Decizia nr. 121 din 21.11.2019

Decizia nr. 121 din 21.11.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr. 171g/2019 privind excepția de neconstituționalitate a punctelor 18, 20, 28 și 37 din Regulamentul cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009


Subiectul sesizării: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, dl judecător Igor Barbacaru


Decizia:
1. d_121_2019_171g_2019_rou.pdf


Sesizări:


DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 171g/2019
privind excepția de neconstituționalitate

a punctelor 18, 20, 28 și 37 din Regulamentul cu privire la ocuparea funcției
publice prin concurs, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009

CHIŞINĂU
21 noiembrie 2019

Curtea Constituţională, judecând în componenţa: 
dlui Vladimir ȚURCAN, preşedinte,
dlui Eduard ABABEI,
dnei Domnica MANOLE,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA, judecători,
cu participarea dnei Dina Musteaţa, grefier 

Având în vedere sesizarea depusă pe 30 septembrie 2019,
Înregistrată la aceeași dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând pe 21 noiembrie 2019 în camera de consiliu, 

Pronunță următoarea decizie: 

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a punctelor 18, 20, 28 și 37 din Regulamentul cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, ridicată de către dl Nicolae Ghenciu, parte în dosarul nr. 3-83/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

2. Excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 30 septembrie 2019 de către dl judecător Igor Barbacaru de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 9 februarie 2018, dl Nicolae Ghenciu a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării privind anularea rezultatelor concursului, obligarea de a desfășura un alt concurs, încasarea prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată.

4. Pe 12 februarie 2018, dl Nicolae Ghenciu a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Central, o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării privind accesul la informație, încasarea cheltuielilor de judecată şi a prejudiciului moral.

5. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 23 ianuarie 2019, a fost dispusă conexarea într-un singur proces a cauzelor menționate supra.

6. Ulterior, reclamantul a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în privinţa punctelor 18, 20, 28 și 37 din Regulamentul cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009.

7. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 7 august 2019, s-a dispus ridicarea excepției și trimiterea ei la Curtea Constituţională, în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate.

B. Legislația pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 102
Actele Guvernului

„[...]

2) Hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor.

[...]”

9. Prevederile relevante ale Legii nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public sunt următoarele:

Articolul 29
 Concursul pentru ocuparea funcţiei publice

„(1) Concursul pentru ocuparea funcţiei publice vacante sau temporar vacante are la bază principiile competiţiei deschise, transparenţei, competenţei şi meritelor profesionale, precum şi principiul egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean.

[...]

 (4) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se stabileşte de Guvern.

[...]”.

10. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public sunt următoarele:

 „În scopul executării prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.230-232, art. 840), Guvernul hotărăște:

1. Se aprobă:

Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice prin concurs, conform anexei nr.1;

[...]

Regulamentul cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs (în continuare – Regulament) este elaborat în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (4) al Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

[...]

18. Concursul pentru ocuparea funcţiei publice de conducere de nivel superior include competiţia CV-urilor, proba scrisă şi interviul, iar pentru ocuparea funcţiei publice de conducere şi a funcţiei publice de execuţie – proba scrisă şi interviul.

[...]

20. Proba scrisă are drept scop testarea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor şi atribuţiilor funcţiei publice.

Comisia de concurs, în baza bibliografiei, elaborează cel puţin trei variante de lucrări.

Fiecare variantă de lucrare include:

a) un test/test-grilă care conţine 4-6 subiecte, dintre care 2-3 – din domeniul specific funcţiei publice şi 2-3 – din domeniul cadrului normativ ce reglementează activitatea administraţiei publice şi a funcţionarilor publici;

b) 2-3 însărcinări practice pentru funcţiile publice de conducere de nivel superior şi pentru cele de conducere (planificarea unei sarcini concrete, pregătirea unei şedinţe cu un anumit subiect, elaborarea unui proiect de decizie etc.); 2-3 însărcinări practice pentru funcţiile publice de execuţie (întocmirea şi/sau redactarea diferitelor tipuri de scrisori, indicaţii, proiecte de rapoarte, de decizii etc.).

