest sistem de frâne şi contrabalanţe reprezintă condiţia sine qua non a democraţiei moderne, împiedicând omnipotenţa legislativului, pe cea a executivului sau a judiciarului.” 

 

b)  Principiul egalităţii persoanelor

 

43. Curtea relevă că, potrivit articolului 16 alin. (2) din Constituție, toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.

44. În jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a statuat constant că orice diferenţă de tratament nu implică în mod automat o încălcare a articolului 16 din Constituţie. Pentru a fi în prezenţa unei încălcări a articolului 16 din Constituţie ar trebui ca persoanele aflate în situaţii similare sau comparabile să fie supuse unui tratament diferenţiat şi discriminatoriu.

45. Totodată, o distincţie este discriminatorie dacă nu se bazează pe o justificare obiectivă şi rezonabilă, adică atunci când nu urmăreşte un scop legitim sau nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.

46.    În Hotărârea nr.16 din 12 iunie 2007 Curtea a constatat:

„[...] principiul egalităţii nu trebuie confundat cu principiul uniformităţii, ultimul implicând un tratament juridic egal pentru toate cazurile şi toate situaţiile. [...] violarea principiului egalităţii şi nediscriminării are loc atunci când se aplică un tratament diferenţiat în cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau când există o disproporţie între scopul urmărit şi mijloacele folosite.”

47. Curtea reține că statul dispune de o anumită marjă de apreciere pentru a justifica un tratament diferit în situaţii analoge. Aplicarea marjei de apreciere variază în funcţie de circumstanţe şi de context, dar Curţii Constituţionale îi revine misiunea de a aprecia, în cele din urmă, respectarea exigenţelor Constituţiei.   

3.2. Aplicarea principiilor în prezenta cauză  

48. În cadrul sistemului democratic de aplicare a principiului separaţiei celor trei ramuri ale puterii de stat, pentru menţinerea dezideratelor statului de drept, este importantă existenţa unei puteri judecătoreşti independente. Puterea judecătorească, fiind exercitată de către judecători, ca unici exponenţi ai acestei puteri, este alcătuită, la rândul său, dintr-un sistem de autorităţi care trebuie să fie distincte de autorităţile puterilor legiuitoare şi executive şi neinfluenţate de acestea.   

49. Având în vedere că unicii purtători ai puterii judecătoreşti sunt judecătorii, Curtea reţine că principiul independenţei judecătorilor reprezintă pilonul de bază al menţinerii puterii judecătoreşti ca o putere cu drepturi depline în arhitectura de organizare a puterii de stat. Principiul separaţiei şi colaborării puterilor impune acţiuni de menţinere a echilibrului acestora. Din aceste considerente, principiul independenţei judecătorilor reprezintă nu numai baza constituţională, ci şi măsura de control al respectării drepturilor şi capacităţilor puterii judecătoreşti în cadrul acţiunilor de menţinere a echilibrului puterilor statului.    

50. În același timp, Curtea menționează că independența puterii judecătorești nu poate fi asigurată fără o independență instituțională și structurală.

51. Curtea reține că înfăptuirea actului de justiție se realizează cu implicarea mai multor componente ajutătoare, subsecvente judecătorilor care reprezintă nemijlocit această putere.

52. Astfel, Curtea reține că asigurarea unui echilibru între puterile statului se reflectă și în gradul de proporționalitate al asigurării materiale a personalului administrativ, care în final contribuie la realizarea sarcinilor de către reprezentanții acestor trei puteri.

53. În context, Curtea menționează că grila de salarizare a tuturor funcționarilor publici din autoritățile legislativă, executivă și judecătorească este reglementată de Legea nr. 48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici.

54. Curtea apreciază că toate autorităţile publice au o funcţie generală – cea de exercitare a puterii de stat. Totodată, funcţiile nu pot fi calificate ca identice, or, fiecare funcţie are particularităţile sale specifice şi condiţiile în care acestea sunt exercitate. În contextul dat, compararea funcţiilor și a gradelor de salarizare pentru acestea urmează să fie efectuată luând în considerare complexitatea competenţelor solicitate, şi anume aportul intelectual necesar pentru exercitarea lor, gradul de angajare şi de responsabilitate în exercitarea prerogativelor de putere publică, precum și nivelul instituțiilor în ierarhia organelor statului.

