Decizia nr. 112 din 24.10.2019

Decizia nr. 112 din 24.10.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr. 115g/2019 privind excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții din articolul 214 alin. (6) din Codul fiscal și a articolului 7 alin. (2) din Legea poștei nr. 463 din 18 mai 1995(controlul fiscal repetat)


Subiectul sesizării: Curtea Supremă de Justiție, dl avocat Alexei Tighinean


Decizia:
1. d_112_2019_115g_2019_rou.pdf
2. d_112_2019_115g_2019_rus.pdf


Sesizări:


DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 115g/2019
privind excepția de neconstituționalitate
a unor dispoziții din articolul 214 alin. (6) din Codul fiscal
și a articolului 7 alin. (2) din Legea poștei nr. 463 din 18 mai 1995
(controlul fiscal repetat)

CHIŞINĂU
24 octombrie 2019

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dlui Vladimir ȚURCAN, preşedinte,
dlui Eduard ABABEI,
dnei Domnica MANOLE,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Gheorghe Reniță, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea depusă și
înregistrată pe 11 iunie 2019,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând pe 24 octombrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a textului „în cazul în care rezultatele controlului fiscal exercitat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare" din articolul 214 alin. (6) din Codul fiscal și a articolului 7 alin. (2) din Legea poștei nr. 463 din 18 mai 1995 (abrogată), ridicată de dl avocat Alexei Tighinean, în dosarul nr. 3ra-153/2019, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională, pe 11 iunie 2019, de către completul de judecată de la Curtea Supremă de Justiție format din dnii judecători Valeriu Doagă, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu, Mariana Pitic și Victor Burduh, în baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție.

A. Circumstanțele litigiului principal

3. Pe 11 iunie 2014, S.R.L. „Milos Romano" a depus la Inspectoratul Fiscal de Stat din Unitatea Teritorială Autonomă „Găgăuzia" (Gagauz-Eri) o cerere privind restituirea taxei pe valoarea adăugată în sumă de 18350000 de lei.

4. Prin decizia nr. 14/43/T/1578 din 14 octombrie 2014, organul fiscal a constatat că, în perioada noiembrie 2011-aprilie 2014, S.R.L. „Milos Romano" a exportat în Statele Unite ale Americii articole din tutun prin intermediul poștei în sumă de 115231120 de lei. Prin aceeași decizie, organul fiscal a dispus restituirea taxei pe valoarea adăugată din buget pentru perioada menționată în mărime de 18115885 de lei.

5. Pe 22 mai 2017, Serviciul Fiscal de Stat a emis decizia privind inițierea controlului fiscal nr. 200 pentru perioada 1 noiembrie 2011 - 30 aprilie 2014 la S.R.L. „Milos Romano". Scopul controlului a fost confirmarea sumei taxei pe valoarea adăugată solicitate a fi restituite.

6. Prin Decizia nr. 416/155 din 21 august 2017, Serviciul Fiscal de Stat a dispus încasarea de la S.R.L. „Milos Romano" în bugetul public național a sumei în mărime de 5,70 de lei cu titlu de datorie și, totodată, nerestituirea taxei pe valoarea adăugată.

7. Pe 19 septembrie 2017, S.R.L. „Milos Romano" a depus o contestație la Serviciul Fiscal de Stat, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 416/155 din 21 august 2017.

8. Prin Decizia nr. 198 din 12 octombrie 2017, Serviciul Fiscal de Stat a respins contestația ca neîntemeiată.

9. Pe 15 noiembrie 2017, S.R.L. „Milos Romano" a contestat la Judecătoria Chișinău actele Serviciului Fiscal de Stat.

10. Prin hotărârea din 1 martie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a anulat deciziile Serviciului Fiscal de Stat nr. 416/155 din 21 august 2017 și nr. 198 din 12 octombrie 2017 și a obligat Serviciul Fiscal de Stat să pună în executare Decizia nr. 14/43/T/1578 din 14 octombrie 2014 privind restituirea taxei pe valoare adăugată. În argumentarea hotărârii, instanța de judecată a menționat, între altele, că nu a existat niciun motiv prevăzut de lege (articolul 214 din Codul fiscal) pentru ca organul fiscal să efectueze un control repetat asupra unora și acelorași impozite și taxe pentru o perioadă fiscală care a fost supusă anterior controlului.

11. Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat au contestat cu apel hotărârea primei instanțe. În cererile lor de apel au invocat, între altele, că potrivit Convenției Poștale Universale din 11 octombrie 2012 (la care Republica Moldova este parte) este interzis exportul în Statele Unite ale Americii a articolelor din tutun prin intermediul poștei și, prin urmare, S.R.L. „Milos Romano" nu ar putea pretinde restituirea taxei pe valoarea adăugată, de vreme ce nu a avut dreptul să exporte, prin trimiteri poștale, asemenea bunuri.

12. Prin decizia din 2 octombrie 2018, Curtea de Apel Chișinău a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău. Instanța de apel a confirmat că nu a existat niciun motiv prevăzut de lege pentru ca organul fiscal să efectueze un control repetat. Totodată, Curtea de Apel Chișinău a respins argumentul Ministerului Finanțelor și Serviciului Fiscal de Stat potrivit căruia S.R.L. „Milos Romano" nu a avut dreptul să exporte, prin trimiteri poștale, produse din tutun, precizând că Serviciului Vamal îi revine competența de a constata dacă a fost încălcată sau nu legislația privind exportul de produse.

13. Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat au contestat cu recurs decizia instanței de apel, reiterând argumentele invocate în cererea de apel.

14. Pe 19 martie 2019, S.R.L. „Milos Romano" a depus la Curtea Supremă de Justiție o cerere de ridicare a excepției de neconstituționalitate a textului „în cazul în care rezultatele controlului fiscal exercitat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare" din articolul 214 alin. (6) din Codul fiscal și a articolului 7 alin. (2) din Legea poștei nr. 463 din 18 mai 1995 (abrogată).

15. Prin încheierea din 22 mai 2019, Curtea Supremă de Justiție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă

16. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 4
Drepturile şi libertăţile omului

„(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 8
Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale

„(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conținând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia."

Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

17. Prevederile relevante ale Codului fiscal sunt următoarele:

Articolul 214
Principiile generale de efectuare a controlului fiscal

„(1) Controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislaţia fiscală într-o anumită perioadă sau în câteva perioade fiscale.

(2) Controlul fiscal este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat şi/sau de un alt organ cu atribuţii de administrare fiscală, în limitele competenţei acestora, la faţa locului şi/sau la oficiul acestora.

(3) Procedura controlului fiscal constă într-un ansamblu de metode şi operaţiuni de organizare şi desfăşurare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor lui. Controlul fiscal la faţa locului şi/sau la oficiul organului, prevăzut la alin. (2), poate fi organizat şi efectuat prin următoarele metode şi operaţiuni: verificarea faptică, verificarea documentară, verificarea totală, verificarea parţială, verificarea tematică, verificarea operativă, verificarea prin contrapunere. Metodele şi operaţiunile concrete utilizate la organizarea şi exercitarea controlului fiscal sunt determinate, în baza prezentului cod, în instrucţiunile cu caracter intern ale Serviciului Fiscal de Stat.

(4) Activitatea contribuabilului poate fi supusă controlului fiscal pentru o perioadă ce nu depăşeşte termenele de prescripţie, stabilite la art. 264, pentru determinarea obligaţiei fiscale.

(5) În cadrul controlului fiscal la faţa locului şi/sau la oficiu, organele specificate la alin.(2) sunt în drept să solicite de la alte persoane orice informaţii şi documente privind relaţiile lor cu contribuabilul respectiv.

(6) Organele cu atribuţii de administrare fiscală pot efectua controlul fiscal repetat în cazul în care rezultatele controlului fiscal exercitat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare ori dacă ulterior au fost depistate circumstanţe ce atestă existenţa unor semne de încălcare fiscală şi, prin urmare, se impune un nou control.