Pentru fiecare variantă de lucrare se elaborează şi grila de evaluare.

Fiecare variantă de lucrare se sigilează în plicuri separate.

[...]

28. Evaluarea probei scrise se face prin sistemul de puncte de la 1 la 10, separat de către fiecare membru al comisiei de concurs, şi se consemnează într-un proces-verbal. Media aritmetică a punctelor acordate de membrii comisiei de concurs se consideră nota finală pentru proba scrisă.

[...]

 37. Aprecierea răspunsurilor la interviu se face prin sistemul de puncte de la 1 la 10, separat de fiecare membru al comisiei de concurs şi se consemnează într-un proces-verbal. Media aritmetică a punctelor acordate de membrii comisiei de concurs se consideră nota finală pentru interviu.

[...]”.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

 11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că actele normative, adoptate de către Guvern în baza şi pentru executarea legilor, nu trebuie să contravină prevederilor acestora sau nu trebuie să le depășească. Astfel, Guvernul este obligat, în exercitarea prerogativelor sale, să respecte cu strictețe prevederile constituționale şi legale şi nu poate emite norme primare de drept. Actul normativ întocmit pe baza unui act de nivel superior nu poate depăşi limitele competenței instituite prin acel act şi nici nu poate contraveni scopului, principiilor şi dispozițiilor acestuia.

12. De asemenea, autorul excepției menționează că hotărârile Guvernului nu pot conţine norme juridice primare și nu pot stabili norme generale şi obligatorii care exced cadrului legal. Ele trebuie să fie subsecvente legilor adoptate anterior de Parlament. Prin urmare, legislatorul este cel care trebuie să adopte toate deciziile esențiale în domeniile normative fundamentale.

13. Autorul excepției de neconstituţionalitate critică dispozițiile prin care Guvernul ar fi stabilit norme primare referitoare la procedura de organizare a concursului pentru ocuparea funcției publice, prin derogare de la prevederile articolului 102 alin. (2) din Constituţie, arogându-şi competenţe improprii.

14. În opinia autorului excepției, prevederile contestate contravin articolului 102 alin. (2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curții

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a Hotărârii Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, ține de competența Curții Constituționale.

17. Curtea observă că excepţia de neconstituționalitate a fost ridicată de către dl Nicolae Ghenciu, parte în dosarul nr. 3-83/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Sesizarea este formulată de către un subiect abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

18. Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie punctele 18, 20, 28 și 37 din Regulamentul cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii cu privire la funcția publică şi statutul funcționarului public.

19. Curtea reiterează că articolul 6 din Constituție consfinţeşte principiul separării şi colaborării puterilor în stat, conform căruia în Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei. Astfel, Parlamentul, ca unica putere legiuitoare, potrivit prevederilor constituționale și legale, poate împuternici Guvernul să reglementeze anumite aspecte pentru a detalia prevederile legilor prin acte normative.

20. Curtea reamintește că, în Hotărârea nr. 23 din 6 septembrie 2013, § 48-49, a relevat că „[...] potrivit prevederilor articolului 96 coroborate cu dispozițiile articolului 102 alin. (2) din Constituție, Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administrației publice. În virtutea acestui rol, Guvernul efectuează o activitate exclusiv executivă, principala sa atribuție fiind organizarea şi asigurarea executării legilor, în care scop emite acte normative sub formă de hotărâri şi dispoziţii. Actele normative, adoptate de către Guvern în temeiul şi pentru executarea legilor, nu trebuie să contravină prevederilor acestora sau să le depăşească”.

21. În acest sens, potrivit articolului 102 alin. (1) şi alin. (2) din Constituţie: „Guvernul adoptă hotărâri, ordonanțe şi dispoziții. Hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor”. Astfel, Guvernul este obligat, în exercitarea prerogativelor sale, să respecte cu strictețe prevederile constituționale şi legale.

