Decizia nr. 6 din 23.01.2020

Decizia nr. 6 din 23.01.2020 de inadmisibilitate a sesizării nr. 173g/2019 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 320 alineatele (1) și (5) din Codul de procedură penală(participarea procurorului la judecarea cauzei penale și renunțarea la învinuire)


Subiectul sesizării: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, avocat Artur Airapetean


Decizia:
1. d_6_2020_173g_2019_rou.pdf
2. d_6_2020_173g_2019_rus.pdf


Sesizări:


 

DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 173g/2019
privind excepția de neconstituționalitate a articolului 320 alineatele (1) și (5) din Codul de procedură penală (participarea procurorului la judecarea cauzei penale și renunțarea la învinuire)

 CHIŞINĂU
23 ianuarie 2020

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dlui Vladimir ȚURCAN, preşedinte,
dlui Eduard ABABEI,
dnei Domnica MANOLE,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Gheorghe Reniță, asistent judiciar

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 1 octombrie 2019,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând pe 23 ianuarie 2020 în camera de consiliu, 

Pronunță următoarea decizie: 

ÎN FAPT

 

1. La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolului 320 alineatele (1) și (5) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Artur Airapetean, în dosarul nr. 1-69/2017, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de către dna judecător Eleonora Badan-Melnic de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

 

A. Circumstanțele litigiului principal

 

3. Dna Daniela Surugiu și dl Chiril Berdianu au fost trimiși în judecată pentru pretinsa comitere a infracțiunii prevăzute de articolul 190 alin. (5) [escrocheria comisă în proporții deosebit de mari] din Codul penal.

4. În această cauză penală, acuzarea de stat a fost încredințată unui grup de procurori, i.e.: dnei Valentina Ciobanu, conducătorul grupului, și dlor Artur Lupașco și Nicu Șendrea.

5. Pe 10 iunie 2019, dl Artur Lupașco a emis o ordonanță, prin care a dispus renunțarea la învinuirea dnei Daniela Surugiu și a dlui Chiril Berdianu, pentru că faptele lor nu întrunesc elementele infracțiunii.

6. Pe 19 iunie 2019, dl Mircea Roșioru, adjunct al Procurorului General, a retras împuternicirile grupului de procurori și l-a desemnat pe dl Vitalie Lungu în calitate de procuror pentru participarea la judecarea cauzei penale.

7. Pe 8 iulie 2019, în cadrul ședinței de judecată, dl procuror Vitalie Lungu a susținut ordonanța din 10 iunie 2019 privind renunțarea la învinuire.

8. Pe 13 septembrie 2019, în cadrul ședinței de judecată, dl avocat Artur Airapetean, care reprezintă interesele părții vătămate, a ridicat excepția de neconstituționalitate a alineatelor (1) și (5) din articolul 320 al Codului de procedură penală.

9. Printr-o încheiere din aceeași dată, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

 

B. Legislația pertinentă

 

10. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

„[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

11. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală sunt următoarele:

Articolul 320

Participarea procurorului la judecarea cauzei şi efectele neprezentării lui. Renunţarea la învinuire

„(1) Participarea procurorului la judecarea cauzei este obligatorie şi el îşi exercită atribuţiile prevăzute în art. 53. La judecarea cauzei în primă instanţă participă procurorul care a condus urmărirea penală sau, după caz, a efectuat de sine stătător urmărirea penală în cauza dată. În caz de imposibilitate a participării acestuia, procurorul ierarhic superior dispune participarea la şedinţă a altui procuror. În caz de necesitate, procurorul ierarhic superior poate dispune participarea unui grup de procurori.

(2) Reprezentând învinuirea de stat, procurorul se călăuzeşte de dispoziţiile legii şi de propria sa convingere bazată pe probele cercetate în şedinţa de judecată.