(7) Controlul fiscal repetat poate fi efectuat în cadrul examinării contestaţiilor împotriva deciziei Serviciului Fiscal de Stat sau acţiunii funcţionarului fiscal şi, în alte cazuri, la decizia conducerii organelor menţionate la alin. (6).

(8) Se interzice efectuarea repetată a controalelor fiscale la faţa locului asupra unora şi aceloraşi impozite şi taxe pentru o perioadă fiscală care anterior a fost supusă controlului, cu excepţia cazurilor când efectuarea controlului fiscal repetat se impune de reorganizarea sau lichidarea contribuabilului, ţine de auditul activităţii Serviciului Fiscal de Stat de către organul ierarhic superior, de activitatea posturilor fiscale sau de depistarea, după efectuarea controlului, a unor semne de încălcări fiscale, când aceasta este o verificare prin contrapunere, când controlul se efectuează la solicitarea organelor de drept şi a celor specificate la art. 131 alin. (5), când necesitatea a apărut în urma examinării cazului cu privire la încălcarea legislaţiei fiscale sau în urma examinării contestaţiei. Drept temei pentru efectuarea controlului fiscal repetat la faţa locului, în legătură cu auditul activităţii Serviciului Fiscal de Stat de către organul ierarhic superior, poate servi numai decizia acestuia din urmă, cu respectarea cerinţelor prezentului articol.

(9) Controlul fiscal se efectuează în orele de program ale organului care exercită controlul fiscal şi/sau cele ale contribuabilului."

18. Prevederile relevante ale Legii poștei nr. 463 din 18 mai 1995 (abrogată) sunt următoarele:

Articolul 7

„(1) Activitatea poştală se desfăşoară în conformitate cu prezenta lege, actele normative relevante, precum şi cu convenţiile şi acordurile internaţionale, ratificate de Republica Moldova în calitate de membru al Uniunii Poştale Universale.

 (2) În cazul în care convenţiile şi acordurile internaţionale, la care Republica Moldova este parte, conţin alte prevederi decât cele prevăzute de legislaţia Republicii Moldova, se aplică prevederile convenţiilor şi acordurilor internaţionale."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

19. În argumentarea excepției de neconstituționalitate, autorul pretinde că dispozițiile articolului 7 din Legea poștei, conform cărora „în cazul în care convenţiile şi acordurile internaţionale, la care Republica Moldova este parte, conţin alte prevederi decât cele prevăzute de legislaţia Republicii Moldova, se aplică prevederile convenţiilor şi acordurilor internaţionale" contravin articolului 4 alin. (2) din Constituție, care stabilește prioritatea reglementărilor internaționale doar în domeniul drepturilor fundamentale ale omului. Totuși, tratatele internaționale care reglementează serviciul poștal nu ar face parte din acest domeniu.

20. De asemenea, autorul excepției de neconstituționalitate a subliniat că prevederile articolului 214 alin. (6) din Codul fiscal îi acordă organului fiscal posibilitatea de a efectua un control repetat dacă rezultatele controlului anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare. Dar legislatorul nu a definit ce semnifică termenii „neconcludent", „incomplet" sau „nesatisfăcător". Autorul consideră că aceste noțiuni sunt imprevizibile.

21. În opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 4 alin. (2) și 23 din Constituție.

B. Aprecierea Curții

22. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

23. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Codului fiscal și a Legii poștei nr. 463 din 18 mai 1995, ține de competența Curții Constituționale.

24. Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către dl avocat Alexei Tighinean, în dosarul nr. 3ra-153/2019, pendinte la Curtea Supremă de Justiție. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

25. Obiectul sesizării îl constituie, între altele, articolul 7 alin. (2) din Legea poștei nr. 463 din 18 mai 1995. Acest articol stabilește că, „în cazul în care convenţiile şi acordurile internaţionale, la care Republica Moldova este parte, conţin alte prevederi decât cele prevăzute de legislaţia Republicii Moldova, se aplică prevederile convenţiilor şi acordurilor internaţionale".