55. Analizând prevederile Anexei nr. 2, Curtea observă că gradele de salarizare pentru funcțiile publice din cadrul Secretariatului Parlamentului, Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova și Cancelariei de Stat sunt expuse într-un singur compartiment, fiind identice.

56. Totodată, gradele de salarizare pentru funcțiile publice din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Curții Supreme de Justiție, precum și din cadrul Secretariatului Curții Constituționale, sunt stabilite în compartimente distincte. Sunt divizate și gradele de salarizare a funcționarilor publici din cadrul Curților de apel și judecătoriilor.

57. În același timp, examinând toate compartimentele respective, Curtea observă o distincție între gradele de salarizare pentru funcții identice a colaboratorilor din cadrul autorităților legislativă și executivă în raport cu colaboratorii din  sistemul judecătoresc, ceea ce denotă și o distincție a nivelului de salarizare.

58. Curtea reține că nu poate fi contestat nivelul egal al Parlamentului, Guvernului și Curţii Supreme de Justiție în ierarhia autorităților puterilor statului, adăugând că şi nivelul de salarizare a conducătorilor acestor autorități este acelaşi.

59. Totodată, discrepanța între nivelul de salarizare a colaboratorilor Curții Supreme de Justiție în raport cu colaboratorii Secretariatului Parlamentului sau ai Cancelariei de Stat constituie un factor discriminatoriu și, în final, un factor dezechilibrant între puterile statului.

60. Analizând poziţionarea ierarhică a organelor puterilor de stat, se atestă o discrepanță și între nivelul de salarizare a funcționarilor din cadrul Curților de apel în raport cu cei din cadrul ministerelor. Mai mult, în pofida faptului că cel mai mare volum de lucru este concentrat în cadrul judecătoriilor, acestora fiindu-le atribuită examinarea în primă instanță a tuturor litigiilor, funcționarii publici din cadrul acestora dispun de un nivel de salarizare mai mic chiar și în raport cu funcționarii autorităților publice locale de nivelul II.

61. Cu titlu de exemplu, Curtea reține că diferența între salarizarea consultantului principal din cadrul Secretariatului Parlamentului și a consultantului principal din cadrul Curții Supreme de Justiție este de 7 grade, iar între un șef de direcție din cadrul Curților de apel și un șef de direcție din cadrul ministerelor este de 9 grade.

62. Tabelul de mai jos ilustrează grila de salarizare pentru funcții similare în autoritățile de stat.

 

Președintele Parlamentului,

Prim-ministru

 

Salariu

 

8800 lei

Președintele  Consiliului Superior al Magistraturii și Preşedintele Curții Supreme de Justiție

 

Salariu

 

8800 lei

Diferența de salariu

 

--

Secretariatul Parlamentului, Aparatul Preşedintelui

Republicii Moldova, Cancelaria de Stat 

Gradele de salarizare

Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiţie, Procuratura Generală 

Gradele de salarizare 

Diferența

între gradele de salarizare

Secretarul general al Parlamentului;

Secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova

 

22

Şeful Aparatului Consiliului Superior al Magistraturii;

Şeful Aparatului Curții Supreme de Justiție

 

21

 

1

Secretarul general

 adjunct al

 Parlamentului;

Secretarul general

 adjunct al Aparatului Președintelui Republicii Moldova

 

20

Şef adjunct al Aparatului Consiliului Superior al

Magistraturii;

Şef adjunct al

 Aparatului Curții

 Supreme de Justiție

 

19

 

1

Şef de  direcţie

18

Şef de direcţie

17

1

Şef de secţie

17

Şef de secţie

14

3

Şef de secţie în cadrul direcţiei

 

16

Şef secţie în cadrul direcţiei;

Referent al judecătorului

 

12

 

4

Şef de serviciu

16

Şef de serviciu

10

6

Consultant principal

 

15

Consultant principal;

Consultant

al procurorului

 

8

 

7

Consultant superior

10

Consultant superior

7

Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-44
Total vizitatori: 2290580  //   Vizitatori ieri: 3175  //   azi: 1125  //   Online: 124


Acces rapid