(3) Neprezentarea procurorului la şedinţa de judecată atrage amânarea şedinţei cu informarea despre acest fapt a procurorului ierarhic superior. Pentru lipsă nemotivată, procurorul este sancţionat cu amendă judiciară în cazul în care aceasta a dus la cheltuieli judiciare suplimentare.

(4) Dacă, pe parcursul judecării cauzei, se constată că procurorul este în imposibilitate de a participa în continuare la şedinţă, el poate fi înlocuit cu un alt procuror. Procurorului care a intervenit în proces instanţa îi oferă timp suficient pentru a lua cunoştinţă de materialele cauzei, inclusiv de cele cercetate în instanţă, şi pentru a se pregăti de participarea de mai departe în proces, însă înlocuirea procurorului nu necesită reluarea judecării cauzei de la început. Procurorul este în drept să solicite repetarea unor acţiuni procesuale deja efectuate în şedinţă în lipsa lui dacă are de concretizat chestiuni suplimentare.

(5) Dacă, în procesul judecării cauzei, ansamblul de probe cercetate de instanţa de judecată nu confirmă învinuirea adusă inculpatului, procurorul este obligat să renunţe parţial sau integral la învinuire. Renunţarea procurorului la învinuire se face prin ordonanţă motivată şi atrage adoptarea de către instanţa de judecată a unei sentinţe de achitare sau de încetare a procesului penal.”

 

ÎN DREPT

 

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

 

12. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile articolului 320 alineatele (1) și (5) din Codul de procedură penală nu stabilesc clar dacă renunțarea la învinuire trebuie coordonată/aprobată de către conducătorul grupului de procurori, atunci când acuzarea de stat a fost încredințată unui grup de procurori. Acest fapt ar crea o incertitudine juridică.

13. De asemenea, autorul excepției de neconstituționalitate consideră că procurorul ar trebui să consulte opinia părții vătămate atunci când preconizează să renunțe la învinuire. În caz contrar, s-ar încălca drepturile părții vătămate.

14. În opinia sa, dispozițiile criticate ar încălca articolele 1 alin. (3), 7, 20 și 54 din Constituție.

 

B. Aprecierea Curții

 

15. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Codului de procedură penală, ține de competența Curții Constituționale.

17. Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reprezentatul unei părți la proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.

18. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie alineatele (1) și (5) din articolul 320 al Codului de procedură penală. Prevederile contestate stabilesc cazurile de participare a procurorului sau a grupului de procurori la judecarea cauzei penale, precum și condițiile de renunțare la învinuire.

19. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză penală în care un procuror din cadrul grupului de acuzatori de stat desemnați să participe la judecarea cazului a renunțat la învinuire. Prin urmare, Curtea admite că instanța va ține cont de prevederile criticate în analiza sa cu privire la legalitatea ordonanței de renunțare la învinuire.

20. Prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

21. Deși autorul sesizării a invocat pretinsa neconformitate a prevederilor criticate cu articolele 1 alin. (3) [care stabilește trăsăturile statului de drept], 7 [care stabilește supremația Constituției], 20 [care garantează dreptul de acces liber la justiție] și 54 [care prevede cazurile în care pot fi restrânse drepturile fundamentale] din Constituție, Curtea reține că argumentul său principal se referă la imprevizibilitatea dispozițiilor contestate.

22. Curtea reamintește că articolul 23 alin. (2) din Constituție implică adoptarea de către legislator a unor legi accesibile și previzibile (a se vedea HCC nr. 12 din 14 mai 2018, § 38; HCC nr. 22 din 1 octombrie 2018, §32; HCC nr. 24 din 17 octombrie 2019, § 110). În jurisprudența sa, Curtea a menționat că testul calității legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 38 din 8 iulie 2016, § 35; DCC nr. 44 din 22 mai 2017, § 18). Prin urmare, articolul 23 alin. (2) din Constituție (care stabilește condițiile calității legii) nu poate fi aplicat de sine stătător, ci doar dacă este coroborat cu un drept fundamental. În această cauză, autorul sesizării a susținut că prevederile contestate ar încălca dreptul părții vătămate de acces liber la justiție.