26. Deși Legea poștei nr. 463 din 18 mai 1995 a fost abrogată, Curtea menționează că această lege era în vigoare în perioada desfășurării activității supuse controlului de către autoritățile fiscale și aplicabilă situațiilor juridice de genul celor care au generat cauza litigioasă în cadrul examinării căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Prin urmare, prevederea contestată poate face obiect al unei excepții de neconstituționalitate.

27. Curtea notează că prevederea articolului 7 alin. (2) din Legea poștei nr. 463 din 18 mai 1995 este în spiritul articolului 8 din Constituție și confirmă angajamentul Republicii Moldova de a respecta tratatele internaţionale la care este parte. Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra interdependenţei dintre actele normative naţionale şi tratatele internaţionale şi a menţionat că normele şi principiile unanim recunoscute ale dreptului internaţional sunt executorii pentru Republica Moldova în măsura în care ea şi-a exprimat consimţământul de a fi legată prin actele internaţionale respective. Prin urmare, executarea prevederilor tratatelor internaţionale pe care Republica Moldova le-a ratificat este indiscutabilă (HCC nr. 55 din 14 octombrie 1999; HCC nr. 24 din 9 octombrie 2014, § 81). Așadar, Curtea consideră că articolul 7 alin. (2) din Legea poștei nr. 463 din 18 mai 1995 nu ridică o problemă de constituționalitate.

28. Cu privire la celălalt capăt al sesizării, Curtea reține că articolul 214 alin. (6) al Codului fiscal stabilește că organele cu atribuţii de administrare fiscală pot efectua controlul fiscal repetat în cazul în care rezultatele controlului fiscal exercitat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare ori dacă ulterior au fost depistate circumstanţe care atestă existenţa unor semne de încălcare fiscală şi, prin urmare, se impune un nou control.

29. Curtea reține că autorul sesizării a susținut că nu ar fi clară semnificația textului „în cazul în care rezultatele controlului fiscal exercitat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare" din articolul 214 alin. (6) al Codului fiscal, iar în lipsa unor definiții pentru cuvintele „neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare" devine imposibil de a stabili conținutul lor, fapt care le face contrare dispozițiilor articolelor 1 și 23 din Constituție.

30. Sub acest aspect, Curtea reiterează că deși actul normativ trebuie expus într-un limbaj simplu, clar şi concis, pentru a se exclude orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale, de ortografie şi de punctuație [articolul 54 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative], formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară. Nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deşi certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în cauza S.W. v. Regatul Unit; HCC nr. 21 din 22 iulie 2016, § 64, HCC din 2017 nr. 33 din 7 decembrie 2017, § 62).

31. Curtea menționează că semnificația textului contestat poate fi dedus din sensul obișnuit al termenilor care-l compun, prin aplicarea regulilor de interpretare lingvistică.

32. Mai mult, orice pretins abuz al organului fiscal, comis în baza prevederilor contestate, ar putea fi cenzurat de către instanțele judecătorești. Așadar, există un control judiciar care protejează persoana de eventualele acte și acțiuni arbitrare ale organului fiscal.

33. Având în vedere cele menționate supra, Curtea conchide că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională și a articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E: 

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „în cazul în care rezultatele controlului fiscal exercitat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare" din articolul 214 alin. (6) din Codul fiscal și a articolului 7 alin. (2) din Legea poștei nr. 463 din 18 mai 1995 (abrogată), ridicată de dl avocat Alexei Tighinean, în dosarul nr. 3ra-153/2019, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte                                                                                                Vladimir ŢURCAN

Chișinău, 24 octombrie 2019
DCC nr. 112
Dosarul nr. 115g/2019

Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 6192019  //   Vizitatori ieri: 3162  //   azi: 232  //   Online: 18
Acces rapid