22. Curtea reaminteşte că actul normativ subordonat legii nu poate conţine norme primare, iar conţinutul actului normativ urmează să fie în strictă corespundere cu normele şi scopul legii sau ale actului normativ superior şi nu poate introduce reglementări noi, altele decât cele stabilite de lege sau actul superior. De asemenea, actul normativ nu poate interveni în domenii nereglementate de lege. Actele Guvernului sunt acte complementare, ce dezvoltă şi concretizează dispozițiile legii. Odată ce legea este direct aplicabilă, necesitatea şi legitimitatea unei hotărâri de Guvern apare numai în măsura în care punerea în aplicare a unei prevederi legale reclamă stabilirea unor reguli subsecvente, care să asigure corecta lor aplicare sau organizarea corespunzătoare a unor activităţi (a se vedea HCC nr. 29 din 28 octombrie 2016, §§ 71-72).

23. Prin urmare, Curtea reiterează că legea trebuie să preexiste hotărârii, astfel, hotărârea Guvernului fiind un act juridic secundum legem (a se vedea HCC nr. 29 din 28 octombrie 2016, §74).

24. Curtea reține că, în conformitate cu articolul 28 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la funcția publică şi statutul funcționarului public, ocuparea funcției publice vacante sau temporar vacante se face prin concurs.

25. Potrivit preambulului Hotărârii Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, Guvernul a aprobat Regulamentul cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs.

26. Curtea relevă că Regulamentul este elaborat în conformitate cu prevederile articolului 29 alin. (4) al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care stabilesc procedura de organizare şi desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției publice. Regulamentul nu instituie norme primare, ci doar detaliază prevederile legii. Prin urmare, pe lângă legea-cadru, ocuparea funcțiilor publice se realizează prin prisma Regulamentului cu privire la ocuparea funcției publice vacante prin concurs, care printre procedurile de selecție a cadrelor prevede și faptul că concursul pentru ocuparea funcției publice de conducere de nivel superior include competiția CV-urilor, proba scrisă și interviul, iar pentru ocuparea funcției publice de conducere și a funcției publice de execuție – proba scrisă și interviul.

27. Curtea nu poate reține afirmația autorului că textele contestate din Regulamentul menționat ar constitui norme primare și ar trebui să fie stipulate în legile Parlamentului, deoarece Guvernului i-a fost delegată competența de a stabili procedura de organizare și desfășurare a concursului [articolul 29 alin. (4) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public]. Pornind de la înțelesul noțiunii de concurs „ca un examen pentru selecționarea candidaților pentru a obține un post”, legislatorul stabilește că concursul pentru ocuparea funcției vacante are la bază principiile competiției deschise, transparenței, competenței și meritelor profesionale, precum și principiul egalității accesului la funcțiile publice. Competența de a reglementa modul de organizare și desfășurare a concursului include și capacitatea de a institui criterii de determinare a competenței și a meritelor profesionale prin organizarea unor examene și notarea eventualelor răspunsuri.

28. Astfel, pentru a evita supraaglomerarea textului legii privind detaliile unui concurs, legislatorul a abilitat executivul să reglementeze toate aspectele legate de organizarea acestuia.

29. În acest caz, Curtea reține că, exercitându-și funcția de executare a legilor, Guvernul nu a acționat ultra vires, acesta rămânând în sfera competențelor sale. Legea cu privire la actele normative stabilește că legislația Republicii Moldova este constituită din mai multe acte normative, printre care și hotărârile și ordonanțele Guvernului (Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017, articolul 6).

30. Curtea nu poate reține criticile de neconstituționalitate formulate de autorul excepției. Prin urmare, în baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și a articolelor 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională 

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a punctelor 18, 20, 28 și 37 din Regulamentul cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, ridicată de către dl Nicolae Ghenciu, parte în dosarul nr. 3-83/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Preşedinte                                                                                                               Vladimir ȚURCAN

Chişinău, 21 noiembrie 2019
DCC nr. 121
Dosarul nr. 171g/2019

Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 5314162  //   Vizitatori ieri: 3988  //   azi: 1617  //   Online: 147
Acces rapid