23. Sub acest aspect, Curtea notează că ordonanța procurorului privind renunțarea la învinuire este pusă în discuție la ședința de judecată. Partea vătămată se poate pronunța pe marginea renunțării la învinuire. Instanței de judecată îi revine sarcina de a aprecia dacă au fost sau nu întrunite condițiile prevăzute de lege pentru renunțarea la învinuire. Mai mult, partea vătămată are dreptul de a contesta hotărârea instanței. Dreptul părții vătămate de acces liber la o instanță nu este îngrădit de prevederile criticate. De altfel, însăși excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în fața unei instanțe de judecată. În consecință, articolul 20 din Constituție nu este incident.

24. Chiar dacă acest drept fundamental ar fi fost incident, Curtea reține că nu există niciun dubiu cu privire la faptul că dispozițiile contestate îndeplinesc condiția accesibilității. Codul de procedură penală este publicat în Monitorul Oficial, iar publicul larg are acces la acesta.

25. Condiția previzibilității este îndeplinită atunci când norma este redactată cu suficientă precizie, astfel încât să permită oricărei persoane să-și corecteze conduita și să fie capabilă, cu o consiliere adecvată, să prevadă într-o măsură rezonabilă consecințele unei norme (a se vedea Lekić v. Slovenia [MC], 11 decembrie 2018, § 95).

26. Pentru a exclude orice echivoc, textul legislativ trebuie să fie formulat în mod clar și inteligibil, fără dificultăți de ordin sintactic și pasaje obscure (a se vedea DCC nr. 49 din 31 mai 2018, § 30; DCC nr. 115 din 31 octombrie 2019, § 20).

27. Curtea observă că articolul 320 alin. (1) din Codul de procedură penală prevede că participarea procurorului la judecarea cauzei este obligatorie. Totodată, în caz de necesitate, procurorul ierarhic superior poate dispune participarea unui grup de procurori.

28. Alineatul (5) al aceluiași articol stabilește că dacă în procesul judecării cauzei ansamblul de probe cercetate de instanţa de judecată nu confirmă învinuirea adusă inculpatului, procurorul este obligat să renunţe parţial sau integral la învinuire. Renunţarea procurorului la învinuire se face prin ordonanţă motivată şi atrage adoptarea de către instanţa de judecată a unei sentinţe de achitare sau de încetare a procesului penal.

29. Curtea constată că aceste prevederi sunt formulate cu suficientă precizie. Aspectul dacă renunțarea la învinuire trebuie coordonată cu conducătorul grupului de procurori sau aprobată de către acesta, atunci când acuzarea de stat a fost încredințată unui grup de procurori, ține de interpretarea legii și excede competenței Curții Constituționale (a se vedea DCC nr. 91 din 19 septembrie 2019, § 19; DCC nr. 106 din 7 octombrie 2019, § 25; DCC nr. 130 din 2 decembrie 2019, § 22; DCC nr. 131 din 5 decembrie 2019, § 32).

30. Codul de procedură penală nu poate să exceleze în texte explicative. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept procedural penal (a se vedea DCC nr. 152 din 29 noiembrie 2018, § 24). Așadar, ține de competența instanțelor de judecată să interpreteze și să clarifice semnificația prevederilor contestate (a se vedea DCC nr. 165 din 20 decembrie 2018, § 24). Curtea nu atestă, în prezenta cauză, vreo problemă de constituționalitate.

31. Prin urmare, în baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și a articolelor 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

 

D E C I D E:

 

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 320 alineatele (1) și (5) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Artur Airapetean, în dosarul nr. 1-69/2017, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. 

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

 

 

Președinte                                                                   Vladimir ŢURCAN

Chișinău, 23 ianuarie 2020
DCC nr. 6
Dosarul nr. 173g/2019

 

Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 5642512  //   Vizitatori ieri: 2942  //   azi: 917  //   Online: 3
Acces rapid